Sunteți pe pagina 1din 63

EDENTAIA TOTAL

CURS III

Facultatea de Medicina Victor Papilian Colegiu de Tehnic Dentar CONF. UNIV. DR. Mariana SABU

CONFECTIONAREA LINGURILOR INDIVIDUALE

Este o pies intermediar cu ajutorul creia medicul ia

amprenta de precizie amprenta funcional


Componentele lingurii individuale: Baza lingurii

Accesoriile: manerul, butonii de presiune,


ntriturile

BAZA LINGURII

ROL: suport rigid al materalului de amprentare funcional

CARACTERISTICI:
Acoper suprafaa de sprijin a cmpului protetic Grosime uniforma 1,5 2 mm, execptnd

marginile care au grosimi variabile: 3 mm la


nivelul zonei linguale centrale, 2-3 mm la pungile Eisenring

Trebuie s urmreasc conturul trasat de medic n


cabinet

BAZA LINGURII

CARACTERISTICI: Marginile trebuie sa fie n contact intim cu

periferia modelului
Pe anumite poriuni unde se dorete o despovrare, baza poate fi distanat de model

prin foliere
Nu trebuie s prezinte perforaii

ACCESORIILE

A. MNERUL ROL: permite manevrarea lingurii CARACTERISTICI: Trebuie s fie situat pe linia median pentru a permite centrarea corect a lingurii n momentul amprentrii. Dac medicul nu a trasat pe amprenta preliminar

linia median tehnicianul trebuie s poziioneze


mnerul dup linia median a bolii palatine

ACCESORIILE

A. MNERUL CARACTERISTICI: In sens V-O trebuie s aib nclinarea incisivilor centrali pentru a nu jena funcionalitatea buzelor Toate suprafeele laterale s fie uor concave Mnerul lingurii individuale trebuie s prezinte o

perforaie V-O
DIMENSIUNI: nalime 10 mm, lime M-D 8 mm, lime V-O 5 mm.

ACCESORIILE

B. BUTONII DE PRESIUNE ROL: Exercitarea unor presiuni ct mai uniforme n timpul amprentrii Menin degetele operatorului la distan de marginile lingurii

ACCESORIILE

B. BUTONII DE PRESIUNE CARACTERISTICI: Localizai la mandibul n zona premolari molari sau n zona cea mai decliv a crestei Faa superioar trebuie s fie uor concav pentru a permite poziionarea comod a degetelor operatorului

DIMENSIUNI: lungime 15 mm, nlime 5-7 mm, iar limea


n concordan cu limea

ACCESORIILE
C. NTRIRILE DIN SRM ROL:

Mrirea rezistenei la lingura mandibular din plac de


baz care este predispus la fracturi CARACTERISTIC: Sarm de 1,5 mm diametru de aproximativ 8 10 cm lungime. atunci cnd se dorete realizarea unei amprente funcionale cu gura nchis manerul i butonii se nlocuiesc cu borduri de ocluzie.

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


I. TEHNICA DE CONFECIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT
AUTOPOLIMERIZABIL MATERIALE I INSTRUMENTAR: Raina acrilica: pulbere (polimer) si lichid (monomer) Godeu de plastic sau porelan Spatula

Instrumentar rotativ: freze de otel pentru acrilat la piesa dreapta


Solutii de izolare: apa, solutii alginice, lacuri speciale Creion chimic 2 plci de sticl Celofan Cear roz

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


I. TEHNICA DE CONFECIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT
AUTOPOLIMERIZABIL TEHNICA DE LUCRU: Delimitarea pe model a limitelor cmpului protetic Izolarea modelului Prepararea pastei de acrilat n godeu

Aplicarea unui celofan umezit pe una din placuele de sticl


Aplicarea unui rulou de ceara de 1,5 mm grosime pentru meninerea celor 2 plci de sticl la distan Aezarea ntre cele 2 plci unui fir de bumbac pentru a realiza conturul plcii de trapez sau potcoav In anteriorul acestui fir se va pune acrilatul Indepartarea plcii de sticl fr celofan prin glisare

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


I. TEHNICA DE CONFECIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT
AUTOPOLIMERIZABIL
TEHNICA DE LUCRU: Indepartarea plcii de acrilat cu ajutorul foliei de celofan Aplicarea lui pe model prin rsturnare Modelarea acrilatului n stare plastic prin intermediul foliei de celofan pn la marginile conturului Butonii i mnerul sunt realizai din resturie de acrilat tot n stare plastic

Lingura se menine pe model pn la terminarea fazei de polimerizare


Indepartarea ei se face mai nti n zonele fr retentiviti i apoi n rest. Netezirea i rotunjirea cu ajutorul frezelor din acrilat

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE

II. TEHNICA DE CONFECIONARE A LINGURILOR DIN PLAC


DE BAZ MATERIALE I INSTRUMENTAR: Placa de baz plastifiabil la 46-50 grade C cu grosime de 1,5 mm Saptul de cear

Mijloace de izolare a modelului


Foarfec Sursa de caldur Srm pentru ntrire de 1-1,5 mm diametru i 8-10 cm lungime Creion chimic

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


II. TEHNICA DE CONFECIONARE A LINGURILOR DIN PLAC DE
BAZ TEHNICA DE LUCRU: Delimitarea pe model a limitelor cmpului protetic Izolarea modelului Placa de baza nclzit uniform se muleaz prin presiuni digitale mai nti pe bolta palatin i apoi pe versantele crestelor Secionarea cu foarfeca a excesului de plac de baz i modelarea marginilor

Se controleaza stabilitatea bazei portamprentei prin efectuarea de presiuni


digitale alternativ pe creste Manerul lingurii si butonii se realizeaza tot din placa de baza Manerul lingurii la maxilar are ca reper sutura mediana, iar pentru lingura inferioara frenul buzei

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE

II. TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN PLACA DE


BAZA

DEZAVANTAJE:
Mai puin rezistent dect cea de acrilat Nu se pot face nchideri marginale cu materiale termoplastice Nu se folosete la mandibul

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE

III. TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN PLACA DE


POLISTIREN

SE CONFECIONEAZ ASEMANATOR CU CEA DIN PLAC DE


BAZ DOAR C DATORIT TEMPERATURII RIDICATE DE RAMOLIRE ADAPTAREA SE FACE PRIN INTERMEDIUL UNUI PROSOP UD. ACCESORIILE SE CONFECIONEAZ DIN PLACA DE BAZ OBINUIT

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE

IV. TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT


TERMOPOLIMERIZABIL

ETAPE DE REALIZARE:
Realizarea machetei din ceara a lingurii Ambalarea machetei Realizarea tiparului Indesarea, presarea si polimerizarea rasinii acrilice Prelucrarea

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE

IV. TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT


FOTOPOLIMERIZABIL MATERIALE SI INSTRUMENTAR: Placile din compozit de forma trapezoidal pentru maxilar sau potcoav pentru mandibul Creion chimic Aparat de fotopolimerizare Spatul metalic

Soluii menrtu izolarea modelului: Isodel, Pectizol


Freze extradure, pietre diamantate pentru prelucrarea compozitului

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


IV. TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT
FOTOPOLIMERIZABIL TEHNICA DE LUCRU: Accentuarea pe modelul preliminar a conturului cmpului protetic Izolarea modelului

Aplicarea plcii din acrilat fotopolimerizabil pe model i modelarea lui prin


presiuni digitale Secionarea surplusului de material Grosimea marginilor s fie de 1,5 -2 mm i form rotunjit Mnerul i butonii se confectioneaz din restul de material Lingura aezat pe model se introduce n cuptorul de fotopolimerizare Prelucrarea lingurii cu freze extradure

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE

IV. TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT


FOTOPOLIMERIZABIL

AVANTAJE:
Timpul de realzare e foarte scurt 15 minute Modelarea se face cu uurin Se poate aduga material la cel polimerizat fr ca parametrii materialului s sufere modificri Dup polimerizare lingurile sunt uor lipicioase ceea ce favorizeaz aderarea materialului de amprenta

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT LA DISTANTA DE MODEL Uneori este nevoie ca lingura s fie la distan cu 1-2 mm de suprafaa de

sprijin i s se adapteze intim numai la nivelul zonei de succiune.


TEHNICA DE LUCRU: In acest caz, pe modelul preliminar se traseaza o linie paralela cu conturul ce reprezinta aproximativ limita zonei de succiune, dar mai sus pe creasta la aproximativ 3 mm distan de aceasta Izolarea modelului

TEHNICI DE CONFECTIONARE A LINGURII INDIVIDUALE


TEHNICA DE CONFECTIONARE A LINGURILOR DIN ACRILAT LA DISTANTA DE MODEL TEHNICA DE LUCRU: Aplicarea pe model a unei plci de cear pn la limita zonei de sprijin i lipirea ei n cteva puncte Aplicarea materialului acrilic peste modelul foliat cu placa de ceara

AMPRENTAREA FUNCTIONALA

ESTE ETAPA DE TRATAMENT IN CARE SE CULEG DATELE


NECESARE REALIZARII CORECTE A BAZEI PROTEZEI

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
CONTROLUL CORECTITUDINII CONFECTIONRII LINGURILOR INDIVIDUALE N LABORATOR
1. Controlul pe model Lingura sa se ntinde pn la nivelul limitelor realizate de medic pe amprent

Lingura s fie n contact cu cmpul protetic sau


distanat n anumite zone Manerul s fie pe linia median i pe direcia unui incisiv central Existana butonilor de presiune la mandibul n zona premolarilor

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
A. CONTROLUL CORECTITUDINII CONFECTIONARII
LINGURILOR INDIVIDUALE IN LABORATOR
2. Controlul lingurii detaat de model Grosimea lingurii s fie n jur de 1,5-2 mm axceptnd marginile Pe faa intern s nu prezinte plusuri

Marginile lingurii sa fie netede, netaioase conform fundului de sac

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
B. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA

MAXILAR SI MANDIBULA
SCOP: obinerea unor linguri individuale care s acopere ntregul cmp protetic, s nu jeneze funcionalitatea formaiunilor de la periferia cmpului protetic, cu margini care s aib conformaia concordant cu fundurile de sac.

O lingur se consider corect adaptat n vederea amprentarii


funcionale dac are succiune.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
B. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA

MAXILAR
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MAXILAR Se ncepe cu limita distala a maxilarului superior lingura trebuie sa se ntind pn la acest nivel

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
B. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA

MAXILAR
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MAXILAR Dac este mai lung se ndeprteaz cu ajutorul unei freze din acrilat

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
B. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA

MAXILAR
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MAXILAR Se urmrete apoi evidenierea spaiului Esenring lingura trebuie s fie n contact cu tuberozitatea i s ajung n fundul de sac

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
B. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA

MAXILAR
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MAXILAR Lingura trebuie sa ocoleasc apofiza zigomato-alveolara i frenul bucal superior In spatiul frontal se va ocoli frenul buzei superioare

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
C. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MAXILAR
Se ncepe cu nchiderea palatinala posterioar linia AH astfel: Pe faa interna a lingurii din acrilat n zona posterioar se aplic un rulou de material termoplastic ramolit cu o lime de 3-4 mm Lingura este apsat ferm pe suprafaa de sprijin Pacientul deschide larg gura pentru a elibera ligamentele pterigo-

mandibulare
Materialul termoplastic trebuie sa fie bine modelat, neted si sa se piarda lin spre anterior pe faa intern a lingurii

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
C. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MAXILAR
Se continua cu nchiderea marginal vestibular prin: Aplicarea unui rulou de material termoplastic ramolit la acest nivel Introducerea lingurii n cavitatea bucal Efectuarea de ctre medic a unor rotaii la nivelul nodulului comisural Iar pacientul va mima un surs forat

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
C. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII INDIVIDUALE LA MAXILAR
Apoi se realizeaz nchiderea marginal la nivelul zonei frontale vestibulare prin: Aplicarea unui rulou de material termoplastic ramolit la acest nivel

Introducerea lingurii n cavitatea bucala


Modelarea de ctre medic prin uoare presiuni la nivelul buzei superioare Pacientul mimnd un fluierat

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
D. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA Se ncepe cu adaptarea la tuberculul piriform lingura nu trebuie sa depaseasca cele 2/3 anterioare ale acestuia. In zona vestibulara a tuberculului lingura trebuie sa aiba o anco n dreptul inseriei muchiului maseter

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
D. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA Zona pungii lui Fish lingura se intinde pana la nivelul fundului de sac vestibular

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
D. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA Zona labiala lingura se ntinde pn n fundul de sac vestibular

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
D. TEHNICA ADAPTARII LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA
ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE LA MANDIBULA Zona linguala laterala lingura se ntinde pana la linia oblica interna Zona linguala centrala lingura trebuie sa vin n contact cu mucoasa planeului n micare dar i n repaus

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
E. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MANDIBUL
Se ncepe cu zonele cheie:

nchiderea la tuberculul piriform astfel: pe faa interna a lingurii n zona


tuberculului piriform bilateral se aplica un strat de material termoplastic de 12 mm i se aplica lingura n cavitatea bucal. Se preseaz uniform ambele zone iar pacientul face micri de nchidere i deschidere a gurii.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
E. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MANDIBUL
Se continu cu zona lingual central:
nchiderea marginal la acest nivel se face astfel: se aplic un rulou de material termoplastic de form semilunar pe marginea lingurii pe o lungime de 3 cm i se recomand pacientului urmtoarele micri umezirea repetat a buzei inferioare de la o comisur la alta n cazul unei limbi anterioare, sau plimbarea limbii numai n spatele mnerului lingurii n cazul unei limbi posterioare.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
E. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MANDIBUL
Se continu cu zona vestibular frontal:
nchiderea marginal la acest nivel se face astfel: se adaug pe marginea vestibular a lingurii un rulou ramolit de material termoplastic de grosime 1 mm. Pacientul face micri de deschidere larg a gurii iar medicul face modelri prin intermediul tegumentului de mpingere a buzei inferioare n sus.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
E. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MANDIBUL
Se continu cu zona lingual lateral:
nchiderea marginal la acest nivel se face astfel: se adaug pe marginea vestibular a lingurii un rulou ramolit de material termoplastic de grosime 1 mm. Pacientul face micri repetate cu limba dintr-un obraz n cellalt.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
E. TEHNICA INCHIDERII MARGINALE A LINGURII

INDIVIDUALE LA MANDIBUL
Se continu cu zona vestibular lateral:
nchiderea marginal la acest nivel se face astfel: se adaug pe marginea vestibular a lingurii un rulou ramolit de material termoplastic de grosime 1 mm. medicul va efectua o serie de rotaii ale comisurii bucale cu mobilizarea musculaturii obrazului la acest nivel.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
AMPRENTA FINALA CU PASTE ZOE INDICAII: Cmpuri protetice moi i intermediare la maxilar i mandibul Cmpuri protetice neretentive sau foarte puin retentive la maxilar i la mandibula Cmpuri protetice foarte atrofiate la maxilar i mandibul CONTRAINDICAII:

Cmpuri protetice retentive la maxilar i mandibul


Pacieni cu intoleran la eugenol

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
TEHNICA AMPRENTRII: Pregatirea pacientului Pregatirea lingurii si a materialului Tehnica propriu-zisa: MAXILAR Lingura este introdusa dinspre posterior spre anterior fixandu-se in spatele tuberozitatilor Daca campul protetic prezinta retentivitati lingura va fi introdusa

mai intai la nivelul retentivitatilor


Medicul executa la maxilar urmatoarele miscari: tractiuni de buza superioara, tractiuni i rotatii pe nodulul comisural, presiuni si masaje pe obraz pentru zona Eisenring

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
MAXILAR Medicul comanda pacientului urmatoarele miscari: deschiderea moderata a gurii, deschiderea mare a gurii, balansarea intr-o parte si in alta a mandibulei, mimarea unui suras fortat, mimarea fluieratului (Testele Herbst) Indepartarea amprentei de pe model se face dupa priza materialului (2-3 min) incepand cu zonele neretentive ale campului protetic

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
TEHNICA AMPRENARII MANDIBULA Lingura cu materialul de amprenta se introduce dinspre posterior spre anterior Se verifica centrarea lingurii Lingura e mentinuta pe camp de a nivelul butonilor de presiune Medicul efectuaza urmatoarele miscari: tractiuni si rotatii pe nodelul comisural pentru zona vestibulara laterala

Presiuni sau masaje pe obraz pentru punga lui Fish


Masaje rotatorii ale buzei inferioare

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
TEHNICA AMPRENARII MANDIBULA Medicul comanda pacientului urmatoarele miscari: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, varful limbii intr-un obraz si in altul, protractia limbii, mimarea fluieratului, deglutitia. (Testele Herbst)

Indepartarea amprentei se face mai usor decat la maxilar.

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
VERIFICAREA AMPRENTEI Se urmaresc : Centrarea lingurii individuale Distributia egala a presunilor pe suprafata de sprijin a campului protetic Cantitatea de material care trebuie sa fie in strat subtire

Sa nu existe zone de lingura neacoperite cu material de amprenta


Fractura marginilor Existenta in zona linguala a unor lame de material care trebuie indepartatecu un bisturiu foarte subtire

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
2. AMPRENTA FUNCTIONALA CU ELASTOMERI DE SINTEZA
INDICATII: Campuri protetice dure, intermediare si moi la maxilar si mandibula Campuri protetice retentivela maxilar si mandibula CONTRAINDICATII: Nu se cunosc

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
2. AMPRENTA FUNCTIONALA CU ELASTOMERI DE SINTEZA
TEHNICA DE AMPRENTARE Este asemanatoare cu cea de la amprenta cu paste Zoe Miscarile executate de medic si de pacient trebuie corelate cu vascozitatea materialului de amprenta: Daca se foloseste un material mai vascos medicul va presa mai mult la

aezarea lingurii pe cmp


Daca se foloseste un material mai fluid presiunile vor fi mai reduse iar miscarile pot fi mai blande

AMPRENTAREA FUNCTIONALA
F. AMPRENTAREA FINALA - FUNCTINALA
2. AMPRENTA FUNCTIONALA CU ELASTOMERI DE SINTEZA
VERIFICAREA AMPRENTEI Obiectivele sunt asemanatoare cu cele de la amprenta cu paste Zoe Daca apar imperfeciuni n anumite zone pot fi corectate printr-o amprenta de splare cu silicon fluid cu aceeasi structura chimica

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


1. PREGATIREA AMPRENTEI IN VEDEREA TURNARII

MODELULUI
A. INDIGUIREA Consta in adaptarea pe marginea ampentei a unui rulou de ceara care are 2 roluri: Dirijeaza turnarea ghipsului dur Constituie un indicator precis al limitelor pana la care va fi redus soclul modelului

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


1. PREGATIREA AMPRENTEI IN VEDEREA TURNARII

MODELULUI
INDIGUIREA AMPRENTEI SUPERIOARE Ramolirea unui rulou de ceara de 3-4 mm Uscarea amprentei Fixarea ruloului ramolit la exteriorul amprentei la limita distala, in dreptul tuberozitatilor La limita distala indiguirea se face lipind de lingura individuala o band de ceara roz care depete limita distala a amprentei cu aproximativ 3-4mm

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


1. PREGATIREA AMPRENTEI IN VEDEREA TURNARII

MODELULUI
INDIGUIREA AMPRENTEI INFERIOARE Ruloul va inconjura amprenta in intregime, vestibular si lingual Scobitura din dreptul planseului se completeaza cu o placa de ceara roz

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


1. PREGATIREA AMPRENTEI IN

VEDEREA TURNARII MODELULUI


B. COFRAREA Consta in adaptarea si fixarea la exteriorul rulouli de indiguire a unei benzi de ceara roz orientata vertical, a carei inaltime trebuie sa depaseasca cu 15 mm punctul cel mai ianlt al amprentei Banda de ceara va inconjura amprenta de jur

imprejur realizand un conformator

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


1. PREGATIREA AMPRENTEI IN VEDEREA TURNARII

MODELULUI
B. COFRAREA Cofrarea are 2 roluri: Permite o vibrare energica fara riscul prelingerii ghipsului peste peretii exterori ai amprentei

Permite obtinerea unui model gata fasonat si corect dimensionat


ATENTIE! Amprentele luate cu paste Zoe pot fi indiguite si cofrate Pentru amprentele cu elastomeri de sinteza este indicata folosirea unui conformator

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL

2. IZOLAREA AMPRENTEI Spalarea amprentei cu apa rece 3. TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL Modelul functional se obtine din ghips dur de tip Moldano,

preparat cuajutorul unui vacuum malaxor


Ghipsul Moldano se aplica in amprenta in cantitati mici, din aproape in aproape.

La maxilar aplicarea se incepe lanivelul boltii palatine, iar la


mandibula de la nivelul tuberculilor piriformi In tot timpul aplicarii ghipsului se face vibrarea continua

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL

3. TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL Dupa umplerea completa a amprentei se asteapt nceperea prizei, moment n care ncep s fie realizate reteniile pentru soclul modelului sub forma unor anturi longitudinale i transversale Dup 30-45 minute se toarn soclul din ghips obinuit

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL

4. DEMULAREA Presupune desprinderea lingurii individuale i a materialului de amprenta functional pentru a degaja modelul functional Demularea se face la 1 ora dupa turnarea soclului modelului functional, dupa priza completa a ghipsului.

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


4. DEMULAREA DEMULAREA AMPRENTELOR LUATE CU PASTE ZOE Se scoate placa de cofrare si ruloul de indiguire

Se introduce complexul model-lingura in apa rece timp de 1015min Apoi se introduce in apa calda la 50 grade C timp de 5-10

minute
Se tractioneaza usor de manerul lingurii si lingura cu materialul de amprenta se desprinde de pe model Eventualele fragmente de pasta Zoe ce raman pe model se indeparteaza prin reincalzire

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


4. DEMULAREA DEMULAREA AMPRENTELOR LUATE CU ELASTOMERI DE

SINTEZA
Se scoate placa de cofrare si ruloul de indiguire

Se tractioneaza de maner tatonand


axul de dezinsertie al lingurii Fragmente retinute de model se scot fara dificultate

TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL

4. DEMULAREA DEMULAREA AMPRENTELOR LUATE CU MATERIALE BUCOPLASTICE Se introduce complexul model-lingura in apa rece timp de 10-15 minute Apoi in apa calda la 40 C timp de 5-6 minute Se tractioneaza usor de manerul lingurii Eventualele fragmente care raman pe model se indeparteaza prin reintroducerea in apa calda

S-ar putea să vă placă și