Sunteți pe pagina 1din 13

Lucrare Practica nr.

1
Tema: Separarea soluiilor ecuaiilor algebrice i transcendente

Cuprins :
1. Separarea soluiilor ecuaiilor algebrice i transcendente 2. Metoda biseciei 3. Metoda coardelor 4. Metoda Newton

Separarea soluiilor ecuaiilor algebrice i transcendente :


Scopul lucrrii: n cazul, cnd ecuaia algebric sau transcendent are o structur simpl, soluiile pot fi determinate exact i relativ uor. Dac ns structura ecuaiei este complicat, procedura de determinare a soluiilor devine destul de anevoioas. Mai mult dect att, atunci cnd ecuaia modeleaz careva situaii, fenomene care depind de mai muli parametri, valoarea crora este cunoscut doar aproximativ, noiunea de soluie exact i pierde n general sensul. De aceea are sens de a determina careva metode de calcul aproximativ al soluiilor ecuaiilor algebrice i transcendente.

Pentru ecuatia 3
F(x)=3 F(x)=12 =-2 =0 =1 +4 -12 -5=0

+4

-12

-5=0

+12

-24x=0

x -2 0 1

F(x)

Semn f(x) -

Pentru ecuaia
F(x)= F(x)= +x-5=0 +1=0

+x-5=0

= 1/ ; = -1/

x 0
1/

F(x)

-1/

Semn f(x) -

Concluzie :
Este cea mai simpl i totodat cea mai sigur metoda de rezolvare numeric aecuaiilor neliniare i transcendente. Singurul ei dezavantaj reprezint un ritm lent de convergen, care cere un numr mare de operaii matematice.

Metoda biseciei
Scopul lucrrii: Metoda bisectiei, numita uneori si metoda dihotomiei sau a injumatatirii
intervalelor, este cea mai simpla dintre metodele de rezolvare a ecuatiilor algebrice si transcendente. Se considera ca, printr-un procedeu oarecare, s-a reusit localizarea radacinii exacte a ecuatiei f(x)=0 in intervalul [,]. In ipoteza in care functia f(x) este continua, iar radacina este singurul zerou al lui f(x) in [,], la extremitatile intervalului functia ia valori de semne contrare: f() * f()<0.

Algoritmul 1 - Metoda bisectiei Definirea functiei f(x), a intervalului de lucru [,], a preciziei si a numarului maxim de iteratii Nmax. Procesul iterativ: Initializarea procesului iterativ: It <-- 0; Daca s-a atins precizia doritta (- < 2*) sau numarul maxim de iteratii Nmax se incheie bucla iterativa si se trece la pasul 3. Se trece la o noua iteratie: It <-- It+1; Injumatatirea intervalului curent: m <-- (+)/2 ;

Pentru ecuatia 3
Program P01; Var a, b, c:real; i , n:integer: function f(x:real):real;

+4

-12

-5=0

begin f:=3*x*x*x*x+4*x*x*x-12*x*x-5; end; begin a:=0; b:=1; n:=16; for i:=1 to n do begin c:=(b+a)/2; writeln(i=,i:3, x=,c:10:8, f(x)=,f(c):12:8); if f(c)=0 then break else if f(c)*f(a)>0 then a:=c else b:=c; end; end. Rezultatul obinut:

Pentru ecuaia
Program cn1; Program P01; Var a, b, c:real; i , n:integer: function f(x:real):real; begin f:=x*x*x+x-5; end; begin a:=0; b:=1; n:=10; for i:=1 to n do begin c:=(b+a)/2; writeln(i=,i:3, x=,c:10:8, f(x)=,f(c):12:8); if f(c)=0 then break else if f(c)*f(a)>0 then a:=c else b:=c; end; end.

+x-5=0

Metoda coardelor
Metoda const n inlocuirea funciei date f(x) , continua pe un interval [a,b], printr-o dreapta g(x) care trece prin extremitile A si B definite astfel c f(a)f(b) < 0.Rdcina precis a funciei date f(x) se aproximeaza prin punctul de intersectie adreptei g(x) cu axa ox.

Pentru ecuaia
Program cn9; Var Msup , minf, a, b, e, x, xnou, xvechi, eps: real; Function f(x:real):real; Begin F:=x*x*x+x-5; end; Begin a:=-0.5; b:=0.5; eps:=0.0001; Msup:=10; minf:=5; x:=a-(f(a))/(f(b)-f(a))*(b-a); if f(x)*f(a)>0 then begin e:=b; xnou:=a; end: else begin e:=a; xnou:=b; end; repeat xvechi:=xnou; xnou:=xvechi-(f(xvechi))/f(e)-f(xvechi))*(e-xvechi); writeln( ` x=,xnou:10:8,f(x)=, f(xnou):12:8);

+x-5=0

until abs ((Msup-minf)/minf*(xnou-xvechi))<eps; end. Rezultatul obtinut :

Pentru ecuatia 3
Program cn9; Var

+4

-12

-5=0

Msup , minf, a, b, e, x, xnou, xvechi, eps: real; Function f(x:real):real; Begin F:=3*x*x*x*x+4*x*x*x-12*x*x-5; end; Begin a:=-0.5; b:=0.5; eps:=0.0001; Msup:=10; minf:=5; x:=a-(f(a))/(f(b)-f(a))*(b-a); if f(x)*f(a)>0 then begin e:=b; xnou:=a; end: else begin e:=a; xnou:=b; end; repeat xvechi:=xnou; xnou:=xvechi-(f(xvechi))/f(e)-f(xvechi))*(e-xvechi); writeln( ` x=,xnou:10:8,f(x)=, f(xnou):12:8); until abs ((Msup-minf)/minf*(xnou-xvechi))<eps; end. Rezultatul obtinut :

Metoda Newton
Metoda tangentelor aproximeaza radacina printr-un sir de iteratii x1, x2,.xn determinat prin intersectiile tangentelor duse la curba in punctele A0, A1, .An cu axa Ox.

Fie ecuatia f(x) = 0, algebrica sau transcendenta, care are o singura radacina reala in intervalul [a, b]. Se presupune ca derivatele si Intr-un este Punctul de intersectie a tangentei cu axa Ox este xk+1 (pentru f(x) = 0 si x = xk+1): sunt continue si pastreaza acelasi semn pe intervalul [a, b]. punct , ecuatia tangentei la curba y = f(x)

, k = 0,1,.care este formula iterativa Newton. Punctul incat de start si x0 trebuie . sa fie chiar a, astfel

Pentru ecuatia 3
Program cn10; Var a , b, c:real; i, n: integer; function f(z:real):real;

+4

-12

-5=0

begin f:=3*z*z*z*z+4*z*z*z-12*z*z-5; end; function fdl (z:real):real; begin fld:=12*x*x*x+12*x*x-24*x; end; begin a:=2.1; b:=15; n:=10; i:=0;

c:=a-(f(a))/f(b)-f(a))*(b-a); if f(c)*f(a)<0 then x:=a else x:=b; ehile i<n do begin i:=i+1; x:=x-f(x)/fdl(x); writeln ( i=,i:2, x=,15:12, f=,f(x):15:12); end; end. Rezultatul obtinut :

Pentru ecuaia

+x-5=0

Program cn10; Var a , b, c:real; i, n: integer; function f(z:real):real; begin f:=z*z*z+z-5; end; function fdl (z:real):real; begin fld:=3*z*z+1; end; begin a:=2.1; b:=15; n:=10; i:=0;

c:=a-(f(a))/f(b)-f(a))*(b-a); if f(c)*f(a)<0 then x:=a else x:=b; ehile i<n do begin i:=i+1; x:=x-f(x)/fdl(x); writeln ( i=,i:2, x=,15:12, f=,f(x):15:12); end; end. Rezultatul obtinut :