ASPARTAMUL-UN NDULCITOR AMAR

Prof.IOAN CARAGEA, Colegiul Naional UnireaTurnu Mgurele Cu excepia maladiilor provenind din cauze accidentale, otrvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de virulente, malformaii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute i au originea direct sau indirect ntr o alimentaie incorect!" (#r"$"Kollath Aspartamul, nu!it "i Nutrasweet, a#are #e eti$hete ori $u nu!ele lui, ori $o%ifi$at $a E95 . A"#arta!ul a fo"t %e"$o#erit a$$i%ental in &'(), $an% *a!e" +$hlatter, $hi!i"t la $o!#ania G.,. +earle, te"ta un !e%i$a!ent antiul$er. A"#arta!ul e"te un in%ul$itor "inteti$, #re#arat in la.orator "i $are nu e/i"t0 in natura. Are o #utere %e in%ul$ire %e &12 %e ori !ai !are %e$at 3aharul "i e"te li#"it %e $alorii. Puterea lui %e in%ul$ire e"te %ata %e fa#tul $a a$tionea3a %ire$t a"u#ra "i"te!ului ner4o", a"e!enea unei "u."tante #"ihotro#e. Aspartamul "au E95 "e ga"e"te in $o!#o3itia a$elor .auturi ra$oritoare %enu!ite L!"#t #entru $a nu au $alorii. Cateo%ata e"te folo"it $hiar $a a%5u4ant la .auturile $u 3ahar, #entru a le fa$e !ai %ul$i. A"#arta!ul e"te 4an%ut in #e"te 12 %e tari %in lu!e6 El #oate fi ga"it in7 !i$-%e5un in"tant, gu!e %e !e"te$at fara 3ahar 8Or.it, 9interfre"h, Air:a4e", et$. , $ereale, %ro#"uri fara 3ahar,.o!.oane,5eleuri, .auturi ra$oritoare, inghetata, gelatina, "u$uri %e fru$te, la/ati4e, !ulti4ita!ine 8efer4e"$ente "au nu , "u#li!ente ali!entare, .auturi $ar.oga3oa"e, in%ul$itori ali!entari, $afea in"tant, iaurt, et$. A"#arta!ul a fo"t ga"it "i in #ro%u"e $are nu !entionau a$e"t lu$ru #e eti$heta. ,e a"e!enea, "u#li!entele ali!entare "i ta.letele %e !ulti4ita!ine 8Centru!, Al;a +elt3er, +u#ra%<ne, +an%o3, et$. $ontin a"#arta!. ,in #un$t %e 4e%ere $hi!i$ a"#arta!ul e"te e"terul !etili$ al a"#artilfenilalaninei.

Cu toate $a =n$0 %e la $rearea Aspartamulu! "-a $on"tatat no$i4itatea a$e"tuia, #rofiturile %e !ilioane %e %olari reali3ate #rin inlo$uirea 3aharului %in "u$uri "i alte %ul$iuri, au fa$ut $a !ulti "a in$hi%a o$hii la efe$tele negati4e ale E95 , in "#e$ial $on4in"i fiin% %e >e/#erti> anga5ati %e !arile

$o!#anii ali!entare, e/#erti $are "a >%e!on"tre3e> $a %e fa#t Aspartamul nu #re3inta ni$i un #eri$ol. A"#arta!ul e"te, %e %e#arte, $el !ai #eri$ulo" a%iti4 $hi!i$ %e #e #iata ali!entara. Un ra#ort al ?,A 8A%!ini"tratia Ali!entelor "i Me%i$a!entelor %in +UA rele4a fa#tul $a #e"te @)A %in rea$tiile a%4er"e re$la!ate %e a%iti4ii "inteti$i "e %atorea3a a"#arta!ului6 A"#arta!ul e"te fa.ri$at %in trei "u."tante $hi!i$e7 a$i%ul a"#arti$, fenilalanina "i !etanol. . In $artea >Pre"$ri#tion for Nutritional Bealing>, "$ri"a %e *a!e" "i Ph<lli" Cal$h, a"#arta!ul "e afla #e li"ta %enu!ita >otra4uri $hi!i$e>.,r. Ru""ell Cla<lo$;, #rofe"or %e neuro$hirurgie la Uni4er"itatea Mi""i""i##i, a #u.li$at o $arte in $are arata %etaliat $are "unt efe$tele %i"trugatoare ale a"#arta!ului, folo"in% a#roa#e )22 %e referinte "tiintifi$e. A$i%ul a"#arti$ e"te un a!inoa$i%. In for!a "a li.era, el %u$e la $re"terea ni4elului %in "ange al a"#artatului. ,u#a $on"u!area unor #ro%u"e $are $ontin a"#arta! $re"te ni4elul %in "ange al a$e"tor neurotran"!itatori, a%e4arate e/$ito-to/ine. Creierul #ri!e"te a"tfel un ni4el e/$e"i4 %e a"#artat "i %i"trugerea neuronilor in$e#e galo#ant, iar !area !a5oritate 8#e"te @)A a neuronilor %in anu!ite 3one %in $reier "unt !orti inainte %e a a#are 4reun "i!#to! 4i3i.il. Toate a$e"te afir!atii "unt .ine %o$u!entate "i %e!on"trate %e %r. Ru""ell Cla<lo$; in $artea "a. Cate4a %intre $ele !ai i!#ortante .oli $roni$e agra4ate "au %e$lan"ate %e e/$ito-to/ine $a a"#arta!ul "unt7 #ier%erea !e!oriei, "$lero3a !ulti#la, #ier%erea au3ului, %e!enta, hi#ogli$e!ie, le3iuni $ere.rale, .oala lui Par;in"on, Al3hei!er, e#ile#"ie, %ereglari hor!onale. Ri"$ul e"te !ult !arit #entru nou-na"$uti, $o#ii, fe!ei in"ar$inate, .atrani "i .olna4ii $u #ro.le!e $roni$e %e "anatate. A$i%ul a"#arti$ %in a"#arta! are "i alte efe$te nefa"te $a "i a$i%ul gluta!i$. ,intre #rin$i#alele efe$te, a!inti! %oar $ate4a7 %ureri %e $a#, greata, %ureri a.%o!inale, o.o"eala a$$entuata 8#rin i!#ie%i$area glu$o3ei %e a a5unge la neuroni , in"o!nie, %efi$iente %e 4e%ere, ata$uri %e #ani$a, %e#re"ie, a"t! "i #ro.le!e "e4ere %e re"#iratie. Per"oanele $are au $on"u!at a"#arta! "-au #lan" $el !ai a%e"ea %e #ier%erea !e!oriei. A$e"ta e"te efe$tul $el !ai i!#ortant, %u#a nu!arul !are %e $a3uri. Cla<lo$; nu e"te "ingurul !e%i$ $ele.ru $are a#are in a$e"te $er$etari. Printre $ei $are au 4or.it %e"#re %i"trugerile $au3ate %e a"#artat "e nu!ara "i %r. A%rienne +a!uel", #"iholog "#e$iali"t in $er$etare. Un altul e"te Olne<, #rofe"or in %e#arta!entul %e #"ihiatrie %e la "$oala %e Me%i$ina %in Uni4er"itatea 9a"hington. El e"te unul %intre $ei !ai fai!o"i !e%i$i, o autoritate in a$e"t %o!eniu. El $hiar a infor!at $o!#ania +earle in &'@& %e"#re fa#tul $a a$i%ul a"#arti$ #ro4oa$a gauri in $reierul $o.ailor folo"iti la e/#eri!entele $u a"#arta!. Un alt $o!#onent al a"#arta!ului e"te fenilalanina. A$e"ta e"te un a!inoa$i% $are "e ga"e"te in !o% natural in $reier. Per"oanele $are "ufera %e fenil$etonurie, nu #ot !eta.oli3a fenilalanina. A$ea"ta %u$e la un ni4el

#eri$ulo" %e !are al fenilalaninei in $reier, %e"eori !ortal. +-a %e!on"trat $a #rin $on"u!ul %e $ar.ohi%rati a"o$iat $u a"#arta! a#are $re"terea $on$entratiei %e fenilalanina %in $reier, $hiar "i la #er"oane $are nu "ufera %e fenil$etonurie6 A$ea"ta nu e"te o teorie, toate e/#eri!entele fa$ute #ana a$u! %e!o"trea3a a$e"t lu$ru $u #ri"o"inta. O%ata $u !arirea ni4elului %e fenilalanina %in $reier, $on$entratia %e "erotonina 4a "$a%ea foarte !ult, a$ea"ta %u$an% la %e#re"ie "i alte #ro.le!e e!otionale gra4e. Chiar "i o "ingura folo"ire a a"#arta!ului %u$e la $re"terea $antitatii %e fenilalanina %in "ange.,e a"e!enea, "-a $on"tatat %eteriorarea $reierului "i fun$tionarea anor!ala a "i"te!ului ner4o" $entral. Cla<lo$; %e!on"trea3a $a un ni4el $re"$ut %e fenilalanina in $reier %u$e #ana la ur!a la "$hi3ofrenie. ,e a$eea, folo"irea regulata a a"#arta!ului a %u" la $re"terea 4an3arilor %e Pro3a$ #entru a $ontrola "$hi3ofrenia. Toate a$e"tea "#re .u$uria !arilor $on$erne far!a$euti$e $are au a4ut a"tfel un #rofit i!en". Ulti!ul $o!#onent al a"#arta!ului e"te !etanolul, o otra4a !ortala. Cu totii $unoa"te! $a3uri %e al$ooli$i i!#ati!iti $are au $on"u!at !etanol, a5ungan% or.i "au $hiar !urin%. Metanolul e"te eli.erat gra%at in inte"tinul "u.tire "u. a$tiunea en3i!ei $hi!otri#"ina. Prin in$al3irea a"#arta!ului la o te!#eratura !ai !are %e D2 %e gra%e Cel"iu" 8$a3ul fa.ri$arii %e %ul$iuri %ieteti$e - fara $alorii - #e .a3a %e a"#arta! !etanolul e"te eli.erat "i, %e$i, #re3ent $a atare in ali!entul re"#e$ti4. O%ata a5un" in $or#, !etanolul %e %e"$o!#une in a$i% for!i$ "i for!al%ehi%a, $are e"te o neuroto/ina !ortala. Cer$etarile arata $a for!al%ehi%a e"te o otra4a $u!ulati4a #entru $a nu "e !ai eli!ina, o%ata a5un"a in $or#. +i!#to!ele otra4irii $u !etanol in$lu% !igrene, a!eteala, greata, %e3or%ini ga"trointe"tinale, "la.ire, #ier%erea e$hili.rului, friguri, #ier%eri %e !e!orie, %ereglari $o!#orta!entale, et$. Cele !ai .ine $uno"$ute #ro.le!e $au3ate %e otra4irea $u !etanol "unt $ele legate %e #ier%erea 4e%erii, !i$"orarea $a!#ului 4i3ual, 4e%ere in $eata, %i"trugerea retinei "i or.ire. 8Pro.a.il $a %e ai$i 4ine nu!ele gu!ei %e !e"te$at ORCIT... fara 3ahar6 ?or!al%ehi%a e"te o "u."tanta $an$erigena $uno"$uta $are afe$tea3a A,N-ul "i %u$e la !alfor!atii $ongenitale. ,atorita li#"ei anu!itor en3i!e, oa!enii "unt !ult !ai nea5utorati in fata a$e"tei to/ine %e$at ani!alele. ,e a$eea, te"tele $u a"#arta! fa$ute #e ani!ale nu refle$ta reali"t #eri$olele #entru oa!eni7 a$e"tea "unt !ult !ai !ari6 A"a $u! a aratat %r. 9oo%ro: Monte, %ire$tor la ?oo% +$ien$e an% Nutrition Ea.orator< %in Uni4er"itatea +tatului Ari3ona, >nu e/i"ta "tu%ii $are "a e4alue3e efe$tele !utagene, teratogene "au $ar$inogene ale a%!ini"trarii !etanolului, #e oa!eni.> El $hiar a %at in 5u%e$ata ?,A $erin% "a inter3i$a a"#arta!ul, $el #utin #ana la noi $er$etari, afir!an% $a >o%ata $e a#ro.ati a"#arta!ul, nu "e 4a !ai #utea fa$e ni!i$ #entru a re#ara gre"eala>, a"a $u!

a fo"t "i $a3ul $u 3aharina, $uno"$ut agent $an$erigen, >"au $u ,u!ne3eu "tie $e alte "u."tante $are in"ulta $on"titutia u!ana $u a#ro.are gu4erna!entala>. Ea #utin ti!# %u#a a$ea"ta inter4entie, $o!i"arul ?,A re"#on"a.il $u a"#arta!ul - Arthur Bull Ba<e" *r. - a a#ro.at folo"irea a"#arta!ului, %u#a $are a %e!i"ionat %in ?,A fiin% anga5at la $o!#ania +earle, $ea $are fa.ri$a a"#arta!ul6 .A%iti4ul e"te in atentia lu!ii !e%i$ale #entru ri"$urile #e $are le i!#li$a a"u#ra "anatatii. E ')& 5oa$0 un rol i!#ortant =n %e$lanFarea tu!orilor $ere.rale, a "$lero3ei !ulti#le, !alfor!aGiilor Fi %ia.etului. +-a $on"tatat $a a"#arta!ul inhi.a for!area "erotoninei in $reier "i a"tfel %ereglea3a fun$tionarea glan%ei #ituitare $are folo"e"te "erotonina $a neurotran"!itator #entru a in%i$a tiroi%ei rolul "au. Re3ulta %e$i $a a"#arta!ul a$tionea3a "i $a un #ertur.ator "erio" al fun$tiilor tiroi%iene. ?e!ei =n"0r$inate $u "t0ri %e agitaGie, o.o"eal0, in"o!nie... Co#ii hi#era$ti4i, $u tul.ur0ri %e $reFtere... Hino4atul e"te unul "ingur7 a"#arta!ul.. ,e !ulte ori, fe!eile =n"0r$inate a#elea30 la %ul$iurile f0r0 3ah0r #entru a nu lua =n greutate #rea !ult. Nu fa$ %e$It "0 #un0 =n #eri$ol $u .un0 FtiinG0 atIt "0n0tatea lor, $It Fi #e $ea a f0tului. >?a#tul $0 nu $onGine $alorii $reea30 un "tre" !eta.oli$ #uterni$. Organi"!ul =Fi $ere $aloriile $u $are a fo"t o.iFnuit, a"tfel =n$It a$e"te #er"oane 4or $on"u!a o $antitate !ai !are %e ali!ente, a5ungIn% la a$elaFi nu!0r %e $alorii $a =nainte Fi $hiar !ai !ult>, a4erti3ea30 #rof. %r Gheorghe Men$ini$o#"$hi, %ire$torul In"titutului %e Cer$et0ri Ali!entare. A"#arta!ului i "e a%u$ Fi alte a$u3aGii !ult !ai gra4e7 #e ter!en lung, E ')& e"te $an$erigen., Con$lu3ia $er$etarilor $lini$e, .io$hi!i$e "i $o!#orta!entale a fo"t $a %o3a 3ilni$a %e J2 !g K ;g K 3i %e a"#arta! e"te "igura in ori$e "ituatie, $u e/$e#tia #er"oanelor $are #re3inta fenil$etonurie 8o .oala $ongenitala in $are e/ita o %efi$ienta en3i!ati$a, $eea $e $on%u$e la tul.urari neurologi$e "i retar% !ental .?e!eile $are nu tolerea3a $e%!lala%!%a 8$a! & %in &2 fe!ei , %a$a $on"u!a Aspartam au toate "an"ele "a %ea na"tere unor $o#ii $u un $oefi$ient %e inteligenta $u a#ro/i!ati4 &)A !ai !i$. ,e"i A"#arta!ul "e re$o!an%a %ia.eti$ilor fiin%$a nu $ontine $alorii, "-a $on"tat $a %e fa#t fa4ori3ea3a %ia.etul #rin "u#ra"oli$itarea #an$rea"ului. Aspartamul e"te folo"it "i in unele !e%i$a!ente #entru $o#ii. +-a $on"tatat $a efe$tele Aspartamulu! a"u#ra $o#iilor #ot fi %e3a"truoa"e, a$e"te efe$te $on"tan% in "#e$ial in "$a%erea inteligentei, "la.irea !e!oriei, in"ta.ilitate #"ihi$a "i $re"tere in greutate. +i totu"i, %e $e nu au3i! %e"#re a$e"te lu$ruriL ,e $e ni!eni nu "#une ni!i$L Cau3ele "unt7 &. Ei#"a %e intere" %in #artea #o#ulatiei. Colile "i a$$i%entele $au3ate %e a"#arta! nu a#ar in 3iare a"a $u! e"te refle$tat un a$$i%ent a4iati$ in !a""!e%ia. M. Ma5oritatea oa!enilor nu a"o$ia3a "i!#to!ele lor $u folo"irea a"#arta!ului. Pentru $a o%ata $e o!ul "i-a %i"tru" o #arte i!#ortanta a neuronilor "ai "i a a5un" la o .oala $roni$a, nu #oate ni$i !a$ar "a "e gan%ea"$a "a a"o$ie3e .oala lui $u a"#arta!ul. E"te i!#ortant %e re!ar$at "i ur!atorul fa#t7 a"#arta!ul nu e"te o otra4a $are "a te o!oare #e lo$, "au $are "a #ro%u$a le3iuni u"or %e %ete$tat. ,a$a ar fi fo"t a"a, ar fi fo"t

i!e%iat $atalogat $a fiin% to/i$ #entru organi"!. A"#arta!ul in "$hi!. "e !entine intr-o >3ona gri>, a "u."tantelor $are in !o% ta$ut "i in"i%io", #ro%u$ %in $e in $e !ai !ult rau #er"oanelor $are le $on"u!a, in "#e$ial %a$a a$e"t $on"u! e"te regulat, %e e/e!#lu o.i$eiul %e a $on"u!a .auturi >light> "au ta.lete in%ul$itoare $u a"#arta!. +#er0! $a $ele #re3entate au $larifi$at =n !ai !are !0"ur0 #eri$olele $are a#ar #rin folo"irea Aspartamulu!& Ci.liografie7 &.www&arm'%!a%atur!!&r'(A)e*+rul )espre aspartam-E 95 M.:::.ai!.a$ti4e.:"7A$ti4e Infor!ation Me%ia D.:::.%o$tor.info.roKht!lKa"#arta!.ht!l J.An$a RoFu 7 A"#arta!,un =n%ul$itor a!arNtiin0 Fi tehni$0%r&,--.$e/mart!e 990