Share on face oo!Share on t"itterShare on emailShare on #rintMore Sharing Ser$ice%0 LO&ICA - Ra#ort'ri logice intre termeni (a)ele gan*irii critice +ro#o)itii categorice LO&ICA - Logica cla%ica, Logica matematica LO&ICA - Noti'ni %i termeni +ro#o)itii com#'%e Conce#te %emantice in logica #ro#o)itiilor Inferente ime*iate Calc'le %i Logica, A Alfa et'l %i %inta-a in logica #ro#o)itiilor
Conectori logici
In afara conectorilor logici uzuali anume conectori logici astfel: 1. Definitie. Fie n un numar intreg pozitiv. O aplicatie numestefunctie de adevar. Data functia de adevar S (Q ) S(Q) S(Q) sa avem o aplicatie puem defini si alte tipuri de
se
se numeste un conector logic corespunzator functiei de adevar f. Evident, doi conectori logici corespunzatori aceleiasi functii de adevar f au proprietatea ca pentru orice S(Q) avem . In ceea ce urmeaza vom analiza numai cazurile despre conectori logici unari si binari. si si deci vom vorbi
este un conector logic unar. Pentru a descrie toti conectorii unari . Acestea sunt in numar si putem sa le descriem, pe scurt, folosind
Conectori logici corespunzatori functiilor de adevar apicatiile , Conectorii constante iar numai pe . S(Q) , sunt, evident triviali: S(Q) definite respectiv prin: , si
Pentru descrierea conectorilor logici binari procedam in mod asemanator: numarul functiilor de adevar este si anume :
, , , , , ,
, , , ,
, ,
Dintre conectorii logici binari de mai sus am luat in consideratie pana acum numai pe triviali iar pe o singura componenta". . cu este un conector dual cu : iar , , , . si sunt intrun anumit sens constanti si deci sunt practic conectori unari! in sensul ca ei actioneaza numai sunt respectiv negatii pentru este negatia sa. Conectorul se mai noteaza si iar se noteaza cu tabelele de
si se numeste dis#unctie e$cusiva ! vezi %ectiunea &": . 'n rol special in logica il au conectorii ! negatia dis#unctiei". Conectorul : ! negatia con#unctiei" si
se mai noteaza si
daca si sunt ambele false iar este o propozitie falsa daca si numai daca si sunt ambele adevarate. In particular avem: si .
2. Definitie. O multime C de conectori logici se numeste adecvata! sau suficienta" daca pentru orice propozitie S(Q) e$ista o propozitie S(Q)in a carei e$presie apar numai conectori din C astfel incat .
'rmatorea propozitie ofera cateva e$emple de multimi adecvate de conectori logici. Acestea sunt importante deoarece e$primarea propozitiilor numai cu conectori logici dintr(o multime adecvata de conectori C poate conduce, dupa cum vom vedea la noi metode de a studia propozitiile respective. 3. Propozitie. Urmatoarele multimi sunt multimi adecvate de conectori: !a" , !b" , !c" . Q avem, conform
Demonstartie. !a" Pentru orice doua propozitii atomice uneia dintre legile lui De )organ si legii dublei negatii, !&" .
si retinem !," .
Acum faptul ca este o multime adecvata de conectori rezulta aplicand principiul de inductie pentru propozitii. Intr(adevar fie P S!Q" e$ista numai conectorii Evident, avem Q P. Fie . Conform .emei /.0, avem S(Q) astfel incat si P, -. si in e$presia lui apar numai conectorii si, evident, in e$presia lui apar numai si si in e$presia lui apar
conectorii si astfel ca P. Acum fie P, , lui si apar numai conectorii si . Conform .emei /.0, avem evident, in e$presa lui apar numai conectorii si astfel ca lui !&" , .emei /.0 si Corolarului /.,, avem e$presa lui apar numai conectorii si astfel ca asemanator, dar folosind !+" si respectiv !,", deducem P si
Conform principiului de inductie pentru propozitii, avem P S!Q" ceea(ce nu inseamna altceva decat ca este o multime adecvata de conectori.
!b" Din legea lui De )organ si legea dublei negatii rezulta: . Avem
si retinem . In fine
deci . Faptul ca este o multime adecvata de conectori rezulta acum aplicand principiul de inductie pentru propozitii ca in demonstratia lui !a". !c" Avem
si retinem . De asemenea
deci . In fine
, . Faptul ca faptul ca este o multime adecvata de conectori rezulta acum din Propozitia 2.!a" iar este o multime adecvata de conectori rezulta din Propozitia 2. !b". un conector logic binar astfel incat pentru orice S(Q). pentru orice este o multime
Demonstaratie. Conectorul
si, conform Definitiei &., pentru orice doua propozitii valorizare v avem . Presupunem propozitie fie
sau Fie Q . Conform Definitiei +., e$ista o S(Q) in a carei e$presie apare numai conectorul astfel incat atomii care apar in aceasta e$presie. In cazul din consideram o rezulta
si si
si rezulta:
ceea ce este de asemenea o contradictie. Prin urmare avem si . Acum presupunem si sau si . 3abelul de adevar pentru conectorul este
sau si arata ca in primul ca pentru orice doua propozitii caz si in al doilea caz . Deoarece conectori logici rezulta, in ambele cazuri, ca S(Q) avem, in primul este o multime adecvata de
vom arata acum ca acest lucru este imposibil. Intr(adevar daca este multime adecvata atunci avem, pentru un atom Q, unde este o propozitie in e$presia careia apare numai conectorul timp ce este evident, e$ista o valorizare v astfel incat in . Am demonstrat astfel ca tabelul de adevar pentru conectorul
1. Demonstrati urmatoarele ec*ivalente: a" b" c" d" e" 2. Demonstrati ca . nu este o multime adecvata de conectori. si
nu poate fi ec*ivalenta cu o propozitie in e$presia careia apare numai conectorul 4. Demonstrati ca aplicatia S(Q), prin multime adecvata de conectori. Rezolvari 1.a" Avem b" c" d" Avem, conform E$ercitiului /.+.#": , , . Analog . . . S (Q ) S(Q) definita,pentru orice este o
, 2. Presupunem, prin absurd, ca este o multime adecvata de conectori si consideram propozitia . Atunci e$ista o propozitie in a carei e$presie apar numai conectorii si astfel incat . Consideram o valorizare v astfel incat contradictie. si avem, evident, si ceea ce este o
unde
Putem considera o valorizare v astfel incat In raport cu aceasta valorizare avem, evident, contradictie. b" %e repeta rationamentul de la a". c" Presupunem ca unde este o propozitie in e$presia careia apare numai conectorul . 4om demonstra, prin inductie dupa lungimea lui , ca e$ista o valorizare v astfel incat Pentru daca propozitia luam si si este un atom. Daca . Daca ceea ce, evident contrazice ipoteza. luam luam si ,
si . Presupunem . Atunci e$presia careia apare numai conectorul Dar implica, evident,