Sunteți pe pagina 1din 10

LOCUL SI ROLUL INSTRUMENTELOR PSIHODIAGNOSTICE IN EVALUARE

Cunoasterea particularitatilor psihope a!o!ice ale "iecarui copil cu cerinte e ucati#e speciale$ in i"erent e tipul e"icientei$ precu% si sta&ilirea unui ia!nostic i"erential au la &a'a (pe lan!a in icii e natura etiolo!ica sau nosolo!ica) si o serie e %eto e stiinti"ice !rupate in oua %ari cate!orii * + %eto e si %i,loace accesi&ile tuturor cate!oriilor e specialisti (ca re i actice$ instructori e e ucatie$ specialisti terapeuti etc-) . + %eto e si %i,loace e u' intern$ "olosite e persoane care au o pre!atire speciala in acest scop ( ia!nosticieni$ psiholo!i$ psihope a!o!i$ pe a!o!i$ consilieri scolari)In pri%a cate!orie pot "i incluse ur%atoarele %eto e si %i,loace e cunoastere a persoanelor cu cerinte speciale * Observatia repre'inta ur%arirea constienta si siste%atica a reactiilor$ atitu inilor si co%porta%entelor unei persoane$ in totalitatea lor$ in cele %ai #ariate situatii$ pe &a'a e#i entierii trasaturilor caracteristice "iecarui in i#i in parte- Dupa M- /late$ calitatea o&ser#atiei epin e e o serie e "actori cu% ar "i * + particularitatile psihoin i#i uale ale o&ser#atorului (concentrarea atentiei$ capacitatea e sesi'are a esentialului$ intuitia etc-) . + ecuatia personala a o&ser#atorului* tip e#aluati#$ tip escripti#$ tip i%a!inati#$ tip eru it . + caracteristici ale perceptiei* selecti#itatea perceptiei$ "actori sociali care pot %o ela sau e"or%a perceptia etcDe ase%enea$ se stie ca procesele$ starile$ 010,22 insusirile psihice nu pot "i stu iate$ cunoscute in %o irect$ ci in irect$ prin %o alitatile lor e %ani"estare in con uita- Ast"el$ in %o%entul o&ser#atiei$ accentul tre&uie pus pe o serie e %ani"estari cu o rele#anta crescuta in punctul e #e ere al incarcaturii psihice * + %ani"estari e con uita$ inclusi# cele i%plicate in in#atare sau %unca . i"erite acti#itati e ,oc$

+ %ani"estari i%plicate in co%unicare (con uitele #er&ale$ orale si scrise$ %i%ica$ !estica) . + %ani"estarile neuro#e!etati#e sau re'onantele #e!etati#e ale acti#itatii psihice* %o i"icarea &atailor ini%ii$ a respiratiei$ inrosirea "etei$ tre%urul #ociiO&ser#atia$ ca %eto a in ispensa&ila cunoasterii persoanelor cu cerinte speciale$ poate "i* spontana sau pro#ocata$ inte!rala sau selecti#a$ continua sau situationala$ irecta sau in irecta$ structurata ("olosin o !rila e o&ser#atie) sau

nestructurata$ in con itii naturale sau arti"iciale$ trans#ersala sau lon!itu inala- Aceasta %eto a are %arele a#anta, ca este la in e%ana oricarui specialist si o"era posi&ilitatea e a surprin e "eno%ene psihope a!o!ice$ "ie in %o ul lor natural e %ani"estare$ "ie in situatii e repro ucere a cunostintelor anterior asi%ilate- Ast"el$ o&ser#atia repre'inta principalul %i,loc e inre!istrare a "ee &ac3+ului si a relatiilor cau'ale re"eritoare la procesul terapeutic sau instructi#+e ucati#$ pe &a'a carora se pot "or%ula strate!ii a%eliorati#e sau pre icti#e cu pri#ire la actul in#atarii sau recuperariiConvorbirea repre'inta o con#ersatie4 iscutie intre cel putin oua persoane$ prin inter%e iul careia se pot o&tine in"or%atii espre %oti#ele$ aspiratiile$ interesele$ trairile a"ecti#e ale interlocutorului- Marele a#anta, al con#or&irii consta in "aptul ca per%ite$ intr+ un ti%p relati# scurt$ "urni'area unor in"or%atii nu%eroase$ utile in intele!erea %oti#elor interne ale con uitei si opiniilor su&iectilor inter#ie#ati$ precu% si in i enti"icarea strate!iilor co!niti#e ale atitu inii lor "ata e cei in ,ur (cole!i$ pro"esori$ "a%ilie$ antura,)Con#or&irea$ ca %eto a e cunoastere a persoanelor$ poate "i li&era sau structurata$ spontana sau iri,ata pe o te%atica anterior "i5ata- Ea presupune cu necesitate respectarea personalitatii su&iectului$ co%petente psihosociale in partea inter#ie#atorului (e%patie$ socia&ilitate$ ra& are$ intuitie) si ri!oare in conse%narea raspunsurilor- In practica$ e cele %ai %ulte ori$ %eto a con#or&irii este asociata cu o&ser#atia$ co%pletan ast"el su%a e in"or%atii cu pri#ire la su&iectul cercetatCon#or&irea$ in conte5tul cunoasterii ele#ilor cu cerinte speciale$ poate i%&raca %ai %ulte "or%e * + con#or&irea intre pro"esor si ele#i . + con#or&irea intre terapeut4consilier4pro"esor e spri,in si ele#i . + con#or&irea intre %ana!erul scolii si ele#i . + con#or&irea intre parinti si copii4ele#i . + con#or&irea intre pro"esor si asistentii sociali sau tutorii copiilorReusita con#or&irii epin e e !ra ul e sinceritate care se sta&ileste intre interlocutori$ iar #aloarea in"or%atiilor culese este asi!urata e cli%atul e securitate si incre ere in care se es"asoara iscutiaMetoda biografica ur%areste cule!erea e in"or%atii cu pri#ire la * a) %e iul social e ori!ine si con itiile %ateriale * + structura "a%iliei . + con itiile %ateriale si e locuit . + parintii + pro"esie$ ni#el cultural .

+ relatiile intre parinti$ precu% si intre parinti si copii . + cli%atul a"ecti# in "a%ilie . + particularitatile e ucatiei pri%ite in "a%ilie . + e#eni%ente con"licte) . eose&ite in #iata e "a%ilie ( i#orturi$ acci ente$ ecese$

&) pre!atirea !enerala * + ruta scolara . + iscipline pre"erate .

+ re'ultate o&tinute . + %eto e e pre!atire pre"erate . + co%porta%entul in relatiile cu cole!ii . + ocupatii e #acanta si ti%p li&er . + i%pre,urari4e5periente4"actori eter%inanti in orientarea spre o anu%ita scoala sau pro"esie . c) atitu ini si con uite * + atitu ini si con uite speci"ice situatii critice). in #iata coti iana ("a%ilie$ scoala$ ti%p li&er$

+ atitu ini si con uite "ata e %unca$ "ata e #alorile sociale . + atitu ini "ata e propriile calitati si e"ecte . ) proiecte4planuri4aspiratii e #iitor * + o%enii e interes .

+ %o uri e reali'areUn tip particular al %eto ei &io!ra"ice este studiul de caz, care repre'inta o in#esti!atie in le!atura cu un su&iect 4 !rup e su&iecti sau cu o situatie institutionala speci"icaEl poate "i "ocali'at pe un %o%ent pro&le%atic in #iata scolara$ pro"esionala sau e 'i cu 'i a su&iectului sau pe un su&iect 4 !rup e su&iecti intr+o situatie eose&ita$ cu i%plicatii puternice in e#olutia lor ulterioara- In"or%atiile sunt culese prin i"erite %eto e e catre una sau %ai %ulte persoane$ in le!atura irecta cu ca'ul respecti#$ apoi are loc

schi%&ul e pareri care "acilitea'a e5plicatiile cele %ai plau'i&ile cu pri#ire la situatia concreta si i enti"icarea %asurilor si proce eelor e re'ol#are e"icienta a situatieiMetoda experimentala este %eto a care solicita o anu%ita ri!oare$ intalnita %ai ales in situatiile in care se oreste #eri"icarea ipote'elor unei cercetari sau can se oreste o&tinerea unor ate precise si o&iecti#e cu pri#ire la un "eno%en sau o situatie+ tip$ atent controlate si inre!istrate prin inter%e iul #aria&ilelor epen ente si in epen ente- Aplicarea acestei %eto e necesita o %are ocu%entare in partea cercetatorului4e5peri%entatorului$ "olosirea unor instru%ente si con itii e lucru atent ela&orate si #eri"icate si "olosirea unui aparat statistic a ec#at- Marele a#anta, al acestei %eto e este rele#anta crescuta a atelor o&tinute$ "apt ce per%ite e"ectuarea unor !enerali'ari si pre ictii cu pri#ire la "eno%enul sau situatia scolara stu iataIn conte5tul acti#itatilor scolare$ intalni% cate#a %eto e speci"ice care pot "i utili'ate si in anali'a4stu iul ele#ilor cu cerinte speciale * Analiza produselor activitatii o"era o su%a e ate cu pri#ire la interesele$ aptitu inile si capacitatile ele#ului$ concreti'ate in ceea ce pro uce in ti%pul acti#itatilor scolare si e5trascolare$ in"or%atii espre inti%itatea #ietii psihice (apare o proiectie a trairilor interne in ceea ce ele#ul pro uce)$ espre i%a!inatia si creati#itatea acestuia6olosita %ai ales in stu iul aptitu inilor$ %eto a e anali'a a pro uselor acti#itatii per%ite i enti"icarea ele#ilor cu inclinatii spre un anu%it o%eniu sau cu un potential creati# re%arca&il$ "apt cu i%plicatii %a,ore in orientarea scolara si pro"esionala si in tratarea i"erentiata a strate!iilor e ucationale pentru i"erite cate!orii e ele#i- In "unctie e #arsta copilului si e e5perienta sa in irectia #alori"icarii potentialului aptitu inal pot "i consi erate pro use ale acti#itatii creatiile literare$ esene$ %o ela,e$ %o alitati proprii e re'ol#are a unor pro&le%e4situatii+pro&le%a$ co%po'itiile sau o&iectele reali'ate la orele e acti#itati practice4atelier- In anali'a acestora se ur%aresc in special spiritul e in epen enta$ &o!atia #oca&ularului$ capacitatea e repre'entare si e punere in practica a cunostintelor teoretice$ stilul reali'arii$ ori!inalitatea$ concentrarea atentiei$ preci'ia si ri!oarea$ initiati#a$ co%ple5itatea si utilitatea pro uselor reali'ateAnaliza documentelor scolare o"era in"or%atii espre ruta scolara$ ran a%entul si ni#elul in#atarii$ atitu inea si interesul "ata e actul in#atarii si "ata e %uncaDocu%entele scolare care "ac o&iectul anali'ei sunt * cataloa!e$ "oi %atricole$ lucrari4co%unicari4re"erate la %ani"estari 4 cercuri stiinti"ice$ te'e 4 lucrari e control$ lucrari4 proiecte e"ectuate in scopul e#aluarii orelor e practica e specialitate sau la a&sol#irea unui ciclu4ni#el e in#ata%antMetodele sociometrice sunt repre'entate in !eneral e * a) chestionarul sociometric + poate contine una sau %ai %ulte intre&ari care #i'ea'a no%inali'area unor ale!eri ( e e5e%plu * Care sunt prietenii tai cei mai buni din clasa ? sau Numeste cel putin 3 ! colegi de clasa pe care ii simpatizezi cel mai mult) " b) testul sociometric + contine %ai %ulti ite%i selectati pe anu%ite criterii$ prin care ele#ii clasei sunt solicitati sa+si e5pri%e pre"erintele$ respin!erile sau in i"erenta "ata e cole!ii e clasa (spre e5e%plu$ cu pri#ire la unele acti#itati ce pot "i es"asurate in co%un* e"ectuarea te%elor$ e5cursii4ta&ere$ acti#itati e ti%p li&er)-

Aceste %eto e o"era o serie e in"or%atii cu pri#ire la sintalitatea !rupului e ele#i intr+o clasa si per%ite e#i entierea unor interese co%une care pot constitui un prete5t pentru intro ucerea in#atarii pe !rupe in ca rul acti#itatilor i actice sau pentru e#aluarea calitatii relatiilor in clasele un e sunt inte!rati si ele#i cu cerinte e ucati#e speciale sau cu i"erite tipuri e i'a&ilitati- Marele e'a#anta, al acestor %eto e este repre'entat e riscul e5pri%arii unor ale!eri4respin!eri "ara o %oti#atie clara sau "ara un !ra %ini% e o&iecti#itate (lipsa e o&iecti#itate sau e sinceritate in partea ele#ilor)Metoda aprecierii obiective a elevilor aparent si%ilara cu %eto ele socio%etrice$ pune la ispo'itia pro"esorului in"or%atii pro#enite in aprecierea ele#ilor e catre ele#i cu pri#ire la o insusire anu%e . ast"el$ pe lan!a o %ai &una cunoastere a ele#ilor clasei$ este e5ersata capacitatea ele#ilor e a e%ite aprecieri o&iecti#e re"eritoare la o situatie scolara in care sunt i%plicati cole!ii e clasa- Meto a este accesi&ila oricarui ca ru i actic care$ initial$ tre&uie sa e5plice ele#ilor$ printr+o escriere a ec#ata$ insusirea supusa i enti"icarii$ iar apoi "iecare ele# #a clasi"ica$ upa propria parere$ pe pri%ii$ respecti# ulti%ii cinci cole!i e clasa cu re"erire la insusirea4trasatura pre'entata ( e e5e%plu* Apreciati primii cinci colegi altruisti si ultimii cinci colegi mai putin altruisti din clasa voastra sau Apreciati primii trei colegi buni la matematica si ultimii trei colegi care nu sunt buni la matematica)# Alaturi e %eto ele pre'entate pana acu%$ orice ca ru i actic sau specialist %ai poate apela si la chestionare$ scale si teste care nu solicita un anu%e re!i% e utili'are a acestora si care pot "i usor tra use in in"or%atii utile pentru cunoasterea ele#ilor unei clase (interese$ atitu ini$ opinii ale ele#ilor) sau a altor aspecte re"eritoare la pro&le%atica ele#ilor- De %entionat ca rezultatele unor astfel de instrumente (a ica "ara un re!i% special e utili'are) au o relevanta relativ scazuta din punctul de vedere al rigorii stiintifice, ceea ce i%pune retinere in sustinerea unui ia!nostic #ali sau al unui portret psiholo!ic o&iecti#$ insa ele pot "i utili'ate ca prete5t in cunoasterea reala a su&iectilor supusi e#aluarii- Dar$ pentru a intre!i su%a in"or%atiilor necesare unei cunoasteri epline a persoanelor cu cerinte speciale$ este necesara utili'area unor %eto e ela&orate$ stan ar i'ate si etalonate pe &a'e stiinti"ice$ %eto e recunoscute pentru #ali itatea si "i elitatea re'ultatelor lor- In aceasta cate!orie sunt incluse chestionarele si testele psiholo!ice$ care pot "i e %ai %ulte tipuri$ "iecare raspun'an unor sectoare4 o%enii &ine preci'ate ale #ietii psihice u%aneChestionarele$inventarele de personalitate sunt %eto e e e5a%inare psiholo!ica pe &a'a e intre&ari si raspunsuri$ in con itii stan ar i'ate "olosite in psiho ia!nostic . in aceasta cau'a ele nu tre&uie con"un ate cu chestionarele utili'ate in scop e cercetare$ cu scalele e %asurare a atitu inilor sau cu testele e personalitate- Aceste instru%ente per%it in#esti!area unui nu%ar %are e su&iecti intr+ un ti%p relati# scurt si au in #e ere trasaturile$ o%inantele personalitatii$ %entalitatile$ %o ul e raportare la unele e#eni%ente$ situatii$ co%porta%ente$ aspiratii$ optiuni pro"esionale etcDintre cele %ai cunoscute chestionare4in#entare e personalitate enu%era% * + In#entarul e personalitate 17 P6 ( R-8- Cattel) . + In#entarul e personalitate 6rei&ur! + 6PI .

+ In#entarele e personalitate ale lui E9senc3 . + Chestionarul caracterolo!ic al lui Gaston 8er!er . + Chestionarul O + e ostilitate . + Chestionarul e an5ietate %orala (L-R- Goo si Catherine C- Goo ) . + Chestionarul :+M (:oo ;orth+Mathe;s) . + In#entarul e te%pera%ent Guil"or +/i%%er%an . + Chestionarul e personalitate Guil"or +/i%%er%an . + Chestionarul e te%pera%ent Strelau + STIR . + 8ateria G-C- 8ontila . + Chestionarul pentru eter%inarea te%pera%entului (ela&orat e D- Tu oran) . + In#entarul P-A- (personalitati accentuate$ upa <arl Leonhar ) . + Chestionarul e ten inte accentuate Sch%ieschec3 . + In#entarul e personalitate Sin!er+Loo%is + SLIP . + Chestionarul e orientare a apti#a a a olescentilor$ al lui =-M- Patterson si H-=McCu&&ic . + Scala i%a!inii e sine in co%porta%ent a lui R-L- :illia%s si E-A- :or3%an . + Chestionarul e percepere a autocontrolului$ al lui L-L- Hu%pre9 . + In e5ul e a aptare si #alori 8ills etcIn li%&a,ul o&isnuit$ in cate!oria testelor de personalitate sunt asi%ilate chestionarele si in#entarele e personalitate- In literatura e specialitate$ cele oua cate!orii e instru%ente se eose&esc in principal prin "aptul ca testul supune su&iectul la o pro&a$ ceran u+i sa reactione'e "ara sa pretin a autoapreciere$ ceea ce uce la o %ai %are preci'ie si #ali itate a conclu'iilor$ co%parati# cu chestionarele4in#entarele e personalitate$ care apelea'a la introspectie si autoe#aluare$ ceea ce eter%ina un !ra ri icat e su&iecti#itate a raspunsurilor o"erite e su&iectTestele e personalitate se i%part in trei %ari cate!orii * a) teste obiective de personalitate + apelea'a la sarcini concrete$ iar ipote'a care sta la &a'a lor consi era ca stilul persoanei (constanta co%porta%entului) se %ani"esta cu ele%ente co%une intr+o %are #arietate e acti#itati . cate#a intre cele %ai cunoscute tipuri e teste o&iecti#e e personalitate ar "i *

+ teste e asociatie #er&ala . + teste pe &a'a e pro&e percepti#e . + teste e apreciere a u%orului . + teste e perse#erare + sen'oriale$ %otrice$ %otrice alternanta$ asociati#a . b) teste situationale + ur%aresc i%plicarea su&iectului in situatii cat %ai apropiate e realitate pentru a+i o&ser#a reactiile "iresti$ incercan u+se e#itarea con itiilor arti"iciale e la&orator . c) teste proiective + accentuea'a rolul inconstientului ca un siste% e structuri a"ecti#e$ co!niti#e si %otorii$ care in"luentea'a co%porta%entul in i#i ual . pot "i e %ai %ulte tipuri * + teste proiecti#e constituti#e + "urni'ea'a su&iectului un %aterial nestructurat$ neor!ani'at$ solicitan acestuia sa+i ea un sens . e5e%plul tipic in acest ca' este testul Rorschach . + teste proiecti#e constructi#e sau teste e5presi#e care apelea'a la esen ori la or!ani'area si i%&inarea intr+un intre! a unor ele%ente- E5e%ple * testul ar&orelui . testul "a%iliei . testul casei . testul satului . testul lu%ii . testul %o'aicului . testul :arte! . scenotestul . esenul cu e!etul pe sticla etc . + teste proiecti#e interpretati#e + utili'ea'a o serie e %ateriale in care su&iectul escopera un nu%ar e se%ni"icatii a"ecti#e. cele %ai cunoscute sunt * TAT %&hematic Apperception &est). CAT %Children Apperception &est)" Testul 'ata neagra " + teste proiecti#e e co%pletare + pot e#i entia unele co%ple5e e%otionale "olosin %eto a asociatiei e cu#inte sau teste e co%pletare a unor "ra'e sau po#estiri . + teste proiecti#e re"racti#e + pun accent pe istorsiunea care are loc in %i,loacele e co%unicare . cele %ai es utili'ate sunt testul culorilor a lui Ma5 Lucher si !ra"olo!ia&estele de inteligenta si de dezvoltare intelectuala sunt e %ai %ulte tipuri$ insa$ in practica$ cel %ai utili'at criteriu e i"erentiere are in #e ere continutul sarcinilorIn raport cu continutul sarcinilor pute% intalni* teste nonverbale de inteligenta nu sunt in"luentate e "actorii socioculturali si %ulte intre ele acopera o tipolo!ie i#ersa e su&iecti . in aceasta cate!orie e teste pot "i incluse * Matricele pro!resi#e Rea#en$ Testul non#er&al e inteli!enta + TNI$ La&irintele Porteus . testul Reconstructia patratului$ Cu&urile <ohs$ Co uri (teste e su&stitutie)$ Mo'aicuri si asa%&lari e o&iecte$ incastrari (sarcini e tip pu''le) etc- . teste verbale de inteligenta sunt saturate e "actori socioculturali$ ceea ce$ in unele situatii$ con uce la %ari i"erente ale coe"icientului e inteli!enta intre su&iecti$

i"erente care$ in unele circu%stante$ nu se ,usti"ica . in aceasta cate!orie "ac parte * Testele #er&ale e inteli!enta + TVI$ co%pletarile si or!ani'arile e propo'itii$ "ra'e$ pro#er&e$ pro&ele #er&ale e arit%etica$ i enti"icarea sensurilor cu#intelor etc . teste mixte de inteligenta i%&ina sarcini #er&ale si non#er&ale$ a#an un !ra e o&iecti#itate %ai ri icat . cea %ai repre'entati#a in aceasta cate!orie e teste este Scala e inteli!enta :echsler (#arianta :ISC pentru copii si :AIS pentru a ulti)&estele de aptitudini e#i entia'a o serie e insusiri relati# sta&ile ale personalitatii care con itionea'a reali'area cu succes a i"eritelor acti#itati intelectuale$ pro"esionale$ artistice$ stiinti"ice$ tehnice$ or!ani'atorice$ %anuale$ sporti#eTestele e aptitu ini scolare si pro"esionale utili'ate cel %ai es in tara noastra sunt * + 8ateria "actoriala PMA (Pri%ar9 Mental A&ilities) ela&orata e L-L- Thurstone . + 8ateria 6ACT pentru clasi"icarea aptitu inilor (6lana!on Aptitu e Classi"ication Tests). + 8ateria AS (Aptitu e Sur#e9) a lui Guil"or si /i%%er%an . + 8ateria DAT (Di""erential Aptitu e Tests). + 8ateria GAT8 e aptitu ini !enerale . + 8ateria e aptitu ini %ecanice si relatii spatiale . + Testul e aptitu ini spatiale Sarton . + Testul 8+A pentru ia!nosticarea !in irii lo!ice . + 8ateria "actoriala stan ar 8onnar el . + 8ateria "actoriala Man'ione pentru orientare scolara si pro"esionala . + Testul e aptitu ini %ecanice Mac>uarrie . + 8ateria 8ASC pentru aptitu ini scolare colecti#e . + 8ateria !enerala e aptitu ini 8GA (8oss) . + 8ateria "actoriala 8V< (<oute9ni3o"") . + 8ateria "actoriala e aptitu ini 86A . + Testul Pra!a + pentru atentie istri&uti#a . + Testul Toulouse+Pieron pentru atentie concentrata .

+ Scala e e'#oltare %otorie Lincoln+O'erets39 . + Testul e e5teritate (=-E- Cra;"or ) . + 8ateria 8-G-? . + Testul e %e%orie Re9 . + Testul e orientare spatiala (Guil"or +/i%%er%an) . + Testul (iguri identice + spirit e o&ser#atie (L-L- Thurstone) . + 8ateria e co%prehensiune %ecanica <ennes . + Teste e aptitu ini %anuale care "olosesc i"erite aparate etcRe'ultatele @tehniceA ale chestionarelor$ in#entarelor si testelor a%intite nu au nici o #aloare practica$ aca nu sunt insotite e un protocol psiholo!ic al specialistului ia!nostician care are o&li!atia sa @tra ucaA respecti#ele re'ultate in ter%eni u'uali$ accesi&ili oricarui pro"esionist interesat e cunoasterea psihope a!o!ica a su&iectilor e#aluatiIn cele pre'entate pana acu% a% "acut oar o su%ara in#entariere a principalelor %eto e si tehnici e cunoastere a persoanelor4ele#ilor cu cerinte specialeNu a% "acut o etaliere %ai a%pla a lor$ consi eran ca literatura psiholo!ica si pe a!o!ica aparuta pana in pre'ent o"era su"iciente in"or%atii cu pri#ire la aceste %eto e si tehnici- Insa cel %ai i%portant aspect care tre&uie retinut este "aptul ca atele culese cu a,utorul %eto elor in#entariate anterior se #or alatura altor cate!orii e ate cuprinse in "isa e cunoastere psihope a!o!ica a "iecarui copil4ele# in parte- Aceasta "isa ar tre&ui sa insoteasca ele#ul in pri%a 'i e scoala si pana la a&sol#irea scolii (in i"erent e ni#elul sau treapta e scolari'are a&sol#ita)- Ast"el$ s+ar e#ita o serie e acti#itati repetiti#e si ar e5ista o continuitate in e%ersul e cunoastere a "iecarui ele# in parte- Ar "i "oarte utila !enerarea unor ast"el e practici$ %ai ales atunci can a#e% in #e ere cunoasterea$ e ucarea$ instruirea si orientarea e"icienta a "iecarui ele# (cu sau "ara i'a&ilitati)$ ast"el incat #alori'area potentialului intelectual si aptitu inal sa se "aca in cele %ai &une con itii upa a&sol#irea scolii- Casti!ul ar "i atat e partea co%unitatii care #a putea sa+si inte!re'e e"icient %e%&rii in acti#itatile pro ucti#e$ cat %ai ales e partea ele#ului care nu #a %ai "i #icti%a unei orientari si pre!atiri aleatorii !eneratoare e insatis"actii si con"licte in plan scolar si pro"esional- Se #or&este tot %ai %ult espre ser#iciile e consiliere pe &a'e stiinti"ice pentru o e"icienta si opti%a orientare scolara si pro"esionala- Aceasta acti#itate e5tre% e i"icila are in #e ere %ai %ulte irectii e actiune * + prospecti#a e ucationala si pro"esionala pe &a'a unor stu ii anticipati#e$ care eter%ina pe ter%en scurt$ %e iu si lun! #iitoarele cerinte in %aterie e co%petente e ucationale si pro"esionale . + ina%ica pietei "ortei e %unca .

+ a aptarea potentialului aptitu inal si a intereselor ele#ului la cerintele reale ale unor pro"esii sau cate!orii e pro"esii inru ite . + cunoasterea etaliata$ prin inter%e iul unor %eto e consacrate$ a "iecarui ele# + rolul %a,or al "isei e cunoastere psihope a!o!ica a ele#uluiIn conclu'ie$ aca ar "i sa anali'a% e#aluarea in perspecti#a e ucationala$ la ce "oloseste acest a%plu e%ers e cunoastere a ele#ilorB Daca se ur%areste e"icienti'area procesului instructi#+e ucati#$ acest e%ers are o rele#anta crescuta in %o alitatile e "or%ulare a o&iecti#elor i actice$ in structurarea$ accesi&ili'area$ operationali'area si "le5i&ili'area continuturilor lectiei$ ale!erea %eto elor si %i,loacelor i actice celor %ai potri#ite pentru ni#elul si particularitatile psihope a!o!ice ale ele#ilor clasei si$ nu in ulti%ul ran $ ale!erea %o alitatilor si strate!iilor e e#aluare care sa e#i entie'e cat %ai o&iecti# ni#elul e pre!atire al ele#ilor prin raportare la potentialul lor intelectual si aptitu inal-