Sunteți pe pagina 1din 11

Oboseala in transporturile auto

Secolul nostru este supranumit secolul vitezei nu att pentru cele cteva zeci sau mii de avioane, ct pentru cele 200 milioane de autovehicule deja existente in lume la ora actual i pentru cele peste 0 milioane autovehicule aruncate anual in circuitul economico!social i de a"rement# $iteza "lobal de deplasare a omenirii a crescut brusc de cteva ori in ultima jumtate de secol, ca urmare a creterii brute a "radului de motorizare, a calit%ilor tehnice ale autovehiculelor i a necesit%ilor or"anice ale oamenilor de a deveni mai productivi, de a!i &olosi timpul cu un randament ct mai crescut# $ehiculele cu motor au contribuit i contribuie la avntul economic al unei %ri, mrturie &iind &aptul c astzi nu se mai concepe un obiectiv economic important &r parcul de autovehicule respectiv# 'ndustrializarea aduce dup sine o re%ea dens de osele moderne i autostrzi, adevrate piste betonate, &r de care industria nu i!ar putea alimenta circuitele# (e asemenea, dezvoltarea rela%iilor comerciale determin o dezvoltare considerabil a re%elei de drumuri, ca i a autovehiculelor ca atare, care cresc in "abarit, asi"urnd capacit%i crescute de transport# )oate aceste procese pe plan economic au "enerat pre&aceri pro&unde i pe plan social i putem a&irma c astzi automobilismul a devenit sau tinde s devin un adevarat mod de via%# (ispare din ce in ce mai mult via%a sedentar a omului care ii petrece dup!amiaza i duminica acas i in locul ei apare evadarea in natur i cltoria la mari distan%e cu automobilul# Omul contemporan prsete casa pentru a vedea lumea* el alear" continuu, lr"indu!i orizontul, nu mai percepe valorile cultural!artistice din &oto"ra&ii, ci la &a%a locului, devenind mai cultivat# 'nc din &ra"eda sa copilrie, automobilul incepe s &ac victime* in +,-., in /n"lia, mor primele dou persoane in accidente de automobil, iar in S#0#/#, in +,--, moare o persoan# 1ista victimelor, cu trecerea timpului, ia propor%ii deosebite# 'n S#0#/#, in +-2+, se aniverseaz al milionulea mort in accident de automobil# /pari%ia i continua per&ec%ionare a autovehiculului au "enerat un adevrat sistem social i economic al circula%iei rutiere, sistem care a produs i continu s produc, la rndul lui, muta%ii sociale i economice mai lar"i ale unei %ri, care consum ener"ii materiale i spirituale importante, i care are pe plan social e&ecte pozitive i ne"ative# 3onsiderm c e&ectul cel mai notabil al sistemului circula%iei rutiere este apari%ia in propor%ie de mas a unui tip uman cu o structur psiho!sociolo"ic aparte, care este conductorul auto# O meserie, un mod de via%, o psiholo"ie, o personalitate de un tip special# 4ste in mod "eneral admis c oboseala duce la riscul de accident, &iind unul dintre principalii &actori "eneratori ai catastro&elor rutiere# 5ani&estndu!se in "rade di&erite, incepnd cu intrzierea reac%iei si cu di&icultatea de concentrare a aten%iei i terminnd cu adormirea la volan, oboseala este la &el de periculoas, deoarece rpete conductorului stpnirea deplin a vehiculului# Oboseala este o stare de epuizare complex a or"anismului, rezultat din e&ortul &izic i psihic indelun"at# 'n ce privete mecanismul ei &iziolo"ic, oboseala a &ost pus la inceput pe seama acumulrii in muchi, in creier i alte or"ane, a acidului lactic, produs al arderilor metabolice# 'n timpul somnului, acidul lactic este eliminat i or"anismul revine la starea ini%ial# 0lterior, s!au descris i alte mecanisme de producere a oboselii, care ac%ioneaz odat cu acumularea acidului lactic# 0nul dintre acestea este &enomenul de &rustrare a or"anismului de oxi"en i substan%e nutritive prin activitate indelun"at i in pozi%ii 6ncordate# 7rustrarea duce la epuizare &unc%ional a or"anismului i la cerin%a imperioas a acestuia de a!i re&ace rezervele de ener"ie# 8e explicm ast&el de ce o&erul care conduce automobilul &oarte lent, in

condi%iile de a"lomerare din orae, cu mers in coloan, obosete mult mai mult dect altul, care parcur"e mai mul%i 9ilometri pe oselele libere# 'n condi%iile circula%iei lente i a"lomerate, o&erul va sta incordat nu numai psihic, ci i &izic, ca un arc "ata sa reac%ioneze# /lt mecanism al oboselii este acela al con&lictelor interne, psihice, i secundar, endocrine, cauzate de incordarea sistemului nervos pentru a percepe solicitrile multiple ale mediului, a le prelucra i a reac%iona prompt la ele# /ceast incordare duce ini%ial, dup o repetare indelun"at, la ciocniri intre procesele de excita%ie i inhibi%ie, pentru ca, in &inal, s se ajun" la slbirea &unc%ional a tuturor proceselor psihice, i chiar la epuizarea lor# (in complexul de simptome ale oboselii desprindem mani&estrile psihice, biochimice i neuromusculare# 5ani&estrile psihice sunt cele mai importante i apar de obicei dup mai multe ore de conducere continu# 4le constau in* susceptibilitate crescut, nervozitate, distra"erea aten%iei, creterea pra"ului sensibilit%ii pentru stimulii exteriori etc# ca urmare, conducerea ajun"e s se e&ectueze cu un e&ort din ce in ce mai mare, apoi apare starea de amor%eal psihic, de somnolen% pro"resiv cu clipire &recvent i adormirea la volan# 3oncomitent, oboseala produce modi&icri psiho&iziolo"ice in toate or"anele i sistemele* rrirea ritmului cardiac i scderea e&icien%ei acestuia, modi&icri ale tensiunii arteriale, modi&icri ale iri"rii cu sn"e a creierului i a or"anelor interne, ale ritmului respirator, care devine din ce in ce mai rar i mai super&icial# :e msur ce avanseaz spre somnolen%, oboseala duce la apari%ia hipertoniei parasimpatice, cu &enomene ca! transpira%ie ;umezirea pielii i scderea rezisten%ei electrice a acestuia<, tonus crescut al musculaturii netede i striate, cu dureri i crampe abdominale, cu crampe in masele musculare ale membrelor, spatelui etc# )recerea de la o &az la alta a oboselii se &ace instantaneu, ajun"ndu!se la adormirea la volan, uneori in cteva &rac%iuni de secund# =i chiar dac aceast adormire dureaz numai o jumtate de secund, in acest timp, vehiculul inainteaz +2!20 m necontrolat, spa%iu su&icient pentru a se produce un accident# 0n alt aspect al oboselii psihice este relaxarea brusc a vi"ilen%ei atunci cnd se strbate un drum uni&orm, nea"lomerat i &r elemente care s atra" aten%ia, i care poate duce, de asemenea, la adormire# 3irca >2? dintre accidentele rutiere si peste 20? dintre accidentele de munca sunt corelate cu somnul insu&icient# 'n 7ranta, somnolenta se a&la la ori"inea a 0 ? dintre accidentele survenite pe autostrazi,si a 20 ? din cele petrecute pe sosele, releva un articol din cotidianul &rancez 1e :arisien# :e lan"a viteza mare si consumul de alcool, exista si un al treilea &actor incriminat in producerea accidentelor, la &el de important, dar inca prea putin cunoscut, si anume acela al tulburarilor de somn si al scaderii vi"ilentei Si in 5area @ritanie, oboseala reprezinta una dintre cauzele &recvente ale accidentelor rutiere# O ancheta privitoare la conducatorii auto din 5area @ritanie a constatat ca 2-? dintre cei intervievati au recunoscut ca au &ost pe punctul de!a adormi in timpul so&atului, in ultimul an# 'n S#0#/#, ,,? dintre conductorii auto care au produs accidente mortale, le!au produs prin adormire sau pentru c erau complet obosi%i# 'n acelai timp, pe marile ma"istrale de tip turnpi9e din S#0#/#, unde circula%ia se &ace in condi%iile cele mai monotone i la viteze &oarte mari, +2? din accidente au &ost provocate de adormire sau somnolen%# Semni&icativ este aici i &aptul dovedit c .0? dintre accidentele provocate de oboseal survin in cea de!a treia or de conducere continu# 3oncluzie &oarte important pentru orice o&er care este nevoit s &ac drumuri lun"i, la care perioada de mers continuu nu va trebui s depaeasc +,2!2 ore, dup care este recomandat o pauz de o jumtate de or# 5ai mult dect att, cei care sunt sili%i s conduc pe timp de noapte, vor reduce perioadele de

conducere sub o or, iar dac au &enomene de somnolen% este obli"atorie oprirea pentru somn# 3onductorul auto trebuie s tie s deosebeasc clar semnele precoce de oboseal de semnele trzii, pentru ca la apari%ia lor s se opreasc pentru odihn# /pari%ia somnului involuntar este precedat de o somnolen% de tip special, pe care o&erul trebuie s inve%e s o cunoasc# S!a stabilit c un o&er care adoarme la volan i doarme mai mult de +0 secunde este responsabil in &a%a or"anelor juridice dac a produs accidentul, pentru &aptul c nu a oprit in momentul apari%iei somnolen%ei, care precede somnul# 4xist ins i a%ipiri de scurt durat ;de la &rac%iuni de secund pn la +!2 secunde< care nu sunt precedate de semne premer"toare# 'n aceste cazuri se discut acordarea de circumstan%e atenuante conductorului din punctul de vedere al responsabilit%ii juridice# /lt aspect al oboselii este epuizarea or"anului vizual Aochiul! in condi%iile conducerii indelun"ate# 3u ct circula%ia va &i mai a"lomerat i viteza de deplasare mai mare, incordarea or"anului vizual de a recep%ioana ct mai multe semnale va &i mai mare, iar oboseala sa va &i mai rapid i mai intens# 5ani&estrile oboselii vizuale sunt pro"resive, incepnd cu o senza%ie de "reutate in "lobii oculari i cu 6nce%oarea privirii, stare in care obiectele se vad de&ormate sau dublate, corpurile &ixe incep s se mite, distan%a intre vehicule nu mai este perceput corect, mai ales cea a vehiculelor care vin din sens opus, culorile i semnalele nu mai sunt vzute corect, ajun"ndu!se uneori pn la halucina%ii, cnd o&erul, extrem de obosit, incepe s vad obiecte care nu exist, s ocoleasc obstacole ima"inare etc# Oboseala ocular nu survine in e"al msur la to%i oamenii# 4ste bine ca &iecare conductor auto, avnd in vedere importan%a &unc%iei vizuale in conducere, s!i veri&ice la medicul specialist capacitatea de e&ort vizual, pentru a ti cum trebuie s se comporte pe drum# 4xist teste ca* &recven%a critic de &uziune la plpire, nivelul de tensiune a muchilor supraoculari i altele, prin care se pot ob%ine date exacte asupra capacit%ii de e&ort vizual al &iecrui individ# 'n ce privete oboseala nervoas, un aspect important al ei este diminuarea &acult%ilor de coordonare# 'n aceste cazuri se produc erori in acompaniamentul de &ine%e al unei serii de acte de inalt coordonare, care acum nu se mai e&ectueaz cum ar trebui, adic in micri diverse an"renate or"anic i succedate armonic# 3onducerea automobilului constituie o activitate care necesit o concentrare psihic constant din partea o&erului, care este bombardat de o mul%ime de stimuli din mediul inconjurtor, in continu schimbare prin deplasarea autovehiculului# 'n mod normal, exist o marj de si"uran%, adic o zon de stimuli exteriori care nu necesit o reac%ie contient din partea conductorului# Sub in&luen%a oboselii, aceast marj se 6n"usteaz, actele coordonate ii pierd ri"oarea i &ine%ea# 1a inceput, conductorul are tendin%a de a &ace micri corecte in momente critice, dar pe msura ce obosete el va &ace micri din ce in ce mai necoordonate, cheltuind o ener"ie din ce in ce mai mare, pentru ca in stadii mai avansate ale oboselii sa reac%ioneze "reit# Se citeaz cazuri in care automobilitii au provocat accidente pentru c, &iind obosi%i, nu au %inut seama de un semnal exterior prin imposibilitatea de coordonare a ac%iunilor in sensul semnalului respectiv# )ipic este cazul unor o&eri experimenta%i care, noaptea, ajun"nd la o intersec%ie unde nu exist niciun semnal luminos, ateapt liniti%i lumina verde, apoi demareaz brusc, neasi"urndu!se daca pe drumul in care intr vine in viteza un alt vehicul# 'ntreba%i dup aceea de ce au procedat aa, ei au dat rspunsuri va"i* din cauza distrac%iei, sau n!am &ost atent sau am &ost ne"lijent sau nu m!am concentrat# (ar care este cauza mai pro&und a accidentuluiB 1ipsa de coordonare provocat de oboseal#

Manifestrile biochimice ale oboselii se caracterizeaz prin scderea in sn"e i or"ane a cantit%ii de substan%e nutritive Avitamine, zahrCi creterea cantit%ii substan%elor rezultate din arderile metabolice, intre care acidul lactic este cel mai important# Manifestrile neuromusculare ale oboselii privesc procesele de stimulare a contrac%iei musculare de ctre nervul motor# /ceasta stimulare se &ace acum "reoi i cu 6ntrziere# Subiectiv, se produc senza%ii deza"reabile de "reutate in membre, amor%eal, &urnicturi in masele musculare# Cauzele oboselii. /cestea sunt* solicitrile intensive, care pot aprea 6n cazul misiunilor militare 6n care uneori piloii sunt nevoii s zboare timp 6ndelun"atD de asemenea 6n cazul o&erilor pro&esioniti care sunt nevoii s transporte mr&uri sau persoane conducnd uneori chiar i zece ore 6n care pot &ace o pauz scurt de cteva minute perioadele prelun"ite de ve"he condiii de mediu adverse, cum sunt cldura sau "erul 6n exces# 1imitele metabolice ;epuizarea &izic) 4&ortul depus de or"anism la volan Eela%ia dintre ambian% i solicitarea conductorului auto* !oboseal prin monotonie !oboseal prin abunden%a de evenimente 7actorii interiori ai automobilului, cum sunt* z"omotul i trepida%iile, "azele toxice i pozi%ia incomod la volan Efortul depus de organism la volan# Orice om care e&ectueaz o munc des&oar un lucru mecanic, cu consum de ener"ie, consum care, la or"anismul uman, se msoar in calorii# (ar acest e&ort nu are numai o component &izic Amicarea propriu!zis, e&ectuat de muchi!!, ci i o component nervoas, constituit de e&ortul de coordonare a micrilor complexe ce se e&ectueaz in timpul muncii# :ozi%ia conductorului auto la volan este eznd, ea variaz, totui, intr!o oarecare msur dup tipul vehiculului# 4&ortul o&erului va di&eri, ca urmare, de la un loc de munc la altul, i de la un tip de main la altul# 0nul este e&ortul depus de un o&er amator care nu circul continuu, i altul este e&ortul unui o&er de autobasculant, care muncete intr!un ritm intens timp de ,!+0 ore pe zi, &r intrerupere i in vederea indeplinirii unei norme# =o&erul &ace e&orturi veri&icnd i vehiculul 6nainte de plecarea in curs# 4&ortul principal rmne ins cel al condusului propriu!zis# )o%i o&erii &ac in linii mari aceleai micri in conducere, dar e&ortul &izic nu este acelai, variind cu tipul de main# 4&ortul &izic va &i mai mare la mainile simple, cu comenzi directe, i mult mai sczut la mainile mai complexe, la care &iecare comand este ac%ionat de servomotoare# Fradul de automatizare a autovehiculului conteaz &oarte multD de exemplu, mainile cu schimbare automat a vitezelor scutesc in , ore un o&er pro&esionist de a &ace peste 000 de micri ale manetei cutiei de viteze# 3e &el de micri &ace o&erul in timpul conduceriiB /ceste micri sunt* cu minile A manevrarea volanului, manevrarea manetei schimbtorului de viteze i manevrarea &rnei de mna, iar cu picioarele Aapsarea pedalelor de ambreiaj, accelera%ie i &rn# :entru a ne &ace doar o idee "eneral asupra e&ortului depus in conducere, s lum ca exemplu un o&er pro&esionist, care conduce timp de , ore &r intrerupere# 'n acest rstimp el e&ectueaz mai multe ac%iuni# :e ln" acestea, o&erul &ace mii de micri pentru a manevra

>

di&erite butoane i manete de semnalizare, ter"ere a parbrizului, ventila%ie etc, dei ele necesit &or%e mici de ac%ionare# 0n calcul matematic simplu ne conduce la rezultate aproape de necrezut* in , ore de conducere, un o&er de autoturism &ace e&orturi e"ale cu urnirea din loc a unei "reut%i de +00 000 9", iar un o&er de autobuz sau autocamion, un e&ort e"al cu micarea unei "reut%i de 0 000 9"# 'n acest interval el consum + 200 9ilocalorii, adic aproape ct consum un muncitor metalur"ist cu inalt cali&icare ;consumul strict pentru e&ort in , ore<# 'n plus, trebuie sa artm c micrile pe care o&erul le &ace pentru apsarea pe pedale sau pentru schimbarea pozi%iei manetelor nu impun numai invin"erea unei "reut%i, ci necesit si o serie de micri mai &ine, cu contrac%ii musculare multiple, pentru a rezulta in &inal ac%iunea dorit# 1und un exemplu simpla &rnare, s!a constatat c ea necesit contractarea tuturor muchilor piciorului, "ambei i coapsei, pentru apsarea pe pedalD concomitent, pentru a avea un sprijin mai puternic pe scaun, trebuie s se contracte i muchii lombari, iar pentru a &ixa mai bine direc%ia in timpul &rnrii, trebuie contracta%i pe volan muchii minilor# /cum, dup expunerea acestor constatri, apare i mai limpede necesitatea pauzei dup +!2 ore de conducere, pentru ca muchii si articula%iile s se re&ac dup un e&ort att de intens# )ot att de binevenit va &i, cu aceast ocazie, i e&ectuarea unei ac%iuni de intre%inere tehnic a vehiculului, prin "resarea tuturor axelor i an"renajelor, in aa &el ca &or%a necesar invin"erii rezisten%ei pedalei sau manetei respective s &ie redus la minimum# 5surile de automatizare a mainilor, care incep s se aplice tot mai lar", vor duce in viitor la reducerea substan%ial a e&ortului &izic brut, depus de conductorii auto in timpul conducerii# Relaia dintre ambian i efortul de conducere# 4&ortul psihic este i el &oarte mare# 3onductorul, in timpul micrii autovehiculului, este bombardat in mod continuu i sus%inut cu o mul%ime de semnale din interiorul mainii# Sistemul su nervos trebuie s &ac e&orturi permanente de a selec%iona semnalele care ii sunt necesare, pentru a le prelucra i de a lua decizii# /ceste procese complicate de recep%ie, selectare, prelucrare i comand, prelun"ite, duc in &inal la obosirea i epuizarea sistemului nervos# (i&icultatea, i deci, mrirea e&ortului, rezult din necesitatea de a selec%iona numai acele semnale care au le"tur cu circula%ia i de a scoate din cmpul contiin%ei celelalte semnale parazite# :e acelai traseu, o plimbare pe jos solicit in mod di&erit sistemul nervos dect o plimbare cu autoturismul# 'n a&ara di&eren%ei de vitez, care in&luen%eaz ritmul de succesiune a in&orma%iilor, exist o di&eren% calitativ, in sensul c omul a&lat pe jos 6i selecteaz cmpul in&orma%ional dup criterii de interes i atractivitate, care &ac plimbarea plcuta i odihnitoare, spre deosebire de conductorul auto, care, datorit responsabilit%ii i obli"a%iilor le"ate de circula%ie, trebuie s selec%ioneze ct mai strict in&orma%iile uni&orme care condi%ioneaz circula%ia* starea drumului, intersec%iile, marcajele i semnalizatoarele, cine i cum circul in acelai timp pe acelai drum, i care realizeaz ceea ce suport mai "reu , adic monotonia# 8imic nu este mai monoton ca drumul unui o&er care a parcurs un acelai drum de multe ori# )rebuie men%ionat totui c intre stimulii utili conducerii i restul stimulilor din ambian% nu exist o delimitare strict# /deseori traseele noi i &rumoase o&er stimuli parazi%i care au e&ect recreativ, recon&ortant, i intrzie apari%ia &enomenelor de oboseal# Se tie, de pild, c o&erii nu adorm pe drumurile "rele de munte, cu pante i curbe, i care solicit un mare e&ort &izic i psihic de conducere# 0n alt aspect al rela%iei dintre ambian% i e&ortul de conducere este aa!zisa 6n"ustare a cmpului de in&orma%ii, care ac%ioneaz ca un &actor important al oboselii sistemului nervos# 'n condi%ii de vizibilitate redus ;noaptea, pe cea%, ploaie, ninsoare etc<, cnd o&erul nu poate vedea bine ce se petrece in jurul lui, dect in por%iunea de drum luminat de &aruri, i

cnd el nu primete destule in&orma%ii inct s poat conduce cu maximum de securitate, acesta ii va incorda aten%ia din ce in ce mai mult, tocmai pentru a suplini lipsa de in&orma%ii# Eezult o stare de incordare "eneral psihic, ce duce la obosirea sistemului nervos i a &unc%iei vizuale, i, prin aceasta, la scderea puterii de observa%ie# 'n aceste condi%ii, cmpul de in&orma%ie, deja in"ustat prin lipsa de in&orma%ie, se in"usteaz i mai mult prin pierderea de in&orma%ie# Se &ormeaz un cerc vicios &oarte periculos, care reduce pro"resiv cmpul in&orma%ional, pana la anularea lui complet, situa%ie care corespunde cu starea de adormire la volan# 1a &el se intmpl la vitezele mari, la care o&erul, &u"ind pe ln" obiectele i evenimentele din mediu, nu le mai observ# 'n acest caz, cmpul in&orma%ional utilizabil nu se reduce, dar se reduce "radul de utilizare a in&orma%iilor# 4&ectul este ins acelai* reducerea cantit%ii de in&orma%ii, avnd consecin%ele men%ionate# 0n alt mod de a obosi al o&erului este prin abunden%a de evenimente, care se produce &ie in circula%ia supraa"lomerata a oraelor, &ie intr!o circula%ie relativ a"lomerat, &ie intr!o circula%ie a"lomerat, dar in care conductorul auto %ine cu tot dinadinsul s mear" cu vitez mare# 4l este in acest caz extrem de incordat, pentru a &i "ata s rspund la toat abunden%a de evenimente ce se petrec in jurul lui intr!un ritm ame%itor, este atent la vehiculele care se in"hesuie s inainteze, la pietonii "rbi%i, care traverseaz disciplinat sau, mai ales nedisciplinat, la bicicliti i motocicliti, la stopuri i la tot &elul de semnale de circula%ie cu care strzile sunt 6n%esate, la starea strzii i la di&erite evenimente neprevzute care pot surveni in orice moment# /ceasta supra6ncrcare in&orma%ional a o&erului cu sute i mii de impresii din exterior, il obosete i!l epuizeaz# 1a aceasta se mai adau" oboseala dat de 6ncordarea musculara, de scierea produs de inaintarea cu vitez de melc i ateptarea indelun"at la stopuri i ambuteiaje# 8u va &i de mirare, in consecin%, cnd acesta, scpat ca din puc spre peri&eria oraului, obosit i in acelai timp destins brusc, &ace accident la prima intersec%ie mai di&icil# 3hiar in condi%iile circula%iei mai pu%in a"lomerate, dac o&erul, sub presiunea timpului, va &i silit s circule cu vitez mare, &enomenul este acelai# 4l 6i va supra6ncorda aten%ia i indemnarea &izic pentru a se putea strecura printre miiile de obstacole &ixe i mobile care ii stau in cale, pentru a ajun"e mai repede la %int# $a ajun"e, probabil, dar obosit i epuizat# /ten%ia distributiv sus%inut nu se poate des&ura &r un mare consum de ener"ie nervoas# 0n om care cltorete pe jos nu ii &olosete dect &oarte rar aten%ia distributiv ;de exemplu, la traversarea unei strzi a"lomerate<# (in contr, unui conductor auto, care circul chiar in mijlocul strzii a"lomerate, ii va &i solicitat tot timpul aten%ia distributiv, va consuma o mare cantitate de ener"ie nervoas i va obosi &oarte mult# /ten%ia distributiv se poate dezvolta sau per&ec%iona ast&el inct cuprinderea &enomenelor s necesite un e&ort mai mic# (ezvoltarea aten%iei distributive este unul din &actorii care duc la &ormarea cate"oriei de o&eri si"uri# Oboseala datorat factorilor interiori ai autovehiculului Zgomotul. 4l poate proveni de la motor sau de la diversele an"renaje ale autovehiculului# 0n autovehicul bine intre%inut nu trebuie s produc z"omot excesiv# (e&ec%iunile tehnice ale motorului ;in ce privete amestecul carburantului cu aerul, spar"erea %evii de eapament, de&ectarea unor pinioane, ro%i din%ate sau an"renaje<, de&ectarea suspensiei sau a caroseriei produc z"omot exterior# :rivitor la z"omotul din interiorul autovehiculului, el are intensit%i variabile, dup &elul, modelul i starea tehnic a acestuia# 'n autoturismele obinuite, z"omotul este intre >0!.0 d@D in unele maini silen%ioase, ca cele suedeze ;$olvo< sau unele mrci americane, nivelul z"omotului interior nu depete 2!>0 d@#

'n autobuze, nivelul z"omotelor este de 20 d@ ;in cele &oarte bine etaneizate< i de ,0 d@ in majoritatea celorlalte# 'n cabinele autocamioanelor, nivelul z"omotelor atin"e ,0!-0 d@, iar pe motociclete! +00 d@#

(eci, mai mult de -0 ? din autovehicule au in interior un z"omot care depete nivelul de con&ort auditiv, aceasta ducnd la apari%ia rapid a oboselii# 1a acest nivel, z"omotul are o in&luen% deosebit asupra or"anismului, determinnd oboseala nervoas, oboseala sim%urilor ;auzului<, mai ales in condi%iile in care o&erul, &cnd drumuri lun"i, st 6ndelun"at in ambian%a z"omotoas# G"omotul produs in interiorul mainii este monoton, i orice z"omot monoton i indelun"at adoarme conductorul auto# Oboseala nervoas produs de z"omot duce la multe inclcri ale re"ulilor de circula%ie i la accidente, inclcri i accidente care, de obicei, sunt puse pe seama unei aa!zise lipse de aten%ie# :e &ondul acestui z"omot continuu, monoton, unele motoare de&ecte produc z"omote brute, care au un e&ect ne"ativ deosebit asupra conductorului, deoarece dup excitarea sa brusc, scoar%a cerebral intr intr!o stare de inhibi%ie compensatorie, care adncete oboseala# 'n condi%iile drumurilor lun"i, drepte, in cursul crora to%i &actorii concur la oboseal i la adormirea o&erului, inclusiv z"omotul permanent, ascultarea unui alt tip de sunet Amuzic, de pild,!! poate men%ine sistemul nervos in stare de ve"he, mai ales dac este o muzic care trezete interesul# repidaiile. 4le sunt produse de de&ec%iunile motorului sau ale suspensiei# (aca au intensit%i mici, duc la oboseala psihic i muscular, cu epuizare pro"resiv a capacit%ii de a depune e&orturi &izice i psihice# 1a intensit%i mari, trepida%iile sunt &oarte nocive, mai ales dac ac%ioneaz timp indelun"at, ele "enernd boli "rave, incepnd cu leziuni ale coloanei vertebrale, ale or"anelor interne ;deplasarea or"anelor< i terminnd cu boli incurabile ale sistemului nervos central# 'n aceast privin%, numai intre%inerea strii tehnice a automobilului la un nivel optim, in special a motorului i a suspensiei, poate duce la inlturarea vibra%iilor, ca i ale"erea traseelor mai pu%in accidentate# !azele. 5otorul cu combustie intern produce, prin &unc%ionarea sa, "aze, pe care le elimin, in mod normal, in atmos&er, prin eapament# /ceste "aze con%in oxid de carbon, oxid de azot, oxizi de sul&, aldehide, rezultate din arderea incomplet a carburantului i care toate sunt toxice# 3u ct un motor este mai per&ec%ionat, mai bine intre%inut i alimentat cu carburan%i superiori, cu att "azele eliminate prin eapament vor con%ine o cantitate mai mic de "aze # )oate substan%ele toxice artate, in concentra%ii in&im de mici, au ini%ial o ac%iune asemntoare alcoolului, adic produc excita%ia sistemului nervos, in"reuneaz posibilit%ile de coordonare a micrilor i ac%iunilor, micoreaz aten%ia i, in &inal, duc la epuizare i somnolen%# 'n concentra%ii mai mari, oxidul de carbon d o stare asemntoare be%iei "rave, putnd &i cauza unor accidente de circula%ie &recvente# 4xpunerea zi de zi la concentra%ii mici de toxice din "azele de eapament duce la intoxica%ii cronice, intre care oxicarbonismul cronic este cel mai des intlnit# /cesta se mani&est prin ame%eli continue, vjituri in urechi, anemie, o stare de oboseal continu, care &ac pe o&er s nu mai poat conduce &r a se expune la accidente# 'n aceste cazuri este necesar intreruperea conducerii sau schimbarea mainii# :roblema aceasta a "azelor toxice i a e&ectelor lor nedorite asupra o&erului pare s &ie att de serioas, inct in unele %ari se impune marilor "araje i marilor productori de autoturisme s introduc la maini dispozitive de detoxi&iere prin procese cataliticeD de asemenea, se propune

ca in le"ea circula%iei s se prevad ca in caz de accidente, la o&erii vinova%i, sa se ia probe de sn"e nu numai pentru alcoolemie, ci i pentru determinarea concentra%iei oxidului de carbon# 'nainte de toate acestea, o intre%inere inpecabil a &unctionrii motorului, controlul strii de etaneitate, a %evii de eapament i &olosirea carburantului potrivit pentru motorul respectiv, sunt msuri pe care &iecare conductor auto in parte le poate lua la maina pe care o conduce# 0ltimul dintre &actorii interiori ai autovehiculului incrimina%i in producerea oboselii este pozi%ia incomod a o&erului# 5ajoritatea autovehiculelor au scaunele in aa &el construite ca o&erul s!i poat "si sin"ur pozi%ia care!i convine# /ceasta nu inseamn ca &iecare conductor auto ii ale"e pozi%ia intr! adevar cea mai comodD unii conductori, de pild, pre&er anumite pozi%ii cu care s!au obinuit i care sunt departe de a &i comode# /ceste pozi%ii sunt adevrate surse necunoscute de oboseal# :ozi%ia cea mai comod la volan, care nu solicit e&orturi musculare suplimentare, care nu duce la incordare i oboseal, este cea eznd, cu spatele inclinat uor spre inapoi ;inclina%ie de +0!+2 "rade<, in aa &el ca ea s permit o pozi%ie a capului dreapt, &r incordarea muchilor "tului# 3oapsele trebuie s se "seasc &lectate &a% de trunchi intr!un un"hi mai mare de -0 "rade ;in jur de +00 "rade<, iar "ambele intr!un un"hi de aproximativ +20 "rade &a% de coapse# 0n"hiurile mai mici ale coapselor &a% de trunchi i a "ambelor &a% de coapse dau o pozi%ie "hemuit i produc o stare de contractare continuD la e&ortul de apsare a pedalelor, aceste un"hiuri &ac din se"mentele membrului in&erior nite pr"hii neeconomice, cu consum mare de ener"ie muscular# 8ici un"hiurile mai mari intre se"mente nu sunt indicate, ele ducnd la pozi%ia intins, in care corpul i picioarele se apropie de linia dreapt# 'n aceste condi%ii, conductorul ii indeparteaz &oarte mult scaunul de volan, pentru a!i intinde picioarele in voie# :ozi%ia aceasta are un dublu dezavantaj* obosete prin e&ort mai mare, necesar pentru apsarea pe pedale, i micoreaz securitatea, intruct posibilitatea de control i de manevra corect asupra pedalelor scade# 1aba piciorului trebuie s aib inclina%ie &a% de "amb in un"hi de -0 "rade# 0n un"hi mai mic va obosi excesiv muchii pr%ii anterioare a "ambei, iar un un"hi mai mare va duce la obosirea muchilor din partea posterioar a "ambei# 'nclinarea corect a piciorului pe "amb are o mare importan% deoarece el este se"mentul cel mai solicitat in miile de micri de apsare a pedalelor pe care le execut conductorul# Obosirea precoce a muchilor "ambei reduce posibilitatea de control asupra pedalelor Amai ales asupra pedalei de &rn! i intre%ine probabilitatea crescut a producerii accidentelor# 0n aspect important al oboselii produse de conducere este acela rezultat din solicitrile la care sunt supui o&erii in circula%ie de vacan% i care a &ost studiat de unii cercettori vest! "ermani# Se tie c un aspect caracteristic al modului de via% actual este petrecerea concediului de odihn in cltorii i circuite lun"i cu autoturismul# Eezultatele la care au ajuns cercettorii "ermani sunt cel pu%in alarmante# 'n prima zi de concediu, in care lipsa de antrenament i &actorii psiholo"ici ne"ativi predomin, o&erul consum o cantitate de ener"ie echivalent cu o sptmn de lucru# :rin dispozitive electronice de control, care au indicat e&ortul depus de o&eri, i con&orm datelor circula%iei pe cile publice pe care acetia au circulat, s!a ajuns la concluzia c solicitrile la volan sunt aa de mari, inct valoarea odihnei intr!un concediu petrecut ast&el este &oarte mic# 3u ct ne vom ambi%iona ca intr!un concediu relativ scurt s &acem trasee cu att mai lun"i, intr!un ritm demn de o&erii iadului, cu att ne vom intoarce din concediu mai epuiza%i, mai pu%in ap%i de a relua munca cu succes#

'mportan%a oboselii, ca i a e&ectelor ei, adormirea la volan i accidentele, este att de mare pentru circula%ia rutier, inct unii inventatori s!au hotrt s o combat prin mijloace tehnice# @el"ianul Iean Fuebelen a construit un controlor de oboseal constnd intr!o br%ar care se monteaz ca un ceas la mna dreapt# Or"anismul obosit ii modi&ic ritmul btilor cardiace, ii modi&ic re"imul de cldura i de sudora%ie a pielii# /ceste modi&icri sunt inre"istrate de un tranzistor a&lat in br%ar i prelucrate sumar, apoi sunt transmise la un servomotor, montat pe carburator# 'n stadiul de inceput al oboselii, servomotorul micoreaz intrarea carburantului, reducnd viteza# 'n starea de oboseal avansat, se aprinde o lumin de avertizare a so&erului si viteza este redusa la minimum# /l%i inventatori, cunoscnd &aptul c muchii pleoapei superioare sunt cei care reac%ioneaz prompt i cade peste "lobul ocular, au &ixat la acest nivel un dispozitiv miniatural de contact# 'n caz de oboseal avansat a conductorului, in care apare somnolen%a, pleoapa se relaxeaz i cade, realiznd un contact electric prelun"it, care oprete vehiculul prin &rnare brusc# 3u toat in"eniozitatea lor, aceste dispozitive rmn doar in stadiu de studiu, &r mari posibilit%i de aplicare pe scar lar"# 'n psiholo"ia circula%iei, problema oboselii se prezint in principal sub dou aspecte* 3um este a&ectat capacitatea de a conduce de ctre e&orturile care au precedat!o 'n ce msur conducerea insi produce oboseal 'n mod curent, prin oboseal se in%ele"e scderea temporar a capacit%ii de munc i a e&icien%ei in activitate# 'n cazul transporturilor rutiere, o serie de statistici indic &aptul c riscul de accidente se dubleaz dup parcur"erea unei distan%e de >00 9m# (at &iind varietatea &ormelor i e&ectelor oboselii, desci&rarea le"turii cauzale dintre accidente i oboseal implic "sirea unor criterii obiective ale strii de oboseal# 5# )ram ;c&# /l# Eosca, +-.H< constat le"tura strns intre producerea accidentelor i lun"imea timpului de lucru la conductorii de automobile# (up + ore de lucru, &recven%a accidentelor crete &oarte mult# 'n circula%ie, in primele ore de lucru, &recven%a accidentelor este mai mare datorit lipsei de adaptare, iar spre sear &recven%a accidentelor crete de asemenea# 4xplica%ia pe care autorul o d acestui &enomen se bazeaz pe varia%iile excitabilit%ii in cursul zilei# 'ntreruperile in activitate, datorit zilelor de repaus, duc de asemenea la creterea numrului de accidente# 3ercetri experimentale cu rezultate interesante au &ost e&ectuate i de 7# 1ecret i 5# :ottier ;+-H+< in problema oboselii# 4xperimentrile s!au e&ectuat cu conductori auto pe trasee di&erite ;osea, ora< pe o durata de >!. ore, ziua i noaptea# Starea conductorilor auto s!a investi"at prin intermediul inre"istrrii unor parametrii &iziolo"ici ;4JF, 44F, 45F<# S!a constatat c vi"ilen%a scade noaptea, iar conducerea in ora solicita mai mult aten%ia# (e asemenea, a reieit in evidenta rolul bine&ctor al pauzelor in timpul conducerii# 3ercettorii cehi 4# @ena i I# Kos9ove9, I# Stic9er ;+-. < au constatat c dup , ore de conducere pe vehicul numrul accidentelor incepe s creasc uor, iar dup +0 ore numrul acestora crete brusc# 'n sectorul transporturilor rutiere pot &i consemnate urmtoarele &orme speci&ice de oboseal ;$# 3eauu, +-..<* Scderea e&icien%ei activit%ii conductorilor auto care, parcur"nd trasee lun"i, depesc ca durat , ore de lucru 5ani&estrile de oboseal le"ate de conducerea vehiculului in cursul nop%ii# 4&ortul de concentrare psihic pe care il reclam conducerea in condi%ii de vedere nocturn implic un consum mrit de ener"ie care accentueaz de&icitul ener"etic preexistent datorit priva%iunii de somn# /cesta se soldeaz uneori cu adormirea la volan, cel mai &recvent &enomenul intlnindu!se intre orele 2> si . diminea%a

Senza%iile de discon&ort psihic care apar pe oselele mr"inite de pomi planta%i la intervale re"ulate# 1a anumite viteze i la anumite un"hiuri de inciden% ale razelor solare, succesiunea pomilor atin"e &recven%ele critice ale stimulrii luminoase intermitente ;&lic9er< cu e&ecte mer"nd de la simpla jen la mani&estri care ar putea constitui cauza unor accidente uneori rmase neexplicate Starea de somnolen% care apare chiar in condi%ii de zi in circula%ia pe oselele as&altate cu un numr redus de curbe, unde se implic un volum restrns al activit%ii motorii 5ani&estrile de oboseal determinate de &actori varia%i cum sunt tipul i starea vehiculului, z"omotul, volumul i "reutatea incrcturii, starea drumului, densitatea circula%iei Eesponsabilitatea pentru vie%ile omeneti i valorile materiale incredin%ate transportului, "rija pentru securitatea proprie i cea a vehiculului pot intre%ine un nivel crescut de tensiune emo%ional i contribuie la apari%ia &enomenelor de oboseal prematur 4&ectele ocurilor emo%ionale trite in momentul unor situa%ii critice /cumularea oboselii duce la o scdere a capacit%ii de coordonare a micrilor, la scderea vitezei i preciziei reac%iilor, provoac di&icult%i in concentrarea, distribuirea i deplasarea aten%iei# S!au constatat i modi&icri ale cmpului de in&orma%ie, mer"nd pn la apari%ia &enomenelor de iluzii i halucina%ii# 'ncercnd s evite obstacole ima"inare, o&eri extenua%i provoac adesea accidente# /ceste &enomene au &ost constatate pe un &ond de oboseal marcat mai ales in amur" i noaptea, precum i la limita dintre vi"iliate i somnolen%# Odat cu instalarea oboselii, se modi&ic parametrii anumitor micri speci&ice muncii o&erului* ast&el schimbarea vitezelor i &rnarea se &ac cu o laten% crescut, iar rotirea volanului se &ace cu o amplitudine mai mare, iar curbele luate necorespunztor# /lturi de prelun"irea timpului de reac%ie se poate observa i creterea variabilit%ii acestuia# 0ltima &az a oboselii, cnd exist o diminuare total a capacita%ilor de conducere, se mani&est prin adormirea la volan# (up o lips de somn, dup un e&ort sus%inut, dup un traseu lun", o&erul se "sete in &a%a unei decizii* s amne plecarea sau s amne cursa, sau s renun%e la ea# 4xist intotdeauna un risc care trebuie pus in balan% cu un avantaj sau cu un inconvenient# /st&el apare, ca i in problema alcoolului, rolul &actorilor de personalitate care au &ost mai pu%in studia%i#

+0

@'@1'OFE/7'4

@1/I, 3#(#, Comportamentul la volan, 4ditura =tiin%i&ic i 4nciclopedic, @ucureti, +-,2 34/0=0, $#, "sihologia zborului, 4ditura 5ilitar, @ucureti, +-H. /8'L4', 5#, "sihologia personalitii aviatorului, 4ditura :ress 5ihaela S#E#1#, @ucureti, 2000 /8'L4', 5#, "sihologia transporturilor, 4ditura 3redis, @ucureti, 20+

++