Sunteți pe pagina 1din 11

Sistemul internaional dup Rzboiul Rece

(Immanuel Wallerstein Fernand Braudel Center, Binghamton University)

1.

Introducere *(Craiu Andreea Elena)

Certitudinile perioadei de dup 1 !" sunt #n spe$ial dou% 1. &UA domina e$onomia $apitalista a intregii lumi 'iind $el mai e'i$ient produ$ator (i $ea mai prospera )ar. A$est aspe$t nu mai este adevrat.. *. &UA (i U+&& au 'ost anga,ate #ntr-un ra./oi re$e atot$uprin.tor $are a pro'ilat toate rela)iile interstatale. +a./oiul +e$e nu mai e0ist. Bine#n)eles $ ni$i U+&& nu mai e0ista. 1entru a #n)elege $e preveste(te asta, avem trei periode istori$e relevante % perioada hegemoniei &tatelor Unite (1 !"-1 2) 3 perioada #n $are li/eralismul era o ideolagie dominanta #n sistemul $apitalist mondial (145 -1 5 ) 3 perioada $apitalismului $a un sistem istori$, $are a #n$eput #n 1 !" (i $are pro/alil nu va mai e0ista p6n #n *2"2.

2. Cele trei periode istorice relevante


1ovestea perioadei hegemoniei &tatelor Unite este $ea mai u(or de spus. 7a s'6r(itul $elui de-al 88 lea +./oi 9ondial, &UA se regseau #ntr-o po.i)ie e0$eptional. Ba.a 'or)ei sale e$onomi$e a $res$ut puterni$ $ontinuu #n termenii tehnologiei, $ompetitivit)ii (i a #mpr)irii $antitative a produ$tiei mondiale pentru 122 de ani. Al doilea r./oi mondial a #nregistrat enorme distrugeri 'i.i$e, at6t printre $ei $are au 'ost alia)i $6t (i pentru $ei $are au 'ost inami$i #n timpul r./oiului. &UA a 'ost ast'el $apa/il s sta/ileas$ o noua ordine mondial, o pa0 ameri$ana, dup lunga de.ordine din perioada 1 1!-1 !". :1a$ea ameri$ana; are patru piloni % 1rimul pilon a 'ost re$onstru$)ia marilor puteri industriale, nu doar a ve$hilor alia)i din Europa vesti$, $i (i a inami$ilor re$en)i, <ermania (i =aponia. 9otivele sunt multiple. E$onomia mondial avea nevoie s reintre #n a$este )ri at6t $a mari produ$tori $6t (i $a mari $onsumatori ai produ$)iei &tatelor Unite.

&UA are nevoie de o re)ea de aso$ia)i pentru a men)ine ordinea mondial. >i, ideologi$, &UA tre/uie s propage ideea de :lume li/era; a$easta 'iind prosper $a un sim/ol al speran)ei (i, a(adar, al modera)iei pentru stratagema mondial. 1ilonul al doilea a 'ost un aran,ament doar $u a doua mare putere militar serioas din lume, U+&&. Uniunea &ovieti$ a 'ost aparent o rival ideologi$ (i o poten)ial putere e0pansionist . ?e 'apt, a 'ost destul de u(or s a,ung la un aran,ament #n $are Uniunea &ovieti$ avea propria .ona re.ervat (/lo$ul so$ialist). Au e0istat ! $ondi)ii pentru #ngelegere % o pa$e a/solut #n Europa 3 $ele dou /lo$uri s ai/ teritoriu 'i03 $ele doua mari puteri s men)in ordinea intern #n /lo$urile lor 3 /lo$ul $omunist nu a(tepta a,utor de la &UA pentru re$onstru$)ie 3

A$olo au 'ost, s 'im siguri, mul)i $ertre)i .gomoto(i, dar #ntru$6t ni$i unul din ei nu a terminat $u #n$l$area aran,amentului, putem presupune $ s$opul lor a 'ost #n mare masur pentru e0punere. Al treilea pilon a 'ost unitatea intern a &tatelor Unite $onstruit #n ,urul a$$eptrii :responsa/ilitatii; sale #n sistemul mondial, anti-$omunismul a$asa (i pretutindeni, (i s'ar(itul segregrii rasiale. Al patrulea pilon a 'ost de$oloni.area politi$ lent a 7umii a treia (i e'orturile modeste pentru de.voltarea e$onomi$. A$$entul a 'ost pus pe ad,e$tivele :lent; (i :modest;. ?a$a ne #ntoar$em la a doua perioad, $ea din 145 -1 5 , #n$epem $u (o$ul geo-$ultural al +evolu)iei Fran$e.e (i $onse$in)ele napoleoniene. +evolu)ia Fran$e. a s$him/at Fran)a mai pu)in de$6t $redem noi, dar a s$him/at 'undamental sistemul mondial. +evolu)ia Fran$e. a s$him/at mentalit)i prin impunerea $redin)ei $ s$him/area politi$ a 'ost :normala; (i legitimata de : suveranitatea populara;. @n$er$area de a se $on'runta $u a$east nou realitate ia 'orma $rerii a trei ideologii % $onservatismul, li/eralismul (i so$ialismul. Aparentele di'eren)e au $onstat #n atitudinea lor 'a) de asemenea s$him/ri normale % $onservatismul #ndoielni$ (i dorinta de a #n$etini la ma0im, dorin)ele li/erale de a $ondu$e ra)ional (i dorin)a so$iali(tilor de a prospera la ma0im. @n teorie, toate $ele trei ideologii priveau $u de.apro/are spre state. ?ar, #n pra$ti$, toate $ele trei ideologii $onsider $a tre/uie s $onsolide.e statul vis-A-vis de so$ietate pentru a-(i reali.a o/ie$tivele. @ntr-un s'6r(it, toate trei $ele ideologii se reunes$ #n ,urul

programului li/eral al ordonan)ei :re'ormei; de$retat (i administrat de Be0per)iC. Conservatorii devin $onservatori li/erali iar so$iali(tii devin so$iali(ti li/erali. D(1etri(or E$aterina) @n se$olul al E8E-lea, #n Europa, li/eralismul promovea. dou mari re'orme % e0tinderea su'ragiului (i $rearea statului /unstrii. ?in 1 1! am/ele re'orme au 'ost adaptate (i #n mare masur a$$eptate $a legitime pe tot $uprinsul Europei de Fest (i Ameri$ii de Gord. H/ie$tul re'ormei a 'ost integrarea $laselor mun$itoare #n a(a 'el #n$at s le im/lan.es$ 'uria, dar 'r amenin)area $ontinurii 'un$)ionarii e$onomiei $apitaliste mondiale. A$est program a avut un su$$es rsuntor din dou motive% primul autorit)ile puteau s mo/ili.e propria $las mun$itoare #n ,urul unui du/lu na)ionalism% un na)ionalism intra-european (i un na)ionalism superior al europenilor 'a) de :#napoia)ii : lumii. 8ar al doilea motiv $osturile so$iale din partea statului puteau 'i alo$ate 'r prea multe rupturi din $au.a e0ploatrii e0$esive a peri'eriei. 1rimul +a./oi 9ondial a mar$at #n$eperea unei lungi lupte 8ntraeuropene #ntre <emania (i &UA $a su$$essor a puterii hegemoni$e a 9arii Brintanii. 1utea s se termine $u vi$toria Uniunii &ovieti$e (i a hegemoniei mondiale #n 1 !". ?e asemenea, primul +a./oi 9ondial a mar$at, ori$um, momentul $6nd popula)ia de la peri'erie a #n$eput s #n$er$e s se rea'irme #mpotriva domina)iei europene a sistemului mondial. Atun$i au #n$eput luptele dintre Gord (i &ud. +spunsul ideologi$ al Gordului la a$east nou realitate politi$ a 'ost Iilsonismul, sau programul li/eral apli$at la s$al mondial. Iilsonismul a o'erit e$hivalentul mondial al su'ragiului, auto-determinarea na)iunilor. *" de ani mai tar.iu +oosevelet a adugat lumii e$hivalentul statului /unstrii, programul de de.voltare e$onomi$ din 7umea a Jreia, asistat de a,utorul vesti$. 7eninismul, $are s-a po.i)ionat $a un oponent radi$al al Kilsonianismului, a 'ost de 'apt oglindirea a$estuia. Anti-imperialismul a 'ost autodeterminarea deghi.at #n mai multe ver/ia,e radi$ale. Constru$)ia so$ialismului #n de.voltarea e$onomi$ din 7umea a Jreia a primit multe ver/ia,e radi$ale. Unul din motivele din $au.a $reia Lalta a 'ost posi/il este repre.entat de di'eren)ele minore din programele lui Iilson (i 7enin, de$6t era o'i$ial retori$ sus)inut. @n .ilele de glorie ale hegemoniei &tatelor Unite de dup 1 !", a$est li/eralism mondial prea a avea un real su$$es. ?e$oloni.area Asiei (i A'ri$ii a 'ost rapid (i, pentru ma,oritate, 'r

in$idente violente. :9i($rile na)ionale de eli/erare; erau pline de speran) pentru viitor. Ga)iunile Unite au pro$lamat anii :42 :?e$ada de.voltrii;. ?ar $eva esen)ial a lipsit #n #n$er$area de a repeta #n se$olul EE, la nivel mondial, $eea $e a repre.entat su$$esul se$olului E8E (i anume, su$$esul li/eralismului #n Europa. Gu e0ista 7umea a Jreia pentru 7umea a Jreia. Una nu ar putea mo/ili.a +e$ensm6ntul $laselor mun$itoare, at6t de plin de su$$es #n Europa, la nivel mondial a 'ost asemenea unei himere. ?a$ ne #ntoar$em a$um la a treia parte a istoriei, $ea din 1!"2 p6n ast.i, regsim o a treia :poveste de su$$es;, $ea a $apitalismului $a un sistem istori$. +a)iunea de a 'i (dCetre) a $apitalismului este a$umularea $ontinu de $apital. &istemul istori$ $e a 'ost $onstruit, #n$et (i 'erm, a devenit remar$a/il #n urma reali.rilor sale. A sus)inut o e0tindere $onstant a tehnologiei, permi)6nd o $re(tere in$redi/il #n produ$)ia mondial (i a popula)iei mondiale. E$onomia mondial $apitalist a reu(it s se e0tind de la /a.a sa ini)ial european, #nglo/6nd #ntreaga lume (i elimin6nd toate sistemele istori$e de pe glo/. A 'ost de.voltat o politi$ $adru a statelor na)ionale :suverane; #n interiorul unui sistem interstatal mult mai $odi'i$at, $e a de.voltat propor)ia dreapt a puterii statului vis-A-vis de pia) pentru a permite ast'el ma0imul a$umulrii de $apital. A 'ost de.voltat un sistem $omple0 al remunerrii mun$ii, $om/in6nd 'ormele de plat (i de neplat, ast'el men)in6nd $osturile mun$ii mondiale s$.ute, #ns o'erind stimulente pentru e'i$ien). Au 'ost institu)ionali.ate at6t rasismul $6t (i se0ismul, permi)6nd $onstru$)ia unei 'or)e ierarhi$e a mun$ii, $e se auto-sus)ine politi$. Capitalismul a 'ost un sistem dinami$. Gu a 'ost /a.at pe un e$hili/ru sta/il, $i pe un model rsu$it $i$li$, unde :spiritele animale; ale $laselor antreprenoriale, #n urmrirea propriilor interese, #n mod regular (i inevita/il a $reat mini-$ri.e ale supraprodu$)iei $e s-au soldat $u s$derea a$tivit)ii e$onomi$e sau $u stagnarea e$onomiei mondiale. A$esta este de 'apt 'oarte 'un$)ional pentru sistem, rrind produ$torii sla/i (i $re6nd $onstr6ngeri asupra a/ilit)ii $laselor mun$itoare #n urmrirea ne#n$etatelor lor nemul)umiri 'a) de o mai mare re$unoa(tere. Jotu(i, e0ist (i $6teva $ontradi$)ii de /a. #n a$est sistem istori$, dup $um e0ist #n toate sistemele istori$e. ?inami$a sistemului $ere e0ternali.area $onstant a $osturilor de $tre produ$torii individuali3 $eea $e ar putea du$e la atingerea limitelor sale. ?e asemenea, dinami$a sistemului $ere $onstanta proletari.are a $laselor mun$itoare mondiale3 #ns proletari.area este un pro$es negativ din pun$tul de vedere al $apitali(tilor, 'iind in$lus $re(terea $osturilor mun$ii

(i $re6nd ris$uri politi$e. 7i/eralismul $a ideologie a 'ost 'oarte $uprin.tor deoare$e s-a 'ormat la /a.a nelini(tilor (i a :demo$rati.rii;, dar o dat $u tre$erea timpului a depus enorme e'orturi asupra /ugetelor statului (i a $reat o piramid pu/li$ a datoriilor $are amenin) 'un$)ionarea sta/il a sistemului.

3. Prezentul Tranzaional
Anii CM2 au repre.entat un pun$t de #ntoar$ere din nenumrate motive. A mar$at #n$eputul s$derii a$tivit)ii e$onomi$e a in$redi/ilei post-1 !" 'a.e de e0pansiune A Nondratie''. 9otivul e$onomi$ de /a. a 'ost evident. +emar$a/ila revenire e$onomi$ a vestului Europei (i =aponiei, plus de.voltarea e$onomi$ a 7umii a Jreia a $ondus spre o ma,orare su/stan)ial #n $ele mai pro'ita/ile industrii ale momentului (o)el, automo/ile, ele$tri$e, et$.), $re6ndu-se ast'el un pro'it de $ri.. ?e atun$i, noi trim #n 'a.a B Nondratie''. Ceea $e s-a #nt6mplat este $eea $e se #nt6mpl mereu #n 'a.ele OB;% $ompeti)ie a$ut #ntre mie.ul puterilor a'late #ntr-o situ)ie de $ontra$)ie, 'ie$are #n$er$6nd s #(i ma0imi.e.e marginile pro'itului (i s minimi.e.e (oma,ul pe $heltuiala altuia3 un s$him/ de $apital de la $utarea pro'iturilor #n produ$)ie la $utarea pro'iturilor #n manipulri 'inan$iare3 o $onstr6ngere asupra /alan)ei guvernamentale a pl)ilor, re.ult6nd $ri.e $au.ate de datorii ($ea a 7umii a Jreia, a e0-/lo$ului so$ialist (i $ea a &UA). A$olo s-a petre$ut o realo$are a produ$)iei la nivel mondial. A avut lo$ o $utare amnun)it a unui produs inovator $are ar putea 'i /a.a viitorului $vasi-monopolurilor. @n toate 'a.ele B, e'e$tele s$derii a$tivit)ii e$onomi$e nu s-au sim)it uni'orm3 #n unele pr)i mai puterni$ de$6t #n altele. @n a$east situa)ie, povestea de su$$es a 'ost $ea a =aponiei (i a Odragonilor; est-asiati$i, $e sunt lega)i #ntre ei. @n a$ela(i timp, #n 1 M5, a #n$eput o revolu)ie mondial, $are, a$um ne este mai $lar, 'iind o revolt #mpotriva li/eralismului $a ideologie dominant a sistemului mondial. Gelini(tea $e /6ntuia #ntreaga lume Fran)a (i <ermania, &UA (i =aponia, Cehoslova$ia (i China, 8ndia (i 9e0i$ prea s ai/ dou teme $omune pretutindeni% opo.i)ia 'a) de hegemonia &UA #n sistemul interna)ional (i #n)elegere sovieti$3 denun)area a(a numitei OFe$hea &t6ng; (partidele $omuniste (i so$ial demo$rate, mi($rile na)ional li/erale) pentru $ompli$itatea sa $u 'or)ele dominante. +evolta din 1 M5 a $ulminat #n 'apt $u rsturnarea #n 1 5 -1 1 a guvernrii

$omuniste #n estul Europei (i U+&&-ului. Ast.i, ne este mai $lar de$6t #n 1 M5 $ $ele dou motive opo.i)ia 'a) de hegemonia &UA (i 'a) de Fe$hea &t6ng sunt de 'apt un singur motiv, opo.i)ia 'a) de li/eralismul re'ormist $a o ,usti'i$are a a$tivit)ilor sistemului interna)ional. 1rin$ipalele dou s$him/ri #n geopoliti$ile sistemului interna)ional din anii C42-C52 sunt repre.entate de de$linul puterii relative ale &UA (i marea de.ilu.ie 'a) de de.voltarea 7umii a Jreia. 1rima s$him/are este o #nt6mplare normal $i$li$. 1uterile e$onomi$e ale Comunit)ilor Europene (i =aponiei au $res$ut sim)itor de la ,umtatea anilor CM2, iar &UA nu a reu(it s )in pasul, $eea $e are /ine#n)eles impli$a)ii $ulturale (i politi$e. 1oliti$a mondial a &UA din ultimii *2 de ani a 'ost $entrat asupra pro$esului de #n$etinire a pierderii hegenoni$e prin e0er$itarea presiunii asupra alia)ilor si. A doua s$him/are nu este delo$ o #nt6mplare, mar$6nd $derea ispitei li/erale Kilsoniene spre $lasele mun$itore(ti de la peri'erie. Colapsul :e$onomiei plani'i$ate;, at6t #n 7umea a Jreia $6t (i #n e0-/lo$ul so$ialist este repre.entat de $olapsul re'ormismului li/eral (i, de ai$i, re.ult6nd sl/irea unui pilon $ru$ial #n sta/ilitatea e$onomiei mondiale $apitaliste. Colapsul /lo$ului $omunist este un du/lu impediment pentru sistemul mondial. 1entru &UA este o $atastro' geopoliti$, deoare$e elimin singura arm ideologi$ pe $are o are pentru a opri Comunitatea European (i =aponia #n indeplinirea propriilor o/ie$tive. E$onomia mondial $apitalist, $a sistem istori$, mar$hea. #n$eputul unei $ri.e a$ute, de $6nd #n$etea. ,usti'i$area leninist a status Puo-ului 'r a-l #nlo$ui $u vreun su/stitut via/il.

. !iitorul nesi"ur *(Flas ?iana)

Am intrat in era post-ameri$ana de alt'el si in era post-li/erala. A$easta promitea sa 'ie marea tul/urare a lumii, mai mare de$at intre anii 1 1!-1 !" si de departe mai semni'i$ativa in mentinerea stru$turii lumii intr-o stru$tura via/ila. 7a $e sa ne asteptamQ

1e de o parte, ne asteptam $a e$onomia $apitalsta a lumii sa $ontinuie sa opere.e pe termen s$urt asa $um a operat timp de "22 de ani, dar 'aptul de a opera doar va e0a$er/a $ri.ele. H data $e $urentul in 'a.a B Nondratie'' este la 'inal,($are va 'i numai dup o ultima 'lu$tuatie des$endent ) tre/uie preva.uta intrarea intr-o noua 'a.a a A in $are =aponia, &UA si CE vor lupata sa o/tina $ontrolul $vasi-monopolisti$ asupra noilor industrii de var'. =aponia are o noua sansa sa a,unga in top si este pro/a/il sa 'a$a alianta e$onomi$a $u &UA $a un partener mai mi$ $are sa-l asigure. 8n a$easta noua era a prosperitatii prin$ipalele domenii de e0pansiune e$onomi$a vor 'i% China pentru =aponia grupul &UA si +usia pentru CE. +estul peri'eriei va 'i #n mare parte e0$lusa de la ori$e /ene'i$iu si polari.area /og)iei lumii va $reste semni'i$ativ mai a$ut asa $um a $res$ut si polari.area popoarelor. H alta pro/lema este a$eea $a $olapsul li/eralismului Kilsonian in intraga lume a $ondus la o nean$redere in stat $a lo$ $entral al s$him/arilor so$iale si al progresului. ?e asemenea, a insemnat $olaps al optimismului pe termen lung, $are a 'ost mult timp un 'a$tor politi$ $heie sta/ili.ator al modului de 'un$)ionare a sistemului. 1olari.area va $reste 'ara indoiala, du$and $atre 'ri$a generala si $autarea unor stru$turi se se$uritate. A$estea au tre/uit sa-si $aute identitatea politi$a, a $arei semni'i$atie este am/igua, dar a $arei 'orta este destul de evidenta. Evident e0ista trei surse ma,ore de insta/ilitate #n sistemul mondial #n urmatorii "2 de ani. Unul este $el de $restere a $eea $e se numeste optiune Nhomeini. A$easta este a'irmatia statelor de la peri'erie, total di'erite si respingatoare a normelor din sistemul interstatal, pre$um si a normelor geo$ulturale $are guvernea.a sistemul mondial. A$easta optiune a 'ost #n mare masura $uprinsa pentru moment #n 8ran, dar este destul de pro/a/il $a si alte state vor re$urge la ea (si nu numai state islami$e), si va 'i mult mai di'i$il sa $ontina mai multe state, da$a #n$er$a simultan. Cea de-a doua sursa de insta/ilitate este $eea $e se poate numi optiunea lui &addam Russein. A$easta este #n$er$area de provo$are militara a dominatiei de Gord #n sistemul mondial. @n timp $e #n$er$area lui &addam Russein a 'ost oprita deodata, &UA s-a mo/ili.at e0traordinar pentru a 'a$e a$est lu$ru. Gu este delo$ $lar $ dup de$enii, a$easta se poate repeta, mai ales #n $a.ul #n $are e0ist mai multe ast'el de #n$er$ri simultane. 1uterea militar ameri$an va re'u.a, pentru $ &UA nu poate sustine a$easta 'ie 'inan$iar sau politi$. &tatele din

regiunea de Gord sunt #n $utarea unui #nlo$uitor pe termen lung, dar nu e0ist nimi$ $lar #n a$easta vedere. &i a$uta $ompetitie e$onomi$a si politi$a, intre puterile importante de-a lungul urmatoarelor $otituri e$onomi$e a lumii s-ar putea sa nu $ondu$a spre o /una $ola/orare militara. Cea de-a treia sursa de insta/ilitate va 'i o masa de neoprit a $ir$ulatie persoanelor de la sud la nord, in$lusiv pentru =aponia. Cresterea polari.arii /ogatiei si populatie 'a$e a$easta o optiune pe $are ni$i o adunare de limite pa.ite nu o poate $om/ate $u su$$es.+e.ultatul va 'i insta/ilitatea politi$a interna #n Gord, vine de doua ori din aripa dreapta a 'ortelor anti-imigrante si de la imigrantii #nsisi drepturi politi$e (si, prin urmare, e$onomi$e)3 si toate astea #ntr-un $onte0t #n $are toate grupurile au pierdut #n$rederea #n de stat, $ee $e inseamna un mi,lo$ de re.olvare a inegalitatilor so$iale. A$easta este o imagine a lumii tumultoase, dar a$easta nu este neaparat una pesimista. Evident, o ast'el de lume tul/uratoare nu poate merge la nes'6rsit. &olutii noi vor tre/ui sa 'ie gasite. A$est lu$ru va #nsemna, 'ara #ndoiala, $rearea unui nou sistem istori$ pentru al #nlo$ui pe $el pe $are a 'ost at6t de e'i$a$e pentru "22 de ani, dar $are a$um se pra/useste de la mult su$$es. Goi,am venit prin urmare, #nainte de alegerile istori$e% $e 'el de sistem istori$ nou s-a $onstruit, si $umQ Gu e0ista ni$i o modalitate de a anti$ipa re.ultatul. Fom gasi noi #n $eea $e oamenii de stiinta din .iua de asta.i numes$ /i'ur$area departe de e$hili/ru, a $arui re.olutie este intrinse$a imprevi.i/ila, dar #n $are, 'ie$are interventie are mare impa$t. &untem, ast'el, #ntr-o situatie de Sli/er ar/itruS. 7umea din *2"2 va 'i lumea pe $are noi o vom $rea. Avem o un $uvant $onsidera/il de spus despre a$easta $reatie. 1oliti$a din urmatorii "2 de ani va 'i o politi$a de restru$turare a sistemului nostru mondial.

#c$ipa de tradus% Craiu Andreea Elena, 1etri(or E$aterina, Flas ?iana

&istemul interna)ional dup +./oiul +e$e

8mmanuel Ialerstein

%dresa &R'( http%TTlinUs.,stor.orgTsi$iQsi$iV22**-W!WWX*51

W2*X* W2XWA1XWC1XWAJIAJCIXWE*.2.CHXWB*-A