---$referat$ro

BOLI PROFESIONALE CU DECLARARE OBLIGATORIE IN ROMANIA (conform Normelor Generale de Protectie a Muncii 2002) Definitie: Bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori noci i fizici, c!imici, "iologici sau psi!osociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent ntre anga#atorsi anga#at$ %unt considerate de asemenea "oli profesionale afectiunile produse n conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de ele i, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii$ Noxe profesionale Pentru ca o noxa din mediul de munca sa fie recunoscuta ca factor etiologic al unei "oli profesionale, tre"uie sa existe do ada unei relatii cantitati e ntre doza noxei respecti e a"sor"ita de organism si efectul produs asupra acesteia$ &elatia doza'efect a fost sta"ilita pentru un mare numar de factori noci i, impun(ndu'se limite maxim admise$ Noxele profesionale reprezinta acei factori din conditiile de munca care influenteaza negati starea de sanatate a organismului personalului muncitor, determin(nd sau fa oriz(nd starea de "oala sau scaderea capacitatii de munca$ )actorii noci i care pot pro oca "oli profesionale sunt numerosi* unii dintre ei sunt "ine cunoscuti si studiati din punctul de edere al actiunii asupra organismului, altii apar si sunt identificati o data cu dez oltarea unor noi te!nologii$ Clasifi area noxelor profesionale: + noxe profesionale care apartin organizarii muncii ' organizare nefiziologica, nerationala ' intensitate mare a efortului predominant musculo'osteo'articular (efortul fizic) sau efortul neuro'psi!o'senzorial, durata exagerata a muncii peste durata normala a zilei de lucru, ritm de munca nefiziologic, prea rapid si timp ndelungat, regim de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaos necorespunzatoare fiziologic), efort static prelungit al anumitor grupe musculare, alternanta necorespunzatoare din punct de edere fiziologic a celor trei sc!im"uri de munca, pozitii icioase sau fortate prelungite, munca monotona cu suprasolicitari etc, + noxe profesionale ce apartin mediului de munca* factori fizici, c!imici, fizico'c!imici, "iologici,

+ noxele profesionale ce apartin relatiei om'masina, + noxele profesionale ce apartin relatiilor psi!o'sociale dintr'un colecti de munca (relatia om' om)$ D!pa riteri!l spe ifi itatii noxelor profesionale: + noxe profesionale generate exclusi la locul de munca de anumite procese te!nologice, + noxe profesionale care sunt prezente si n mediul ncon#urator n general, dar concentratiile sau intensitatile lor nu sunt suficient de mari n mediul ncon#urator pentru a produce m"olna iri la persoanele neexpuse profesional, + noxele profesionale prezente si la locul de munca si n mediul ncon#urator n general, care pot genera m"olna iri si la persoanele neexpuse profesional dar ma#oritatea m"olna irilor se nregistreaza la muncitorii expusi profesional la aceste noxe, + noxe profesionale prezente predominant n mediul ncon#urator general, dar put(nd constitui uneori si o noxa profesionala$ A ti!nea noxelor profesionale " este o#plexa$ ele p!t%n& exer ita a ti!nea 'n ( &ire tii: + ca factori etiologici principali cauz(nd "oli profesionale, relatia noxa profesionala ' etiologia "olii este .00/ (expunere la plum" ' colica saturnina, expunere la mercur ' intoxicatie cronica cu mercur) + ca factori etiologici fa orizanti, secundari, n acest caz apar "olile legate de profesiune (n aceste situatii noxele profesionale participa la etiologia "olii mpreuna cu alti factori etiologici neprofesionali, cum ar fi* "ronsita cronica la un fumator care lucreaza la expunere de noxe pneumotrope), + ca factori de agra are a unor "oli cronice preexistente (expunerea la tetraclorura de car"on, agra eaza e olutia unei !epatite cronice preexistente), + ca factori ce mpiedica indecarea unor "oli cronice ( indecarea unei "ronsite acute este mpiedicata de o expunere la iritanti respiratori)$ 0in considerente practice legislatia limiteaza numarul "olilor profesionale$ 1n tara noastra se aplica un sistem limitati , n care s'a sta"ilit o lista a "olilor profesionale si a meseriilor n care acestea pot sa apara, lista care se re izuieste periodic Lista "olilor profesionale declara"ile n &om(nia este pu"licata n NGPM 2002$ Clasifi area )olilor profesionale se fa e &!pa #ai #!lte riterii: + intoxicatii pro ocate de in!alarea, ingerarea sau contactul epidermei cu su"stante toxice + pneumoconioze pro ocate de in!alarea pul"erilor minerale netoxice

+ "oli prin expunere la energie radianta + "oli prin expunere la temperaturi ridicate sau scazute + "oli prin expunere la zgomot sau i"ratii + "oli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta + alergii profesionale + dermatoze profesionale + cancerul profesional + "oli infectioase si parazitare + "oli prin suprasolicitare + alte "oli Clasifi are &!pa ti#p!l &e exp!nere la a ti!nea fa tor!l!i no i* + "oli cronice pro ocate de doze mici care actioneaza timp ndelungat + "oli acute generate de o scurta durata de expunere la actiunea factorului noci , dar n doze mari D!pa #o&!l &e a ti!ne al fa tor!l!i no i* as!pra or+anis#!l!i se pot &istin+e: + "oli cu actiune generala care afecteaza ntregul organism + "oli cu actiune locala care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ Dia+nosti Dia+nosti !l )olilor profesionale 0iagnosticul unei "oli profesionale se pune pe cunoasterea a trei elemente de "aza* ,- Sta)ilirea exp!nerii profesionale ' %u"iecti * prin anamneza profesionala, care cuprinde date relatate de "olna n legatura cu ntregul trecut profesional al muncitorului (profesiuni a ute, riscuri profesionale existente la fiecare loc de munca, perioada de expunere de la nceputul acti itatii profesionale p(na n momentul examinarii) ' 2"iecti * prin documente oficiale (carnete de munca, ade erinte) din care reiese profesiunea si durata acti itatii la fiecare loc de munca si "uletine de analiza pri ind determinarea de noxe la locul de munca .- Ta)lo!l lini ' %imptome* rezulta din moti ele prezentarii la medic si istoricul "olii, se completeaza cu

antecedentele personale si !eredocolaterale ' %emne* rezulta n urma examenului clinic al pacientului /- Exa#ene &e la)orator si para lini e ' 3ndicatori de expunere* reprezinta identificarea toxicelor incriminate n organism sau a produsilor de meta"olism ("iotransformare) ale toxicelor ' 3ndicatori de efect "iologic* reprezinta modificari de constante "ioc!imice sau !ematologice produse su" actiunea toxicelor, modificari morfologice sau functionale ale diferitelor aparate si sisteme 4rorile de diagnostic sur in n urma* ' necunoasterii sau cunoasterii superficiale a expunerii profesionale ' interpretarii gresite a manifestarilor clinice, istoricului "olii sau examinarii o"iecti e superficiale ' interpretari eronate a datelor de la"orator sau erori rezultate din prele area incorecta, efectuarea incorecta a pro"elor functionale si analizelor paraclinice Se#nalarea si &e lararea )olilor profesionale 5onform legislatiei n igoare semnalarea "olilor profesionale se poate face de catre orice medic, prin completarea fisei de semnalare BP., care este trimisa la 0irectia de %anatate Pu"lica, Biroul de Medicina Muncii din #udetul unde si are sediul ntreprinderea$ 5onsecuti anc!etei la locul de munca realizate de catre medicii de medicina muncii din cadrul 0%P, se infirma sau se confirma cazul de "oala profesionala, prin completarea fisei de declarare a cazului de m"olna ire profesionala BP2$ Trata#ent!l )olilor profesionale 6ratamentul se "azeaza pe trei principii* .$ 6ratamentul etiologic* ' ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaza n cazuri acute prin scoaterea din mediul noci si ndepartarea toxicului nea"sor"it nca, iar n cazuri cronice prin spitalizare7concediu medical, sc!im"area temporara sau permanenta a locului de munca ' eliminarea toxicului a"sor"it n organism 2$ 6ratamentul patogenic* actiuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului si a e olutiei "olii 8$ 6ratamentul simptomatic* tratament medical care se adreseaza simptomelor si disfunctionalitatilor aparatelor si sistemelor organismului Experti0a #e&i ala )orta de munca este una din a utiile cele mai importante ale unui popor$ Gospodarirea acesteia este de natura sa'i asigure "unastarea$ 4 aluarea capacitatii de munca si ncadrarea ntr'un grad de in aliditate nu reprezinta un scop n sine, ci reprezinta doar o etapa a procesului de recuperare, n care se asigura conditiile de su"zistenta a indi idului (prin indemnizatia de in aliditate) si tratamentul recuperator

corespunzator$ 4 aluarea capacitatii de munca si sta"ilirea gradului n care capacitatea de munca poate fi recuperata dupa "oli profesionale sau accidente de munca se realizeaza de catre medicul expert al asigurarilor sociale prin ca"inetele si oficiile #udetene de expertiza a capacitatii de munca pe "aza* 9 diagnosticului clinic sta"ilit de medicul de medicina muncii (n cazul "olilor profesionale) sau a medicului specialist curant (n cazul accidentelor de munca) 9 diagnosticului functional, care reprezinta, de fapt, o estimare a gradului tul"urarilor functionale, pe "aza examenului clinic si paraclinic, generate de "oala sau accidentul care a produs in aliditatea, diagnostic functional sta"ilit de catre medicul expert al asigurarilor sociale$ :cest medic are o"ligatia sa efectueze erificarea elementelor pe "aza carora s'a sta"ilit diagnosticul clinic, confrunt(nd documentatia medicala de fundamentare ntocmita de medicul curant propunator de pensie cu criteriile necesare pentru precizarea diagnosticului respecti $ :ceste criterii sunt sta"ilite de Ministerul %anatatii si au la "aza 5lasificarea 3nternationala a Maladiilor (53M .0), respecti criteriile sta"ilite de forurile stiintifice autorizate$ 1n cazul "olilor profesionale, diagnosticul tre"uie confirmat de catre 0irectia de %anatate Pu"lica si (dupa caz) de 5omisia de Pneumoconioze$ 1n cazul accidentelor de munca, este necesar sa existe procesul er"al de cercetare al accidentului de munca, ntocmit de 3nspectoratul 6eritorial de Munca$ 1n ceea ce pri este diagnosticul functional, acesta se ela"oreaza tin(nd cont de elemente clinice si paraclinice de cuantificare a tul"urarilor functionale pe ; trepte de intensitate, criterii ela"orate separat pentru fiecare afectiune, sau aparat$ %istemul de cuantificare este conceput astfel nc(t sa faciliteze ela"orarea diagnosticului capacitatii de munca$ 5umulul de afectiuni in alidante, pe l(nga "oala profesionala sau consecintele accidentului de munca, o"liga la ierar!izarea afectiunilor respecti e n raport cu importanta lor n determinarea incapacitatilor, dar cu pastrarea diagnosticului de "oala profesionala sau accident de munca pe primul loc, daca aceasta a fost afectiunea care a determinat initial in aliditatea$ %ta"ilirea ni elului incapacitatii adaptati e la acti itatile profesionale si iata cotidiana se face n procente de incapacitate, deduse din ni elul deficientei functionale si al elementelor de in estigatie sociala care atesta aceste incapacitati adaptati e$ &aspunderea medicului expert al asigurarilor sociale n declararea aptitudinii partiale sau totale de munca a unei persoane cu anumite deficiente este deose"ita si de aceea ea tre"uie sustinuta pe urmatoarele elemente o"iecti e* 9 particularitatile de (rsta si sex 9 "ilantul morfologic care e identiaza tul"urarile integritatii corporale 9 "ilantul functional cu e identierea capacitatii de prestatie fizica, psi!ica si intelectuala a persoanei n cauza si limitele acestora 9 cunoasterea ni elului de pregatire generala si de pregatire profesionala, ruta profesionala a persoanei expertizate 9 compararea capacitatii adaptati e cu solicitarile muncii profesionale sau ale unui anumit loc de munca 9 cunoasterea posi"ilitatilor de a"sor"tie a fortei de munca de catre piata muncii Bilant!l #orfolo+i al &iferitelor t!l)!rari &e stati a$ lo o#otie si +est!alitate ne esita

pentr! a in&i a rel!area a ti*itatii: 9 un ni el mai nalt de scolarizare si profesionalizare, care sa excluda prestarea unor acti itati fizice de solicitare a unor segmente de corp sau de ortostatism, locomotie sau gestualitate, dupa caz, 9 cunoasterea gradului de adaptare si compensare a tul"urarilor morfologice pe care le are cel n cauza 9 posi"ilitatea de a adapta locul de munca la capacitatea de prestatie a indi idului, asigur(ndu'i o producti itate apropiata de normal 9 compre!ensiunea colecti ului de munca, acceptarea si integrarea deficientului %unt contraindicate locurile de munca n care se pericliteaza starea de sanatate, agra eaza deficitul de gestualitate sau de statica si locomotie sau predispune la accidente de munca$ Bilantul functional al capacitatii de prestatie fizica este deose"it de necesar pentru cunoasterea ni elului posi"il de ncarcare energetica profesionala$ Pentru aceasta se realizeaza pro"e de efort n trepte care indica ni elul capacitatii adaptati e a organismului la un anumit ni el de prestatie energetica, la care tre"uie sa se adauge consideratiile legate de ncarcarile suplimentare ale mediului de munca$ 5unoasterea ni elului de pregatire generala si profesionala, precum si ruta profesionala a persoanei este a"solut necesarantruc(t cu c(t ni elul de pregatire este mai ridicat, cu at(t este mai usor, n conditiile noilor te!nologii, sa se realizeze readaptarea la munca sau nsusirea unei alte calificari prin cursuri scurte de recalificare$ 6ocmai lipsa de pregatire reprezinta adesea !andicapul cel mai greu de depasit n reluarea muncii$ 0in ruta profesionala se pot trage concluzii asupra posi"ilitatii ndeplinirii unei acti itati compati"ile cu starea prezenta a deficientului, c!iar daca ea nu corespunde cu ultima munca efectuata$ <n stagiu scurt de reacomodare cu acti itatea repsecti a l poate face din nou apt de munca$ Nu tre"uie uitat ca experienta profesionala do"(ndita este de natura sa pre aleze asupra unei reduceri performantiale actuale$ 5ompararea potentialului morfologic si functional cu solicitarile muncii profesionale ale unui loc de munca se "azeaza pe cunoaseterea efecti a a locurilor de munca disponi"ile, a conditiilor te!nologice si de mediu n care se desfasoara munca$ Legislatia rom(neasca n igoare o"liga in alidul sa se supuna actiunilor de recuperare, dar nu pre ede n mod expres si o"ligatia factorilor implicati n recuperare, n special a organizatorilor procesului de productie, a patronilor, de a rencadra n munca acesti deficienti$ :spectele de (rsta si sex pot fi limitati e, mai ales atunci c(nd se pune pro"lema reorientarii si recalificarii profesionale$ 5unoasterea posi"ilitatilor de a"sor"tie a fortei de munca si cerintele pietei muncii reprezinta o etapa importanta care poate fi realizata numai prin legatura permanenta cu :gentiile =udetene de 2cupare si )ormare Profesionala, cu anga#atorii, cu medicul de medicina muncii din unitatea n care ar urma sa se faca ncadrarea$ Pro+nosti !l &e re !pera)ilitate se fa e pe )a0a !r#atoarelor riterii: 9 criterii medicale ' stadiul de e olutie al "olii, re ersi"ilitatea leziunilor, complicatii li gradul tul"urarilor functionale, respecti e raspunsul la tratament, 9 criterii psi!ologice ' particularitatile de personalitate ale "olna ilor, reactia psi!ica fata de "oala, moti atia pentru munca, pentru profesie,

9 criterii sociale ' pro"lemele sociale, familiale si generale si gradul de nr(urire asupra moti atiei, 9 criterii profesionale ' posi"ilitatea rencadrarii n munca, conditiile de munca, sarcina de munca, noxele profesionale existente, 1n cazul n care prognosticul este fa ora"il, se ntocmeste un plan de recuperare care tre"uie, dupa caz, sa cuprinda masurile medicale, profesionale si sociale necesare pentru realizarea o"iecti elor recuperarii$ 1ntocmirea unui plan de recuperare cuprinde actiuni medicale (propuse de medical curant), actiuni profesionale (reorganizarea si amena#area locului sau programului de munca, n cola"orare cu conducatorul locului respecti e de munca, sc!im"area locului de munca, e entual recalificarea lui) si actiuni sociale (care pri esc persoana afectata si familia acesteia)$ :ceste actiuni presupun o "una in estigatie medicala, psi!ologica si sociala, astfel nc(t c!eltuielile pentru recuperare, care reprezinta o in estitie, sa duca la rezultatele scontate, adica reintegrarea socio'profesionala a persoanei cu deficiente$ A ti*itati &e pre*entie Sanatatea o !pationala a parte a sanatatii p!)li e Medicina muncii se regaseste cel mai "ine n cadrul medicinii pre enti e, necesit(nd cunostinte din multe ramuri ale sanatatii pu"lice$ <nitatile industriale de diferite marimi sunt tre"uie sa fie preocupate de pastrarea sanatatii anga#atilor ntruc(t au tot interesul sa pre ina mor"iditatea profesionala, sa reduca a"senteismul si sa m"unatateasca producti itatea anga#atilor$ 6eoretic, ma#oritatea accidentelor de munca si "olilor profesionale pot fi pre enite$ 0in pacate, "olile profesionale descrise de &amazzini n textul clasic din .>>> sunt nt(lnite si acum$ 0e aceea, furnizorii de ser icii de sanatate ocupationala tre"uie sa'si cunoasca si sa aplice masurile pre enti e la locul de munca$ 1n sanatatea pu"lica, pre entia are trei componente* primara, secundara si tertiara$ Pre entia primara este orice inter entie care identifica si reduce factorii de risc pentru "oli profesionale sau accidente de munca$ Pre entia secundara se refera la depistarea precoce a "olii profesionale n scopul de a o indeca, de a opri sau de a ncetini progresia ei$ Pre entia tertiara are rolul de a minimiza efectele "olii si de a pre eni complicatiile$ Programele eficiente de sanatate ocupationala tre"uie sa ia n considerare toate cele trei aspecte, insist(nd nsa pe etapele precoce ale pre entiei$ A ti*itati &e pre*entie a )olilor profesionale: :ceste acti itati sunt reprezentate de masurile generale de protectie a muncii, de control a factorilor de risc$ A ti*itati &e pre*entie pri#ara 9 identificarea si monitorizarea ni elului noxelor profesionale

9 nlocuirea su"stantelor toxice cu altele mai putin toxice 9 delimitarea si izolarea surselor de noxe profesionale 9 alte masuri te!nice 9 purtarea ec!ipamentului indi idual de protectie 9 alte masuri organizatorice de natura a reduce expunerea la noxe 5omitetul de sanatate si securitate n munca, din care face parte conform legislatiei si medicul de medicina muncii, alaturi de anga#ati cu diferite responsa"ilitati de la diferite ni ele ierar!ice din organizatie are n sarcina urmarirea si impunerea luarii masurilor de protectie a muncii, adica de pre entie primara a "olilor profesionale$ A ti*itati &e pre*entie se !n&ara a )olilor profesionale :ceste acti itati au ca scop diagnosticarea precoce a m"olna irilor profesionale, c!iar nainte ca muncitorul sa prezinte simptome$ %upra eg!erea medicala a anga#atilor cade n seama medicului de medicina muncii si se realizeaza acest deziderat prin examinarile medicale la anga#are, controlul medical periodic si de adaptare n munca, prin examenele clinice generale si de specialitate, examinarile paraclinice si de la"orator (determinarea indicatorilor de expunere si de efect "iologic)$ 1n urma supra eg!erii medicale, medicul de medicina muncii face recomandarile necesare pentru pre enirea dez oltarii n continuare a afectiunii profesionale, care includ masuri medicale sau te!nico'organizatorice care izeaza anga#atul n cauza, ela"orarea de rapoarte si recomandari catre anga#ator n ederea m"unatatirii masurilor de pre entie primara si control al factorilor de risc profesional, semnalarea cazului de "oala profesionala catre autoritati$ A ti*itati &e pre*entie tertiara a )olilor profesionale :ceste acti itati presupun managementul clinic al anga#atilor "olna i n ederea maximizarii capacitatii lor de munca si recuperarii lor, m"unatatirea prognosticului pe termen lung$ 1n cadrul acestor acti itati sunt incluse acordarea primului a#utor, tratarea "olilor profesionale, alte masuri de rea"ilitare$ E 1ipa#ent!l in&i*i&!al &e prote tie ' reprezinta mi#loacele cu care este dotat fiecare participant n procesul de munca pentru a fi prote#at mpotri a factorilor de risc$ 4l se acorda o"ligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, n conformitate cu Normati ul cadru de acordare si utilizare a ec!ipamentului indi idual de protectie, ela"orat de Ministerul Muncii, %olidaritatii %ociale si )amiliei si apro"at prin 2rdinul nr$ 22;7.??;$ Pe "aza acestuia, anga#atorul este o"ligat sa ntocmeasca lista interna de dotare cu 43P adec at executarii sarcinilor de munca n conditii de securitate$ :legerea ec!ipamentului indi idual de protectie se face in functie de riscuri, alegandu'se tipul, aplicandu'se anumite standarde si folosind anumite marca#e$ Pre enirea accidentelor de munca si "olilor profesionale prin introducerea pe piata si utilizarea doar a acelor ec!ipamente indi iduale de protectie care mentin sanatatea si asigura securitatea

utilizatorilor, fara a aduce atingere sanatatii sau securitatii altor persoane, animale domestice ori "unuri, atunci c(nd sunt ntretinute adec at si utilizate conform scopului pre azut$ Utili0area EIP este per#isa &a a: 9 este conform reglementarilor te!nice aplica"ile, 9 este corespunzator riscurilor pe care le pre ine, fara a induce el nsusi un risc suplimentar, 9 raspunde conditiilor existente la locul de munca, 9 tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale anga#atului, 9 este adaptat conformatiei purtatorului$ 1n cazul dereglarii sau degradarii normale a acestuia, respecti al pierderii calitatii de protectie, se acorda o"ligatoriu un nou ec!ipament$ 0egradarea sau pierderea lui, nainte de termenul de utilizare pre azut, din ina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru pre#udiciul cauzat, potri it legii (art$ .8, Legea nr$ ?07.??@, repu"licata)$ A ti*itatile #e&i ale &e pre*entie s!nt repre0entate &e: 9 recunoasterea riscului profesional la locurile de munca prin studiul atent al procesului te!nologic si al conditiilor de munca, determinari o"iecti e si precizarea cantitati a a noxelor profesionale, studii epidemiologice 9 examenul medical la ncadrarea n munca cu respectarea examinarilor ce tre"uiesc efectuate si a contraindicatiilor medicale (conform NGPM 2002), examinarea clinica a aparatelor si sistemelor organismului (respirator, cardio' ascular, digesti , renal, 2&L, oftalmologic, dermatologic, osteoarticular, neuropsi!ic), examinarea radiologica pulmonara (M&) sau &P%), examen de la"orator al s(ngelui (examen serologic pentru lues), examen 30& pentru tu"erculina la tinerii p(na la 2A de ani, precizarea starii fiziologice a femeii (gra iditate, alaptare), alte examene conform NGPM 2002 9 controlul medical periodic, efectuat prin examinari clinice si de la"orator, n functie de tipul noxelor profesionale si intensitatea lor, care orienteaza si periodicitatea examinarilor 9 educatia sanitara, care se adreseaza cadrelor de conducere te!nica si administrati a, n scopul realizarii de catre acestia a masurilor te!nico'organizatorice amintite n conditii de eficienta maxima si n ordinea amintita, personalului muncitor n scopul respectarii regulilor de igiena indi iduala, purtarea corecta a ec!ipamentului indi idual de protectie, suprimarea fumatului si diminuarea consumului de alcool, acordarea primului a#utor, cunoasterea si recunoasterea primelor simptome de intoxicatie acuta si cronica profesionala, prezentarea la examenele medicale periodice$

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate