Sunteți pe pagina 1din 24

PSIHOLOGIA VICTIMEI 10.1.

NOTIUNI DE VICTIMOLOGIE Studiul fenomenului infractional nu poate fi complet daca nu a em in edere ca orice act infractional aduce dupa !ine !i aparitia de ictime. Domeniul !tiintific care !tudia"a ictima e!te ictimolo#ia. r1f$ff O%iectul de cercetare !i actiune al ictimolo#iei actuale& ca latura a criminolo#iei& !e refera la !tarea !i conditia unei ictime indi iduale !au #enerale& !tare ce e!te confirmata prin criterii identifica%ile ca !uferinta fi"ica& morala !au materiala. 'cea!ta !tare re"ulta din efectul !i con!ecintele unei forme de a#re!iune ()iro"*n!+i& Scripcaru , -erle!cu& 1..$/. Victimolo#ia are o ferma !i preci!a delimitare ce operea"a in cadrul raportului dintre o forma de a#re!iune !i efectul unei con!ecinte& confirmate de e0i!tenta unei ictime !i a ictimi"arii ei. Victimolo#ia e!te un concept relational& in care tipurile de relatii nu !unt numai !imple !i directe& ci pot a ea c1iar un caracter polimorf& de la pa!i itate la reactii ten!ionale& iolente. 'nali"a !i cunoa!terea rolului pe care il ocupa ictima in acti itatea infractionala !i in cea 2udiciara& contri%uie la formularea unor recomandari pre enti e !i autoprotecti e in raport cu pericolul ictimi"arii. Intr3un !en! mai lar# orice per!oana poate fi un fel de ictima. '!tfel& toti !untem ictime ale efectelor ne#ati e pe care le are ci ili"atia a!upra noa!tra4 ritmul de iata care depa!e!te uneori

po!i%ilitatile noa!tre de a face fata !olicitarilor la care !untem !upu!i& poluarea etc. De a!emenea& !untem ictime potentiale ale unor accidente de circulatie& ale unor accidente de munca& iar unii dintre noi ne auto ictimi"am prin con!umul e0a#erat de %auturi alcoolice& fumatul e0ce!i etc. )rin ictima !e intele#e orice per!oana care fara !a3!i fi a!umat con!tient ri!cul& deci fara !a rea& !ufera direct !au indirect con!ecintele fi"ice& morale !au materiale ale unei actiuni !au inactiuni criminale (-o#dan , cola%.& 1.56/. Statu!ul !au ipo!ta"a de ictima pre!upune actiunea unui a#ent ictimi"ator& repre"entat de per!oana infractorului. Nu orice per!oana le"ata intr3o actiune infractionala e!te neaparat !i ictima. Cel care pune in mi!care o actiune infractionala& cel care initia"a acea!ta actiune cu %una !tiinta& nu poate fi con!iderat ictima nici daca e!te #ra ranit !au omorat in cadrul actiunii re!pecti e. Un !par#ator prin! in fla#rant !i impu!cat (de catre per!oane a%ilitate prin le#e/ nu e!te ictima. De a!emenea nu pot fi con!iderate ictime o%iectele di!tru!e de infractori !au in!titutiile pre2udiciate de acti itatile ace!tora. '!a cum re"ulta din !tudiul actelor infractionale& intre infractor !i ictima e!te de fapt o relatie de ordin !ocial& o interactiune care con!tituie e!enta actiunii delictuale. E0i!ta infractiuni ale caror de"nodamant tra#ic e!te conditionat de atitudinea !i reactia ictimei. Uneori& ictima poate impiedica !a ar!irea infractiunii& poate !c1im%a de"nodamantul in fa oarea !a& !au poate intrerupe de!fa!urarea ace!tui e eniment. Calitatile& atitudinea&

comportamentul !i reactia ictimei actionea"a de multe ori a!upra fortelor in1i%itorii ale autorului potential& in functie de proce!ul dinamic ce inle!ne!te !au conditionea"a trecerea la !a ar!irea actului infractional. 10.7. 8'CTO9I VICTIMOGENI Situatia p!i1olo#ica a ictimei e!te foarte comple0a. In cadrul actiunii infractionale& direct !au indirect& ictima contri%uie la acti area mecani!melor latente a#re!i e ale infractorului. De aici re"ulta notiunea de potential de recepti itate ictimala& re!pecti capacitatea de a de eni ictima unor infractiuni. O forma aparte de recepti itate o con!tituie impre!iona%ilitatea ictimei. '!tfel& unele per!oane de in ictime prin #radul lor de nai itate& fiind impre!ionate de comportamentul !i tinuta ele#anta pe care unii o afi!ea"a& acordandu3le credit moral. De o%icei& infractorii intelectuali& profita de ace!t lucru !i determina ictima !a participe in mod acti la actiunea infractionala. )er!oanele a!tfel ictimi"ate nu reclama fapta& pentru a nu fi con!iderate complice !au pentru a nu fi pu!e intr3o !ituatie peni%ila. Contri%utia ictimei la !a ar!irea unei infractiuni& nu !e re"uma numai la pro ocare& ci ea con!ta din orice act care& direct !au indirect& antrenea"a un mod de manife!tare !u!cepti%il de a de eni periculo!. )ietonul care intra intempe!ti !i total ne#li2ent in fata unui auto e1icul in mer!& cei care au o comportare ne2u!tificata in relatiile !ociale& de familie ori de munca !i care atra# indi#nare& cei care ne!ocote!c in mod nepermi! %unul

!imt& in toate a!emenea !ituatii e!te po!i%il ca per!oana i"ata !a reactione"e impul!i !i !a !a ar!ea!ca acte #ra e de iolenta care& pri ite i"olat& de cele mai multe ori nu au e0plicatie. Intere!ul no!tru pentru !tudiul ictimei e!te cu atat mai mare& cu cat orice per!oana poate de eni ictima unei infractiuni. )!i1olo#ia 2udiciara urmare!te !ta%ilirea naturii reale a relatiei dintre infractor !i ictima. 'cea!ta in!eamna !a !tudiem ictima !i infractorul in acela!i #rup !ocial& in aceea!i cultura !au !u%cultura in care relatiile !unt !upu!e e olutiei fie in !en! po"iti & fie ne#ati . In anali"a unui ca" tre%uie !a cunoa!tem intrea#a dinamica a e enimentelor& tre%uie ca totul !a fie a"ut in conte0t !i nu in afara lui. Gradul de ulnera%ilitate ictimala depinde de doua cate#orii de factori4 a/.factori per!onali4 ar!ta& !e0& pre#atire !ocio3culturala& inteli#enta& a!pect %io3con!titutional& caracteri!tici p!i1o3 comportamentale& calitati morale& atitudini (infatuarea& aro#anta& ne#li2enta& indiferenta& nai itatea/ !.a. %/.factori !ituationali4 medii& locuri frec entate& i"olarea !ociala& con!umul de %auturi alcoolice& 2ocurile de noroc& relatiile e0tracon2u#ale& per er!iuni !au in er!iuni !e0uale etc. 9ealitatea confirma ca un numar in!emnat de ictime pro in din randul copiilor& ar!tnicilor !i femeilor. Copiii pre"inta o ulnera%ilitate ictimala cre!cuta datorita faptului ca !unt fra#ili !u% raportul fortelor fi"ice !i p!i1ice& au o capacitate redu!a de anticipare a actiunii a#re!orilor& imaturitate in aprecierea oamenilor !i !ituatiilor& !unt !u#e!ti%ili& creduli etc.

'de!ea infractorii ii utili"ea"a pe copii drept complici la di er!e actiuni. 8ormele cele mai #ra e de ictimi"are a copiilor !unt4 maltratarea fi"ica& ince!tul& iolul& tal1aria etc. )er!oanele in ar!ta pre"inta un #rad ridicat de ulnera%ilitate ictimala& deoarece forta fi"ica !i p!i1ica e!te mult diminuata. )re"inta de a!emenea& deficiente !en"oriale !i motorii& dificultati la ni elul acti itatii intelectuale& amne"ie etc. De o%icei locuie!c !in#ure !i in locuri mai i"olate. '#re!orii ace!tui #en de ictime pro in de cele mai multe ori din familie& din antura2ul apropiat (prieteni& ecini& per!oane care le in#ri2e!c etc./ !au din cei :!peciali"ati; in ace!t #en de infractiuni. 8ormele cele mai frec ente de actiune !unt4 furtul& tal1aria& iolul& omorul& infractorii cautand !a3!i in!u!ea!ca alorile materiale pe care ictimele le detin (%ani& aluta& %i2uterii& ta%louri& o%iecte de u" ca!nic& im%racaminte etc./. )re"entam un ca" ce e identia"a ca ictimi"area femeilor in ar!ta care locuie!c !in#ure& poate a ea un mo%il de ordin !e0ual4 In dimineata "ilei de 1 !eptem%rie 1..6& intr3o localitate din 2udetul Clu2 a fo!t #a!ita decedata in locuinta !a numita C.8. in ar!ta de 5< de ani. ' fo!t anuntata fiica ictimei. Le"iunile de pe #atul mamei !ale au du!3o la ideea ca acea!ta fiind in ar!ta& a ca"ut& !3a lo it !i a decedat. Nici rudele enite in #ra%a pentru pre#atirile de inmormantare nu !3au #andit ca ar fi or%a de o crima. 8iind in ar!ta !i %olna a& toti !e a!teptau din moment in

moment la moartea ei. Dar& un nepot al ictimei& a"and numarul mare de le"iuni de pe torace !i #at& a intrat la %anuieli. Moartea matu!ii fiind !u!pecta a !e!i"at politia !i procurorul criminali!t. )ana la enirea lor& rudele au facut curatenie in camera in care !e afla decedata. Criminali!tii nu au #a!it nici o urma prin care !a depi!te"e faptuitorul. La autop!ia cada rului& din a#inul ictimei !3au recoltat cate a fire de par. In urma cercetarilor intreprin!e& printre !u!pecti a fo!t inclu! !i acarul comunei& I.I. in ar!ta de 76 de ani. 'ce!ta a fo!t !upu! imediat unei te!tari cu poli#raful (:detectorul de minciuni;/. C1iar in timpul te!tarii !u!pectul I.I. a recuno!cut ca el e!te autorul crimei. Din declaratiile ace!tuia a re"ultat ca in !eara "ilei de 61 au#u!t 1..6& dupa ce a adu! cireada de ite in comuna& I.I. a con!umat (pe la mai multe %aruri din localitate/ o cantitate aprecia%ila de %auturi alcoolice. Trecand pe lan#a ca!a %atranei C.8.& pe care o cuno!tea de mult& i3a enit ideea !a intre la acea!ta. Stia ca locuie!te !in#ura in ca!a pentru ca de multe ori a a2utat3o la unele acti itati #o!podare!ti. De fiecare data femeia l3a !er it cu un pa1ar de tuica !i i3a platit pentru munca efectuata. Era !eara tar"iu !i afara ploua. -atrana !e culca!e& nea!teptand un a!emenea :mu!afir;. Cuno!cand ca!a& I.I. a de!c1i! u!a de la intrare in camera !i a patrun! pe intuneric in incapere. Cu toata opunerea ictimei& prin forta& iolatorul a intretinut raporturi !e0uale cu acea!ta. Dupa reali"area iolului& cand !a para!ea!ca locuinta& %atrana l3a recuno!cut !i l3a amenintat ca il reclama la politie. Infractorul& pentru a nu fi

de!coperit& !3a intor! la ictima !i a !u#rumat3o cu am%ele maini& acea!ta decedand. Criminalul a para!it in #ra%a ca!a. Dupa doua "ile a fo!t are!tat. La e0aminarile de la%orator& pe im%racamintea autorului !3au #a!it urme de !an#e& ce apartineau ictimei. In final& in!tanta l3a condamnat la 77 de ani inc1i!oare. O cate#orie !peciala a ace!tui #en de infractiuni e!te maltratarea per!oanelor in ar!ta. 'cea!ta are loc in familie !au in in!titutiile de a!i!tenta !ociala& fiind infaptuita in di er!e forme4 a#re!iune fi"ica !i p!i1ica& depo!edare de %unuri prin minciuna !i in!elaciune& pri are de 1rana !i medicamente& i"olare !ociala etc. Toate ace!tea !unt fapte #reu de !ta%ilit& iar pre enirea !i com%aterea lor !e reali"ea"a cu dificultate. 8emeile pre"inta un #rad ridicat de ulnera%ilitate ictimala datorita unor particularitati p!i1olo#ice proprii4 !en!i%ilitate& #in#a!ie& finete& a!pect fi"ic placut& forta fi"ica redu!a& uneori credulitate& aro#anta& indiferenta& con!um de %auturi alcoolice& antura2 du%io! etc.& toate ace!tea fiind a%il e0ploatate de infractori. Cea mai intalnita forma de ictimi"are a femeii e!te iolul. 'ce!ta e!te e0pre!ia unei a#re!iuni !e0uale e0ercitate de a#re!or a!upra unei per!oane de !e0 feminin& !u% impactul fortei fi"ice !au a pre!iunii p!i1olo#ice. De re#ula& iolatorii pro in fie din cate#oria per!oanelor cuno!cute& fie din cate#oria unor indi i"i cuno!cuti numai din edere !au complet necuno!cuti.

)entru ilu!trare pre"entam doua ca"uri4 (1/. In perioada 1..031..7 la )olitia Clu2 !3au pre"entat mai multe femei tinere& ma2oritatea !tudente !i ele e& care reclamau faptul ca au fo!t ictimele unor infractiuni de tal1arie !i iol comi!e in "ona padurii =oia de catre un %ar%at in ar!ta de apro0imati >< de ani. Dupa !emnalmentele oferite de ictime !i modul de operare al infractorului& !3a !ta%ilit ca in toate ca"urile e!te or%a de acela!i autor. Victimele erau aco!tate dimineata in "ona centrala a municipiului Clu23Napoca& de o%icei& in momentul cand ace!tea pri eau itrinele unor ma#a"ine. 8oarte politico!& infractorul intra in or%a cu iitoarele ictime& !punandu3le ca le poate procura im%racaminte (in !pecial incaltaminte/ la un pret a anta2o!. De a!emenea la!a !a !e intelea#a ca prin :relatiile; pe care le are& poate !a le re"ol e un loc de munca. Daca acceptau& le conducea la o a!a3"i!a !ora& !efa de unitate& la C1eile -aciului& unde are depo"itata :marfa; !i unde le poate perfecta an#a2area. Din "ona centrala a ora!ului tinerele (nu mai putin de 11 3 care au reclamat ?@?/ erau condu!e& de cele mai multe ori mer#and pe 2o!& cati a +ilometri %uni& pana in "ona padurii =oia. Cand a2un#ea intr3un loc mai i"olat& infractorul& dintr3o per!oana ama%ila& c1iar docila& !e tran!forma %ru!c intr3o per!oana dura& deo!e%it de a#re!i a. )rin amenintare !i lo ire iola ictima !i apoi o tal1area& depo!edand3o de %i2uterii& o%iecte de aloare !i c1iar de im%racaminte (unei ictime i3a luat !i ci"mele din picioare/. Dupa comiterea faptelor ace!ta di!parea in padure a%andonandu3!i ictima.

Dupa acti itati comple0e de in e!ti#are !i !upra e#1ere& intocmirea portretului ro%ot !i te!tarea la poli#raf a unui numar mare de !u!pecti& !3a a2un! la identificarea ace!tui periculo! infractor& in per!oana lui S.G. in ar!ta de >< de ani& de profe!ie !trun#ar& di ortat. (7/. In dimineata "ilei de 7$ fe%ruarie 1..A la )olitia Municipiului Clu23Napoca !3a pre"entat numita M.9. in ar!ta de 15 ani& ele a& care a reclamat faptul ca in noaptea de 7<B7$ fe%ruarie 1..A a fo!t ictima unui iol. In !eara "ilei de 7< fe%ruarie 1..A orele 1.460 a fo!t aco!tata intr3un parc din "ona centrala a municipiului Clu23Napoca de catre un tanar in ar!ta de apro0imati 70 de ani. 'ce!ta a !er it3o cu o ti#ara !i ea a acceptat. 'u di!cutat cate a minute& timp in care tanarul a in itat3o la o cafea. 'cea!ta a refu"at& moti and ca nu dore!te& moment in care !3au de!partit& fiecare mer#and in directii diferite. Victima !3a mai plim%at prin ora!& iar la orele 71460 a urcat intr3 un auto%u" pentru a mer#e aca!a. Spre !urprinderea ei& in auto%u" !3a urcat !i tanarul pe care l3a cuno!cut in parc. Cand au a2un! in !tatia de la 'uto#ara II Clu2& la in!i!tentele tanarului de a !er i impreuna o cafea !i :a2utata; fi"ic de ace!ta& ele a M.9. a co%orat din auto%u". De aici a fo!t condu!a fortat pana intr3un imo%il de pe !trada Garii& unde !u% !cara de intrare in !u%!olul imo%ilului& dupa ce a#re!orul a lo it3o cu capul de perete& M.9. a fo!t o%li#ata !a intretina relatii !e0uale cu ace!ta.

In urma acti itatilor intreprin!e de catre politi!ti a fo!t identificat autorul iolului in per!oana lui C.I. in ar!ta de 77 de ani& de profe!ie "idar& neca!atorit& care in urma te!tarii la poli#raf a recuno!cut fapta comi!a. O alta modalitate de ictimi"are a femeii e!te maltratarea !i c1iar uciderea ace!teia de catre !ot. Cau"ele care duc la ace!t #en de infractiuni !unt di er!e4 conflicte intrafamiliale& #elo"ie& infidelitate con2u#ala& alcooli!m !au unele %oli p!i1ice de care !ufera !otul. De o comple0itate aparte !unt unele ca"uri in care !otia maltratata& a2un#e in po!tura de criminal& uci#andu3!i !otul. Dintre ca"urile de ace!t #en& pre"entam cate un e0emplu4 C In dimineata "ilei de 16 mai 1..$& )olitia Clu2 a fo!t !e!i"ata telefonic de!pre faptul ca intr3o #ar!oniera din municipiul Clu23 Napoca a a ut loc o e0plo"ie care a pro ocat !i ictime. Ec1ipa de cercetare !3a depla!at la fata locului !i a con!tatat ca e0plo"ia a a ut loc& iar in interior !e afla cada rul femeii C.D. in ar!ta de 7< ani care pre"enta multiple pla#i prin intepare in "ona toracica& iar #atul ace!teia era !ectionat aproape in intre#ime. In e!ti#atiile efectuate au !ta%ilit faptul ca ictima C.D. era ca!atorita !i a ea un copil in ar!ta de 7 ani. Sotul (75 de ani/ ace!teia a lip!it o anumita perioada de timp din tara& fiind plecat la o !peciali"are. Cand a re enit in tara& a con!tatat ca !otia rea !a di orte"e& deoarece a cuno!cut un alt %ar%at cu care intentiona !a !e ca!atorea!ca. Surprin! !i nemultumit de

acea!ta !ituatie& !otul (in !eara "ilei de 17 mai 1..$/& dupa ce a con!umat %auturi alcoolice& a a ut o :di!cutie; cu !otia& dicutie care !3a tran!format intr3o altercatie& culminand cu aplicarea mai multor lo ituri de cutit. Cand !i3a dat !eama ca !otia a decedat& a de!c1i! #a"ul !i in #ar!oniera a a ut loc o e0plo"ie& in urma careia a !uferit ar!uri foarte #ra e. Dupa A "ile ace!ta a decedat la !pital. C In luna iulie 1..< a fo!t tran!portat de ur#enta la !pital& O.T. in ar!ta de 6. de ani dintr3o comuna din 2udetul Clu2. 'ce!ta pre"enta o pla#a prin intepare in "ona a%dominala. La !curt timp dupa internare& in urma complicatiilor !ur enite& O.T. decedea"a. Din relatarile !otiei ace!tuia a re"ultat ca ictima fiind in !tare a an!ata de e%rietate a ca"ut intr3un cutit& autoaccidentandu3!e. Dupa o anumita perioada de timp (in anul 1..$/ cercetarile cu pri ire la ace!t ca" au fo!t reluate de catre politie !i procurorul criminali!t. S3a di!pu! te!tarea la poli#raf a !otiei ictimei& O.M. in ar!ta de >0 de ani& ca!nica. In timpul te!tarii& O.M. a re enit a!upra declaratiilor date initial cu pri ire la a!a3"i!a autoaccidentare a !otului. 'cea!ta a relatat ca !otul in mod frec ent con!uma %auturi alcoolice& iar cand a2un#ea in !tare de e%rietate de fiecare data o %atea !i uneori o intepa cu cutitul (pre"entand urme i"i%ile/. Intr3un a!emenea moment& nemai!uportand :tratamentul; la care era !upu!a din partea !otului& O.M. a luat un cutit !i l3a in2un#1iat pe ace!ta in a%domen. In #eneral& %ar%atii pro oaca un numar mai mare de ictime

decat femeile. 'ce!t lucru e!te e0plica%il prin faptul ca %ar%atii !unt mai a#re!i i decat femeile !i !e implica mai mult in !ituatiile conflictuale iolente. Se aprecia"a ca !unt !i profe!ii cu o ulnera%ilitate ictimala ridicata& iar altele cu una mai !ca"uta. )rintre profe!iile din randul carora !e recrutea"a mai multe ictime !e afla cele de factor po!tal& an"ator& ca!ier& ta0imetri!t& reporter& per!onalitate politica etc. E0plicatia con!ta in faptul ca a!tfel de profe!ii implica pre"enta per!oanelor re!pecti e in locuri i"olate unde pot fi atacate cu u!urinta. Vulnera%ilitatea ictimala poate fi atenuata prin #radul ridicat de !ociali"are !i inte#rare p!i1o!ociala pe care il implica unele profe!ii. S3a con!tatat ca :timpul; !i :!patiul; con!tituie factori ictimo#eni. '!tfel& in "ilele de !am%ata !i duminica& numarul ictimelor e!te mai mare decat in celelalte "ile ale !aptamanii& iar !patiile inc1i!e !i i"olate fa ori"ea"a comiterea unor infractiuni cu iolenta. 10.6. COM)O9T'MENTUL VICTIM'L Victima nu e!te implicata in mod identic in derularea unui act infractional& iar interactiunea comportamentala a celor doi :parteneri; are caracteri!tici diferite. In fa"a preinfractionala relatiile dintre cuplul infractional (infractor3 ictima/& de cele mai multe ori& !unt de indiferenta. De re#ula& initiati a apartine infractorului& atitudinea iitoarei ictime fiind aproape nerele anta pentru declan!area actiunii infractionale. In fa"a infractionala raporturile functionale dintre infractor3

ictima nu !e modifica in mod e!ential& e0ceptand ca"urile cand prin comportamentul manife!tat ictima il determina pe infractor !a i!i !c1im%e planul de actiune !au c1iar !a renunte la unele din o%iecti ele !ale. Comportamentul ictimei din acea!ta fa"a e!te marcat atat de modul de actiune al infractorului& cat !i de !tarile emotionale puternice pe care le traie!te (teama& frica& !paima& #roa"a/. 'cti i!mul comportamental al ictimei !e accentuea"a !u%!tantial in fa"a po!tinfractionala& in !pecial pe parcur!ul de!fa!urarii anc1etei penale !i a cercetarii 2udecatore!ti& a and uneori un rol deci!i in derularea ace!tora. De enita parte in proce!& ictima poate oferi informatii utile pentru mer!ul cercetarii& in !pecial& pentru !ta%ilirea identitatii infractorului !i a recon!tituirii infractiunii. De!i foarte aloroa!e declaratiile ictimei& ace!tea tre%uie anali"ate !i erificate minutio!& cu competenta !i re!pon!a%ilitate& deoarece pot intra in actiune unele mecani!me p!i1olo#ice !peciale care contri%uie la denaturarea in oluntara a faptelor. In #eneral& depo"itia ictimei de!pre e enimentul la care a participat depinde de mai multi factori4 a/ de modul in care a perceput e enimentulE %/ de modul in care l3a pa!trat in memorieE c/ de modul in care poate !a !i3l amintea!caE d/ de modul in care poate !a3l e0primeE e/ de modul in care rea !au e!te intere!ata !a3l e0prime. Memoria ictimei poate fi di!tor!ionata de urmatoarele !ur!e4 a/ !c1emele co#niti e la care ictima raportea"a e enimentulE %/

trairea afecti a a!ociata e enimentului re!pecti E c/ informatiile po!te enimentE d/ modul de reactuali"are a informatiei de!pre e eniment. 'ce!te !ur!e de di!tor!iune tre%uie raportate permanent la !u#e!ti%ilitatea intero#ati a. In cadrul actiunii infractionale& ictima& dintr3o per!oana oarecare de ine :cine a;& de care !e ocupa familia& autoritatile& ma!!3media etc. In acea!ta !ituatie apare fenomenul p!i1olo#ic numit :!c1im%are de rol;& care duce la modificarea comportamentului initial4 per!oana incepe !a traia!ca noul rol& :po"ea"a; in ictima& accentuea"a& amplifica actiunea infractionala. In ace!t fel ictima ca!ti#a !impatii& !e %ucura de credit& !imte ne oia de a fi compatimita. Dorind !a ai%a o po"itie cat mai fa ora%ila in proce!& ictima poate :a2u!ta; faptele infractionale in mod con!tient& fie prin e0a#erari& fie prin omi!iuni. In unele ca"uri ace!te a2u!tari !unt influentate de afecti itate& !u#e!ti%ilitate& ima#inatie etc. Focul p!i1olo#ic& dramati"area 3 nu intotdeauna con!tienta 3 pe care o reali"ea"a ictima& ne determina ca !i fata de ea !a procedam cu acela!i !pirit critic ca !i fata de orice alt participant la actul infractional. Depo"itiile ictimelor tre%uie anali"ate cu #ri2a& c1iar cu circum!pectie& intrucat ele 2oaca un rol !pecial in proce!ul 2udiciar. O prudenta deo!e%ita !e impune in ca"urile cand ictimele !ufera traumati!me& ca urmare a infractiunilor comi!e prin iolenta& deoarece !ocul produ! de traumati!m poate denatura continutul o%iecti al depo"itiilor.

Cu toate re"er ele nece!are fata de relatarile oferite de ictime& in numeroa!e ca"uri #ra e& mai ale! in infractiunile de omor& ace!tea au un rol important in :de"le#area eni#melor; care apar in elucidarea ca"ului. In ace!te !ituatii putem o%tine informatii cu aloare deo!e%ita& din recon!tituirea !i de!cifrarea per!onalitatii& preocuparilor& iciilor& mentalitatii !i o%iceiurilor ictimei& a acti itatii de!fa!urate& precum !i a cercului de relatii& a antura2ului !i locurilor frec entate cu predilectie& a mi!carilor in timp !i !patiu& mai ale! in perioada anterioara producerii e enimentului infractional. In e!ti#area ace!tei perioade preinfractionale pre"inta un intere! prioritar !i tre%uie reali"ata nu numai !trict te1nic& ci !i prin modalitati de maniera p!i1olo#ica& care !a de" aluie a!pectele :c1eie; din iata !i relatiile ictimei. Modul de reactie al ictimei& p!i1olo#ia ace!teia pot oferi informatii utile cu pri ire la profilul p!i1ocomportamental al infractorului. O !emnificatie deo!e%ita in proce!ul identificarii autorului de infractiuni comi!e prin iolenta o repre"inta4 3 datele referitoare la preci"area naturii 2uridice a faptei& pentru a !ta%ili daca e!te or%a de omor& !inucidere !au moarte accidentalaE 3 datele pri ind !ta%ilirea celui mai plau"i%il mo%il al !a ar!irii infractiuniiE 3 datele relati e cu pri ire la preci"area circum!tantelor e!entiale ale e enimentului (de loc& timp& mod de comitere& alte impre2urari !eminificati e./E

3 datele care define!c per!onalitatea ictimei (ni el de educatie !i cultura& calitati morale& temperamentale& atitudini& o%iceiuri& ec1ili%rul p!i1ic& i"olarea !ociala& anumite icii a!cun!e cum ar fi con!umul de %auturi alcoolice& dro#uri& 2ocuri de noroc& relatii e0tracon2u#ale etc./E 3 cercul de relatii al ictimei (de familie& rudenie& ecinatate& de !er iciu etc./& mediile !i locurile frec entate& natura relatiilor (de prietenie& du!manie& #elo"ie& indiferenta etc./E 3 informatii cu pri ire la mi!carea in timp !i !patiu a ictimeiE 3 informatii de!pre %unurile !i alorile pe care le detinea ictima& di!paritia ace!toraE 3 informatii cu pri ire la antecedentele penale& medicale !i morale ale ictimeiE In ca"ul infractiunilor cu iolenta& !ituatia ictimei poate lua mai multe ariante po!i%ile 4 3 ictime di!paruteE 3 ictime decedateE 3 ictime care !upra ietuie!c a#re!iunii& dar nu pot oferi date de!pre infractor din moti e o%iecti e (intuneric& infractor ma!cat& ictima le#ata la oc1i !au atacata prin !urprindere/E 3 ictime care !upra ietuie!c a#re!iunii !i cuno!c infractorul& dar nu3l denunta din teama de ra"%unare a ace!tuiaE 3 ictime care !upra ietuie!c a#re!iunii& cuno!c infractorul& dar nu3l denunta din moti e per!onale (prieten& amant etc./E 3 ictime care !upra ietuie!c a#re!iunii& cuno!c infractorul& dar in loc !a3l denunte& incearca !a ofere alte e0plicatii& prote2andu3l

pe infractorE 3 ictime care !upra ietuie!c a#re!iunii& cuno!c infractorul& dar acu"a o alta per!oana pe care rea !a !e ra"%uneE 3 ictime care !upra ietuie!c a#re!iunii& cuno!c infractorul& in!a incearca !a puna pe !eama ace!tuia !i fapte pe care nu le3a comi!E 3 ictime care incriminea"a o anumita fapta ca fiind infractiune comi!a a!upra !a& cu intentia de a profita !au de a pedep!i pe cine a. 'ctuala re#lementare penala !i proce!ual penala e!te centrata aparent fire!c& pe per!oana infractorului& fara a acorda atentia care !e cu ine ictimei infractiunii !i cu atat mai putin protectiei ace!teia. In democratiile traditionale protectia ictimei e!te a!i#urata printr3o !tran!a cooperare intre politie& procuratura& in!tantele de 2udecata& di er!e in!titutii din !fera !er iciilor !ociale& !anatate& educatie !i or#ani"atii ne#u ernamentale. Mecani!mele de coordonare in!tituite permit identificarea cu claritate a atri%utiilor !pecifice fiecarui compartiment din acea!ta !tructura !i promo area celor mai eficiente ma!uri de !olutionare a unor a!tfel de ca"uri. Din !tudiile ela%orate in domeniul ictimolo#iei& re"ulta ca4 intre 7<G !i <0G din totalul ca"urilor de omucidere !unt pro ocate de ictimaE in ma2oritatea ca"urilor de ictimi"are& actiunea a#re!orului a fo!t facilitata in oluntar de ictima& prin neluarea unor ma!uri elementare de autoprotectieE circa <0G din

omucideri !unt comi!e fie la domiciliul infractorului& fie la cel al ictimeiE de o%icei& infractorii !i ictimele infractiunilor cu iolenta !e cuno!c !i locuie!c in aceea!i "onaE apro0imati <<G dintre ictime !unt tineri intre 1A !i 6< de aniE in #rupa de ar!ta de pe!te $0 de ani& procentul ictimelor din randul femeilor e!te de 6 ori mai mare decat al %ar%atilorE $5G din ictimele infractiunilor de tal1arie au fo!t atacate in apropierea domiciliuluiE iluminarea !tradala nu impiedica infractorii !a comita fapte penaleE pre"enta unor martori potentiali nu prote2ea"a populatia de ictimi"are ('%ra1am , Ia!nic& 7000/. In tarile cu democratie a an!ata& conform atri%utiilor ce ii re in& politia acorda ictimei a2utor de ur#enta (prim a2utor medical& tran!portarea la cea mai apropiata unitate !anitara& la o re!edinta !i#ura etc./& precum !i !pri2in in a contacta a#entiile de a!i!tenta !ociala !i 2uridica. )e tot parcur!ul proce!ului penal& politia reali"ea"a le#atura intre procuratura& in!tanta de 2udecata !i ictima& furni"andu3i ace!teia informatii in le#atura cu ariantele le#ale pe care le are la di!po"itie& e olutia anc1etei& !tatutul 2uridic !i locul in care !e afla a#re!orul etc. E0perti"ele !i procedeele !peciale de intero#are a ictimelor (mai ale! in ca"ul copiilor !i a femeilor a#re!ate/ !unt concepute !i reali"ate de !peciali!ti in diferite domenii (p!i1olo#i& !ociolo#i& medici etc./. Victima tre%uie contactata cat mai rapid po!i%il dupa con!umarea e enimentului& atat pentru a impiedica e entualele actiuni de intimidare din partea a#re!orului& cat !i pentru a3i acorda !pri2in moral.

Se impune ca le#i!latia romana !a !e armoni"e"e cu pre ederile documentelor internationale !i in domeniul protectiei ictimei. 10.>. CL'SI8IC'9E' VICTIMELO9 Comportamentul uman nu poate fi etic1etat !i cla!ificat in cate#orii indi iduale !trict di!tincte !i clar !ta%ilite& orice cla!ificare a and un caracter mai mult !au mai putin ar%itrar. Incercarile de cla!ificare a ictimelor implica o multitudine de dificultati care tin atat de marea di er!itate a infractiunilor& cat !i de re!pon!a%ilitatea !i rolul a ut de ictima in comiterea infractiunii& de faptul ca ictimele apartin tuturor cate#oriilor de aria%ile4 ar!ta& !e0& pre#atire #enerala !i profe!ionala& rol3 !tatu! !ocio3economic etc. O cla!ificare ictimala ri#uro! !tiintifica poate con!titui !i un in!trument deo!e%it de util pentru pre enirea ictimi"arii multor per!oane. Cu toate pro%lemele pe care le ridica ictima& numero!i autori au incercat !a reali"e"e di er!e cla!ificari& in functie de o !erie de criterii !i aria%ile. '!tfel& criminolo#ul #erman =an! on =enti# (1.>5/& pe %a"a !inte"ei unor criterii p!i1olo#ice& %iolo#ice !i !ociale di!tin#e ictimele inna!cute (%orn ictim!/ de ictimele !ocietatii (!ociet* 3 made ictim!/. Conform ace!tei cla!ificari !e di!tin# 16 cate#orii de ictime4 ictime tinere& ictime ar!tnice& ictime femei& con!umatorii de alcool !i !tupefiante& imi#rantii& minoritatile etnice& indi i"ii normali& dar cu inteli#enta redu!a& indi i"ii (temporar/ deprimati& indi i"ii ac1i"iti i (lacomi/& indi i"ii de!tra%alati !i de!franati& indi i"ii

!in#uratici (i"olati/& c1inuitorii (torturantii/ !i indi i"ii :%locati; (in datorii/ !i :ne!upu!ii; (mai #reu ictimi"ati/. 8iecare dintre ace!te tipuri de ictime pre"inta caracteri!tici comportamentale !pecifice care le confera un #rad !porit de ictimi"are (-o#dan , Santea& 1.55/. Criticand cla!ificarea lui =an! on =enti#& criminolo#ul american Step1en Sc1afer (1.AA/ arata ca acea!ta nu !e refera la caracteri!ticile ictimelor& ci mai de#ra%a la tipurile de !ituatii p!i1olo#ice !i !ociale. Sc1afer propune o cla!ificare mai con!i!tenta !u% a!pectul lo#ico3!tiintific& criteriul ace!teia fiind #radul de participare !i de re!pon!a%ilitate al ictimei in interactiunea ei cu infractorul. Tipolo#ia ictimala a lui Step1en Sc1afer cuprinde4 1/.Victime care anterior faptului infractional nu au a ut nici o le#atura cu fapta!ul. Victima nu are nici o parte de ina in actul infractionalE incidental ictima !3a aflat la locul infractiunii. '!tfel& e!te ca"ul functionarului de la #1i!eul unei %anci care nu are nici o le#atura cu infractorul& el de ine ictima numai pentru ca& intamplator& la ora re!pecti a !e afla acolo. In ca"urile de ace!t tip& actiunea infractorului e!te re"ultatul unei deci"ii unilaterale luate de el& ictima !u% nici un a!pect nu are reo parte de ina& caracteri!ticile !ale fi"ice !au p!i1ice nu !unt determinante. 7/.Victime pro ocatoare !unt acelea care anterior ictimi"arii lor au comi! ce a& con!tient !au incon!tient& fata de infractor. '!emenea ca"uri pot fi intalnite atunci cand cine a ( ictima

ulterioara/ !e comporta aro#ant fata de iitorul infractor !au daca nu i!i tine o promi!iune data !olemn ori daca intra in relatii :amoroa!e; cu iu%ita infractorului etc. Multe fapte de ace!t fel pot !tarni in!tinctele a#re!i e ale raufacatorului& care apoi :trece u!or la act;& ictimi"andu3l pe cel care i3a pro ocat !tarea de fru!trare. 6/.Victime care precipita declan!area actiunii raufacatorului. E!te ca"ul per!oanelor care& prin conduita lor& influentea"a raufacatorii in a comite infractiuni& de!i intre cei doi prota#oni!ti nu a e0i!tat o le#atura. Comportamentul ne#li2ent al iitoarei ictime il incita pe infractor (per!oana care trante!te portierea autoturi!mului& dar uita !a o incuieE femeia care um%la !eara prin locuri putin frec entate !i are o co!tumatie pro ocatoare etc./. Sc1afer !u%limia ca oricat de ademenitoare ar fi :oca"iile;& ele nu au nici un efect a!upra unor per!oane care !unt perfect inte#rate in !ocietate !i accepta normele moral3le#ale. Totu!i !i in ace!te ca"uri o parte din ina apartine ictimei& care prin comportamentul ne#li2ent& prin lip!a de #ri2a fata de %unuri !au propria per!oana o fac !a de ina prada u!oara pentru infractori. >/.Victime !la%e !u% a!pect %iolo#ic& ale caror !la%iciuni fi"ice !i p!i1ice tre"e!c ideea comiterii unor acte criminale impotri a lor (copiii& %atranii& de%ilii fi"ic !au mintal/. De!i con!titutia %iolo#ica& lip!a po!i%ilitatii de aparare adec ata !au c1iar de raportare ulterioara facilitea"a !au c1iar precipita comiterea infractiunii& totu!i ictima nu poate a ea nici o parte din

re!pon!a%ilitate. O parte din re!pon!a%ilitate le re ine per!oanelor care& prin #radul de rudenie !au profe!iune& i!i ne#li2ea"a datoria e0punand la ictimi"are pe cei fata de care au ra!punderi moral3le#ale. </.Victime !la%e !u% a!pect !ocial !unt con!iderate de autor acei indi i"i care& prin !tatu!ul de etnici minoritari !au apartinand unor reli#ii nea#reate de catre comunitate& fara !a ai%a nici un fel de ina reala per!onala& cad frec ent ictime a#re!iunii manife!tate de catre repre"entantii comunitatii. )opulatia de culoare din anumite tari cu ideolo#ie ra!i!ta& di er!ele !ecte ale unor reli#ii nea#reate de ma2oritatea populatiei& con!tituie ictime fata de care lin!a2ul !e aplica unori cu de!tul "el. $/.Victime auto ictimi"ante !unt acele per!oane care orientea"a a#re!iunea catre propria per!oana& ele in!ele a2un# !a de ina proprii lor criminali. To0icomaniile& !uicidul& cartoforia etc. !unt acte de iante !au c1iar criminale in care cel le"at 2oaca rolul du%lu de criminal !i de ictima& re!pon!a%ilitatea nicidecum nu poate fi impartita in ace!te ca"uri intre infractor !i ictima. A/.Victime politice !unt per!oanele care au de !uferit din cau"a con in#erilor lor& con in#eri care nu tre%uie !a !e materiali"e"e neaparat in actiuni. O intere!anta tipolo#ie e!te cea pe care criminolo#ul Holf Middendorf o face ictimei e!croc1eriei (-o#dan , Santea& 1.55/. 'cea!ta tipolo#ie cuprinde patru cate#orii de ictime e!crocate4 1/.Victima :#eneroa!a;& care e!te de!eori pa#u%ita nu prin

faptul ca ar dori reun a anta2 material din relatia cu infractorul& ci din cau"a di!poni%ilitatii !ale de a !ari in a2utorul oricui ii cere concur!ul. 8al!ii cer!etori& care afi!ea"a di er!e infirmitati fi"ice !unt profitorii nai itatii ictimelor. Tot aici !e incadrea"a :#enero!ii; care #a"duie!c di er!e per!oane& dupa care !e tre"e!c 2efuiti de o parte din %unuri. 7/.Victimele :%unelor oca"ii; !unt cele ce fac cumparaturi oca"ionale de la indi i"i necuno!cuti care !e pretind a fi in :2ena financiara momentana; !i ofera la preturi deri"orii di er!e o%iecte de mare aloare. 6/.Victimele de otiunii !i ale afecti itatii. In acea!ta cate#orie intra reli#io!ii fanatici& care !unt di!pu!i !a done"e %ani& %unuri& !a renunte la proprietati etc. pentru a putea fi pe placul unor puteri !upranaturale. Tot din acea!ta cate#orie de ictime fac parte !i acele femei mai ar!tnice care or !a !e ca!atorea!ca cu orice pret. >/.Victimele lacomiei !i ale doritorilor de mari ca!ti#uri ilicite. In ca"ul ace!tora e!te #reu de !ta%ilit ce parte de ina are fiecare dintre prota#oni!tii actiunii. Cumparatorii de actiuni ale caror aloare a cre!te imediat& finantatorii unor !i!teme !i#ure de ca!ti# la ruleta& !unt mo!tre din infinitele ariante pe care e!crocii mai rafinati le utili"ea"a pentru atra#erea !i 2efuirea ictimelor. 8atta1 (1.$A/ diferentia"a ictimele dupa #radul de participare !i implicare in comiterea actelor infractionale4 nonparticipareE latent& predi!pu!E pro ocatorE participantE fal!.

'pro0imati tot in %a"a ace!tui criteriu Lam%orn (1.$5/ !ta%ile!te !a!e cate#orii de ictime& !u%liniind in !pecial tipul de :intalnire; ictima3infractor4 initiereE facilitareE pro ocareE comitere& !a ar!ireE cooperareE in!ti#are. Cea mai !impla cla!ificare pare a fi cea reali"ata dupa criteriul a#entului ictimi"ator4 ictime ale omorului& ale lo iturilor cau"atoare de moarte& ale tal1ariei& ale iolului& ale furtului& ale in!elaciunii etc.