Conceptii evolutioniste moderne Neodarwinismul si teoria sintetica a evolutiei

Originea vietii

Principalele caracteristici ale darwinismului

Factorii darwinieni ai evolutiei:
A) Variatiile individuale = materia prima a evolutiei
Variatii definite reactii asemanatoare ale indivizilor aflati in conditii asemanatoare, au rol secundar in evolutie - Variatii bruste accidentale (=mutatiile sau macromutatiile), neimportante - Variatii nedefinite mici, cotinue, independente de mediu (factori interni), utile, neutre sau daunatoare cele mai importante in evolutie - Variatiile corelative interdependenta dintre organe

B) Suprapopulatia fata de capacitatea biologica a mediului

Diferenta dintre: natalitate (curba exponentiala) si supravietuire (curba de saturatie)

C) Lupta pentru existenta supravietuire succes in reproducere D) Selectia naturala - pastrarea variatiilor favorabile E) Selectia sexuala lupta intre masculi, acceptarea preferentiala de catre
femele (dimorfism sexual)

Principalele caracteristici ale darwinismului

Selectia naturala a fost mijlocul principal, dar nu exclusiv de modificare Evolutia caracter gradat, lent rezultatul acumularii unor variatii mici Natura nu face salturi Formele de tranzitie au existat dar au fost eliminate prin selectie Specia realitate biologica, este arbitrara doar limita intre specie si varietate Neaga fixitatea speciei

Conceptiile moderne - neolamarckismul

- Variatiile sunt determinate, direct sau indirect, de actiunea mediului extern

Ultralamarckismul- materia vie este dotata cu constiinta; toate manifestarile vitale initial constiente, devin inconstiente prin obisnuinta (Edward Cope, 1885)

Conceptiile moderne - neolamarckismul

Emil Racovita (1868-1947) biolog roman
- teorie originala asupra transformismului Cugetari evolutioniste (1993):
- Actiunea mediului reactia organismelor = variatii - Variatiile se fixeaza prin ereditate, se raspandesc prin panmixie transformare progresiva a speciilor (lenta sau accelerata) - Aparitia de specii noi izolarea populatiei - Rezultatul evolutiei = adaptarea directa la mediu, sau accentuarea secluziunii (izolarea fata de actiunea mediului) - Adaptarea specializarea progresiva, poate duce la disparitia speciilor evolutia este ireversibila - Transformarea speciilor prin ortogeneza (daca variatiile mediului directie dominanta) sau prin selectie naturala - Hibridarea rol subordonat in evolutie

Conceptiile moderne - neodarwinismul

Variatiile sunt intamplatoare, independente de mediul extern rolul decisiv = selectia naturala
1) MENDELISMUL
Gregor Johan Mendel (1822-1884) Demonsreaza: transmiterea independenta a caracterelor, dominanta si recesivitatea legile lui Mendel

2) MUTATIONISMUL
Hugo de Vries (1848 - 1935) botanist olandez Teoria mutatiilor:
Mutatiile = variatii individuale, ereditare diferite de fluctuatii (neereditare) Mutatiile pot fi: progresive (caracter nou), negative (pierdere sau atenuare a unui caracter) Mutatiile se produc in orice sens fiind triate de selectia naturala

Conceptiile moderne - neodarwinismul

3) WEISMANNISMUL
August Weismann (1834 1914) zoolog german Plasma germinativa o teorie a ereditatii Plasma germinativa (idioplasma sau germen) trofoplasma (soma, celule somatice) Plasma germinativa in nucleu, variatiile ei sunt singurele ereditare Germenul influentat de mediu, actiune nedeterminata adaptativ Modificarile favorabile ale germenelui intarite prin selectie naturala si selectie germinala (competitie mai ales trofica)

Conceptiile moderne - neodarwinismul

4) MORGANISMUL
Thomas Hunt Morgan (1866 1945) biolog american, laureat Nobel (1933) Drosophila Bazele fizice ale ereditatii - Teoria cromozomiala a ereditatii cromozomii si genele = suportul functiei ereditare Definirea mutatiilor ca materie prima a evolutiei

Conceptiile moderne teoria sintetica

Fondator Theodosius Dobzhansky 1937 Genetica si originea speciilor genetica populatiilor Teorie imbogatita de:
Ernst Mayr care defineste specia biologica si speciatia geografica (=alopatrica)(1942) Georges Simpson paleontolog, aplica genetica populatiilor la studiul fosilelor

Teoria sintetica rezolva conflictul dintre darwinism (rolul primordial al selectiei naturale si transformarea graduala a speciilor) si genetica (transformarea speciilor rezultat major, daca nu exclusiv, al mutatiilor)
- conflictul continuitate/ discontinuitate in evolutie

Conceptiile moderne teoria neutralista a evolutiei moleculare

-Elaborata de Kimura M. 1968
- Dezvoltata de: King si Jukes 1969; Crow si Kimura 1970; Ohta 1974 Mutatiile genelor pur intamplatoare, nu au valoare selectiva, nu sunt supuse selectiei deoarece nu afecteaza proprietatile proteinelor O gena mutanta neutra poate deveni avantajoasa, poate inlocui gena originala evolutie moleculara evolutia si diversitatea lumii vii Polimorfismul genic ceas molecular al evolutiei Teoria neutralista imbogateste darwinismul

ORIGINEA VIETII
Definirea viului - Calitati esentiale: metabolismul si autoreproducerea
Principalele caracteristici care deosebesc viul de neviu: - Prezenta unei forme specifice de organizare - Metabolismul - Homeostazia (mentinerea mediului intern la parametri adecvati, chiar in conditiile modificarii mediului extern) - Cresterea - Reproducerea - Prezenta genomului si a codului genetic

TIMELINES: Special Creation vs Evolution

Special Creation 6-10 Thousand yrs

Big Bang

Biological Evolution Origin of ~ 4 Billion Years Life ~ 13 Billion Years of Cosmic Evolution
http://www.indiana.edu/~ensiweb/pp.time.2.ppt

Originea vietii (biogeneza)

Vechimea lumii vii - Geologia moderna
Pamantul are 4,567 miliarde ani - Cele mai vechi procariote fosile 3,5 miliarde de ani
Stromatolite vestul Australiei si Africa de Sud (Transvaal)
Planeta Pamant vazuta de Apollo 17

Originea vietii (biogeneza)

Ceasul

istoriei Pamantului

Originea vietii (biogeneza) Etapele evolutiei 1) sinteza abiogena a compusilor organici

Atmosfera primitiva (gaze din vulcanism): azot, amoniac, oxid si dioxid de carbon, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, metan, acid cianhidric, vapori de apa, hidrogen, oxigen (cantitati mici din disocierea apei raze UV) Formarea hidrocarburilor (metan, etan, etilena, acetilena) din carburi metalice + apa polimerizare in compusi organici cu molecule mai mari Mediul acvatic = supa organica (Oparin si Haldane) Sursa de energie descarcari electrice, raze UV Verificarea experimentala, in vitro Stanley si Miller, 1951

Originea vietii (biogeneza)

Dintr-un amestec de: metan, amoniac, hidrogen si vapori de apa, supus unor descarcari electrice s-au obtinut: aminoacizi (alanina, glicina), prin polimerizarea carora se formeaza proteine, alti acizi aminici (aspartic, glutamic), acizi organici (acetic, formic, propionic) si gaze (oxid si dioxid de carbon, azot) Alte sinteze: alcooli, vitamine, baze azotate, zaharuri (riboza), clorofila, proteine

Originea vietii (biogeneza) 2) Formarea polimerilor macromoleculari polipeptide si polinucleotide

Sursa de energie radiatii cu actiune ponderata IR si UV Mecanismul dezhidratare, reactie catalizata de acidul cianhidric, cianamida si cianogen

3) Agregarea compusilor macromoleculari prebiotici

Coacervatele protocelule, primele sisteme biologice - formate din acizi nucleici si proteine apar asimilarea si diviziunea Microsferele de protenoizi (Fox) aminoacizi inlantuiti la 65 120 grade Celsius prin legaturi peptidice

Originea vietii (biogeneza)

Primii protobionti capabili de simpla reproducere (a) si metabolism (b)

Originea vietii (biogeneza) 4) Formarea membranei protocelulare - creste stabilitatea agregatelor macromoleculare
- structura 2 straturi de molecule amfotere (doua moduri)

5) Constituirea structurilor genetice (incerta)

Etapa definitorie in trecerea de la protobionte la eubionte, prin autoreproducere - formarea acizilor nucleici:
Baze azotate + zaharuri = nucleozide; Nucleozide + acid fosforic = nucleotide; Polimerizarea nucleoridelor = polinucleotide formarea structurilor bicatenare Primul acid nucleic proto-ARN (ribozima autocataliza) Aparitia transcriptiei sinteza ARN-polimerazelor Dezvolatarea sistemului ARN proteine (ARNt; ARNm) Originea
vietii (biogeneza)

Originea organismelor eucariote teoria endosimbiotica

Procariot heterotrof anaerob + procariot aerob (protomitocondrie) = amiba aeroba originea tuturor eucariotelor Amiba aeroba + procariot flagelat (de tip spirocheta) = amibo-flagelat fungi si animale apare mobilitatea Amibo-flagelat + alga albastra verde autotrofa (protocloroplast) eucariot autotrof plante verzi fotosinteza Argumente: AND propriu mitocondrii si cloroplaste de tip bacterian ; plasmide Mitocondriile si cloroplastele au ribozomi cu ARNr de tip procariot

Clasificarea lumii vii

- Margulis 1970
- 2 grupe: Procariote si

Eucariote - 5 regnuri: Monere (procariote), Protiste (unicelulare), Fungi (Mycophita), Animale si Plante Clasificarea moderna: Prokaryotae Protoctista (alge, protozoare) Fungi Plantae Animalia