FILOSOFUL PLATON REPUBLICA

La fel ca orice alt om, un filosof nu-si oate ale!e, "u a #unul sau lac, locul si tim ul nasterii$ Nimanui nu-i este insa in"iferent un"e si can" s-a nascut$ %oar aceste "ate initiale ii "etermina fiecarui om "rumul in &iata$ Cu atat mai mult locul si tim ul nasterii contea'a in ca'ul unui mare filosof, ele (otaran"u-i nu "oar "rumul in &iata, "ar "eterminan"u-i in mo" esential si coor"onatele rinci ale ale !an"irii$ In ca'ul lui Platon, tim ul si locul nasterii sale sunt) anul *+, i$-r$, in Atena$ Platon a trait intr-o erioa"a "e ra'#oaie si "e lu te olitice care a fost mai '#uciumata "ecat cea care-l rascolise e -eraclit$ In tim ul co ilariei si al a"olescentei sale, "estramarea &ietii tri#ale "usese in cetatea sa natala, Atena, la o erioa"a "e tiranie, iar a oi la instaurarea unei "emocratii care sa stra"uit "in ras uteri sa se a ere im otri&a oricarei incercari "e reintro"ucere a tiraniei sau a oli!ar(iei, a"ica a "ominatiilor familiilor aristocratice fruntase$ In anii tineretii lui Platon, Atena "emocratica era an!a.ata intr-un ra'#oi im otri&a S artei orasulstat "ominant care astrase multe "in le!ile si o#iceiurile &ec(ii aristocratii tri#ale$ Ra'#oiul a "us la ra#usirea cetatii ateniene si a unui re!im "e teroare numit !u&ernarea celor Trei'eci "e Tirani$ Reinstaurarea "emocratiei si a lui Socrate au arasit Atena$ Sco ul s re care Platon na'uieste este osi#ilitatea oamenilor "e a o ri "eca"erea e mai "e arte in "omeniul olitic rin im ie"icarea oricarei sc(im#ari olitice$ Platon incearca sa infa tuiasca acest sco rin instaurarea unui stat ferit "e relele tuturor celorlalte state, !ratie fa tului ca nu "e!enerea'a, ca nu se sc(im#a$ Statul ferit "e raul sc(im#arii si coru tiei este statul i"eal, erfect$ Cre"inta in lucruri erfecte si nesc(im#ate este numita ,,Teoria Formelor sau a I"eilor0$ Conform "ialo!ului ,,Re u#lica0, forma ori!inara sau rimiti&a a societatii, care se aseamana cel mai in"ea roa e cu Forma sau I"eea "e stat, cu ,,statul i"eal0, este un re!at al oamenilor celor mai intele ti si mai asemanatori cu 'eii$ Acest oras-stat este atat "e a ro iat "e erfectiune incat este !reu "e inteles cum se oate sc(im#a$ %ar, sc(im#area se ro"uce$ Platon
1

acii n-a insemnat

entru Platon "o#an"irea linistii

"eoarece "ascalul sau iu#it, Socrate a fost .u"ecat si e/ecutat, iar el si alti concetateni "in cercul

consi"era ca &ra.a launtrica, ra'#oiul "e clasa, intaratat "e interesul e!oist, "e cel material si economic in"eose#i, este rinci ala forta a ,,"inamicii sociale0$ Cele atru erioa"e rinci ale ale "e!enerarii olitice sunt "escrise "e Platon astfel) "u a statul erfect &ine intai ,,timocratia0, carmuire e/ercitata "e no#ili ce urmaresc onoarea si !loria1 a oi oli!ar(ia, carmuirea familiilor #o!ate1 iar a oi ,, "emocratia0, "omnia li#ertatii care inseamna anar(ie1 iar la urma ,,strasnica tiranie, al atrulea si ultimul sta"iu "e #oala al unei societati0$ I"entifican" "emocratia cu anar(ia, "emocratii sunt "escrisi "re t "estra#alati, mesc(ini, insolenti, anar(ici si nerusinati, niste oameni care traiesc numai entru laceri si entru satisfacerea unor "orinte "esarte si im ure$ Platon era un a"&ersar in&ersunat care con"amna "emocratia, consi"eran"-o "re t !u&ernare a celor nec(emati$ Ar!umentele rinci ale ale lui Platon sunt)

masa o ulara 2oi olloi3 este asimila#ila rin natura sa cu un animal scla& su# ra ortul

asiunilor si al intereselor sale trecatoare, sensi#il la lin!useli, inconstant atat in iu#irile cat si in urile sale) a I se incre"inta uterea, insemna a acce ta tirania unei fiinte inca a#ile "e o minima refle/ie si ri!oare1

atunci can" masele isi "esemnea'a ma!istratii, o fac in functie "e com etentele e care in ce ri&este retinsele "iscutii "in A"unarile o ulare, acestea nu sunt "ecat "is ute,

ele cre" ca le-au constatat mai ales calitati "e lim#a. - , &a'an" in acestea ca acitatea olitica1

confruntari intre o inii su#iecti&e, inconsistente, ale caror contra"ictii si lacune "enota cu risosinta insuficienta$ %ar sa &e"em ce este "emocratia, ceea ce critica Platon$ %in &remuri stra&ec(i, unii oameni si-au ima!inat un sistem olitic ai carui mem#rii se consi"era e!ali "in unct "e &e"ere olitic, !u&ernea'a im reuna si sunt in'estrati cu toate calitatile, resursele si institutiile necesare entru a se auto!u&erna$ Aceasta i"ee, ca si meto"ele ce o un in a licare, a a arut in rima .umatate a secolului al 4-lea i$-r$ la !reci care, "esi utini la numar si ase'ati e un fra!ment minuscul "in su rafata lumii, au e/ercitat o imfluenta e/ce tionala in istoria uni&ersala$ 5recii, in"eose#i atenienii, au fost rimii care au ro"us ceea ce %a(l numeste rima transformare "emocratica) "e la i"eea si ractica !u&ernarii "e catre cei utini la i"eea si ractica !u&ernarii "e catre cei multi$ Pentru !reci sin!urul loc ro ice "emocratiei era statul-cetate$ In &i'iunea !reaca, o or"ine "emocratica ar tre#ui sa satisfaca cel utin sase cerinte)
2

6$

Cetatenii tre#uie sa ai#a interese in"ea.uns "e armonioase ca sa oata im artasi si

sa actione'e in numele unui uternic simt al #inelui !eneral, care nu se afla intr-o contra"ictie e&i"enta cu sco urile si interesele lor ersonale$ +$ Cetatenii tre#uie sa fie foarte omo!eni in ri&inta caracteristicilor care, altfel ar "uce la conflicte olitice si "e'acor"uri fla!rante asu ra #inelui u#lic$ Nici un stat nu ar utea s era sa "e&ina un olis #un "aca cetatenii sai ar fi e/trem "e ine!ali in ceea ce ri&este resursele lor economice si "is oni#ilitatea tim ului li#er ori "aca ar a"era la reli!ii "iferite, ar &or#i lim#i "iferite, sar "eose#i in mo" semnificati& ca e"ucatie sau, "aca ar a artine unor rase, culturi sau !ru uri etnice "iferite$ 7$ Numarul cetatenilor tre#uie sa fie "estul "e mic, i"eal c(iar mai mic "ecat *8888$ %imensiunile re"use ale "emosului au fost necesare "in trei moti&e) a3 ca sa e&ite etero!enitatea si li sa "e armonie re'ultata "in e/tin"erea (otarelor ce resu unea inclu"erea unor o oare "e lim#i, reli!ii, istorie si etnicitate "i&erse, nea&an" a roa e nimic in comun1 #3 ca cetatenii sa-si cunoasca #ine orasul si concetatenii, rin o#ser&atie, e/ erienta si "iscutii rin care sa intelea!a #inele comun si sa-l "eose#easca "e interesele lor ersonale1 c3 ca cetatenii sa se oata stran!e laolalta entru a ser&i "re t con"ucatori su&erani ai cetatii$ *$ 9$ :$ Cetatenii tre#uie sa se oata stra!e laolalta entru a (otara in mo" "irect le!ile si Partici area cetatenilor nu era limitata "oar la intrunirile A"unarii$ Ea inclu"ea si Statul-cetate tre#uie sa ramana e "e lin autonom$ Le!ile, confe"eratiile si "irectiile olitice$ artici area acti&a la a"ministrarea orasului$ aliantele ar utea fi uneori necesare a ararii sau ra'#oiului, "ar nu tre#uie lasate sa afecte'e autonomia fun"amentala a statului-cetate, nici su&eranitatea A"unarii "in ca"rul statului res ecti&$ Fiecare cetate tre#uie sa fie autonoma nu numai olitic, ci si economic si militar$ Reforma statuluie/istent in tim ul lui Platon constituie o#iecti&ul ractic ime"iat al sistemului sau teoretic$ Su#stratul !an"irii lui Platon este) cel ce "oreste sa intro"uca o reforma olitica a statului tre#uie in reala#il sa ai#a clara in mintea lui ima!inea conce tuala a Statului I"eal, entru ca, lecan" "e la aceasta, sa ai#a !arantia fa tului ca fiecare masura ractica e "eterminata "e Princi ii si tin"e catre instituirea lui$ Unele "intre remisele teoretice ale conce tiei latoniciene asu ra Statului I"eal sunt) unctul "e lecare al or!ani'arii olitice I"eale tre#uie sa fie ratiunea intemeiata e "re tate$
3

Statul I"eal ar utea fi or!ani'at c(iar si "e catre un sin!ur om, cu con"itia ca acesta sa me"ite'e conform ratiunii asu ra &ariatelor rinci ii or!ani'atorice care ar urma sa fie imfa tuite si cu con"itia ca sco ul e care il urmareste sa fie acela "e a institui "re tatea entru toti oamenii$ Societatea este inc(i uita "e Platon a fi analo!a cu un or!anism, in s eta cu or!anismul uman$ Platon cre"e ca trasaturile si(olo!ice ale in"i&i"ului se re!asesc in anumite !ru uri sociale, ca in fata &ietii !ru urile sociale reactionea'a in mo" asemanator cu in"i&i"ul, ca cel ce cunoaste societatii$ In conce tia lui Platon asu ra Statului I"eal, oamenii ar fi ine!ali "e la natura, rin &ointa "i&initatii$ Unii, su eriori, ,,"e natura aurului0, ar ose"a insusiri si(ice su erioare1 altii, ,,"e natura !rosolana0, ar fi "ominati "e asiuni &ul!are$ Primii ar tre#ui sa-i con"uca e ultimii, fara ca acestia sa artici e in &reun fel la &iata olitica$ Platon cre"e intr-o anumita esenta aristocratica a unor alesi, care im licit ar ose"a &irtuti "e con"ucator$ Fata "e cei multi, oameni consi"erati a fi li siti "e &irtutile in cau'a, Platon are o atitu"ine "istanta care tra"ea'a "is retul$ Sim ati'antii aristocratiei !recesti au afirmat intot"eauna ca ori!inea sociala aristocratica im licit "i&ina sau semi"i&ina sa"este in oameni inalte calitati morale si intelectuale$ E&itan" sim lismul, Platon a"mite ca aceasta re!ula are si e/ce tii$ %ar este con&ins ca "e re!ula osesorii "e inalte &irtuti, "emni a relua con"ucerea, a artin elitei, familiilor aristocratice "in cetate$ %esi arti'an al aristocratiei si al rinci iului olitic roaristocratic, Platon nu este totusi satisfacut "e mo"ul "e &iata racticat "e aristocratia "in tim ul sau$ Platon nu a ro#a lu/ul, im#ui#area, satisfacerea nesta&ilita a lacerilor ce caracteri'ea'a &iata aristocratilor$ Bo!atia nemasurata, s une el, er&erteste mora&urile$ Conce tia sa este roaristocratica, nu rin aceea ca ar a ro#a mo"ul "e &iata racticat "e aristocratia tim ului, ci rin fa tul ca ima!inea'a un stat in care cei multi, socotiti inferiori, ar tre#ui sa asculte asi&i "e cei utini si ,,#uni0 2aristocratia3$ A"au!a insa ca in Stat acestia tre#uie sa se com orte cu o so#rietate e/trema, sa res ecte o "isci lina "e fier$ Platon s une ca rostul "e a fi a Statului I"eal este acela "e a infa tui Princi iile Binelui si %re tatii$ Tintin" catre asemenea Princi ii Platon ne!li.ea'a in fa&oarea lor omul &iu "in ,,A!ora0, cu as iratiille lui, cu &irtutiile lui si acatele lui$ Fie omul cetatii sim lu mestesu!ar, si(olo!ia in"i&i"uala ose"a im licit cunostintele necesare or!ani'arii olitice a

ostas ori c(iar filosof, Platon ii cere sa in"ure atatea restrictii sau renuntari, incat Aristotel nu este rea as ru asemuin" Statul latonician I"eal cu o cetate ase"iata$ Una "intre remisele teoretice ale conce tiei latoniciene asu ra Statului I"eal este aceea ca 4alorile I"eale fiin" ,,"e natura "i&ina0, Statul I"eal &a fi un Stat #i!ot, un stat care &a tre#ui sa faca "in reli!ie si cult un insemnat instrument "e e"ucatie, mai e/act "e constran!ere resu us e"ucati&a$ In ca"rul cercetarii si(olo!iei omului, Platon s une ca acestuia i-ar fi ro rii trei facultati fun"amentale) inteli!enta, cu se"iul in creier1 ten"inta s re actiune, cu se"iul in ie t si "orintele sen'oriale asociate antecelui$ Forma su erioara in care s-ar manifesta aceste trei facultati ar fi) intele ciunea, ca manifestare su erioara a inteli!entei1 cura.ul, ca manifestare su erioara a ten"intei s re actiune1 cun atarea, ca manifestare su erioara a "orintelor sen'oriale$ %at fiin" ca intele ciunea, cura.ul si cum atarea ar fi con"itiile susce ti#ile sa asi!ure infa tuirea su remei &irtuti, "re tatea, si "at fiin" ca sco ul or!ani'arii sociale o time este tocmai infa tuirea acestuia "in urma, re'ulta ca ea &a fi infa tuita in societate "aca or!ani'area ei se &a intemeia cum atare$ ,,%e la natura0 oamenii ar fi im artiti in trei cate!orii) cei "ominati "e creier, oameni la care re"omina inteli!enta1 cei "ominati "e &irtutile a"a ostite in ie t, la care re"omina ten"inta s re actiune si oamenii ,, antecelui0, cei multi, "ominati "e "orinte &ul!are$ Statul I"eal ar tre#ui, e "e o arte, sa foloseasca a titu"inile "e care "a "o&a"a fiecare "in cele trei cate!orii si, e "e alta arte, ar a&ea sarcina sa asi!ure ca rin #una or!ani'are si rin e"ucatie fiecare "in cele trei a titu"ini sa fie ri"icata la forma ei o tima "e manifestare care asi!ura instaurarea "re tatii$ Cate!oriile sociale cores un'atoare celor trei facultati sunt, "u a arerea lui Platon) a$ Filosofii, "ominati "e &irtutile creierului, "etinatori ai ionteli!entei, ca a#ili sa atin!a su rema intele ciune$ Ei sunt in stare sa se inalte, e ari ile ratiunii, s re lumea esentelor I"eale, s re ,,lumea "i&ina a I"eilor0$ Ei sunt cei ce ot sa "e&ina cunoscatori ai rototi ului I"eal "e stat si sa re'i"e'e, rin urmare, infa tuirea lui ractica e amant$ Ca etenii a#solute in noul stat, ei con"uc fara consultarea altora, con"usi e/clusi& "e ratiunea si &irtutea e care se resu une ca le "etin in mo" ante!ral$ Sco ul lor este infa tuirea "re tatii iar sin!ura ocu atie a filosofilor este culti&area &irtutii si con"ucerea statului$
5

e intele ciune, cura. si

#$

Pa'nicii 2militarii3 recrutati ca si rimii"in ran"urile aristocratiei$ %ominati "e rimesc in rimul

insusirile ,, ie tului0, oameni "e actiune, ei culti&a cura.ul si in acest sco

ran" e"ucatie militara$ Sarcina lor an stat este a ararea acestora "e "usmanii "in afara si "e cei ,,interni0$ Ei, s une Platon, ,,&or tine in uterea lor e aceia "in mem#rii cetatii care s-ar ri"ica im otri&a ran"uielilor e/istente, recum si e cei ce ar ataca statul "in afara0$ c$ ;estesu!arii si culti&atorii amantului, oameni ai ,, antecelui0, inca a#ili "e a atin!e &irtuti rea inalte, cel mult cum atarea$ Rostul lor este acela "e a ro"uce alimentele si uneltele necesare statului$ Li siti, in conce tia lui Platon, "e ca acitati intelectuale si morale alese, ei muncesc "ar n-au "re tul sa ia arte la &iata olitica$ Platon nu iu#este "esfraul, ca unul care toceste si mintea si cura.ul$ Celor "in cate!oriile su erioare filosofi si a'nici Platon le cere sa instituie comunitatea a&erilor si a femeilor, &iata in comun, mese comune$ Ei tre#uie sa renunte la cresterea co iilor, care ,,"aca sunt normal conformati0, sunt luati "e la mamele lor si "ati in !ri.a statului, care se &a ocu a "e e"ucarea lor$ In acest sco , Platon ela#orea'a un com le/ sistem e"ucati& in care culti&area mu'icii si a !imnasticii ocu a un rol im ortant$ Train" intr-o erioa"a istorica in care "e'#inarea intre mem#rii aturilor "ominante amenintase in re etate ran"uri fiinta statului atenian, Platon me"itea'a la su rimarea "e'#inarii$ El constata ca rinci ala cau'a a acesteia este le!ata "e "eose#irea "e a&eri$ Sco ul comunitatii "e #unuri, reconi'ata "oar entru filosofi si a'nici, este acela "e a su rima conflictele "e or"in economic sau familial, entru a intari astfel unitatea aturii "ominante in lu ta sociala$ Prin urmare este &or#a "e o comunitate "e #unuri cu caracter "e clasa$ Sco ul nu este su rimarea "eose#irilor anta!onice, economice si olitice, "intre oameni, ci rote.area acestor "eose#iri rin intarirea o'itiei clasei "ominate$ Colecti&itatea atrimoniala si matrimoniala reconi'ata "e Platon a&ea acelasi caracter "e casta ca si conce tia sa "es re "re tatea e care or!ani'atia aristocratic colecti&ista era re'umata a oo sustine$ %re tatea latoniciana isi rimea sensul "e la com onenta ei, constituita "in cele trei &irtuti$ %re tatea, consi"era filosoful, urma la ne&oie sa fie im usa rin forta celor ce se im otri&eau le!ii instituite "e cei ,,"e sus0$ Ne"re tatea, a"au!a Platon, este ,,rascoala unei arti a sufletului im otri&a intre!ului acestuia0, "eci a masei im otri&a celor "oua caste su ra use$ In ,,Re u#lica0 Platon folosea cu&antul ,,"re tate0 ca sinonim entru ,,ceea ce este in interesul Statului I"eal0, a"ica sa #loc(e'e orice scim#are, rin mentinerea unei ri!i"e im artiri
6

in clase si a "ominatiei "e clasa$ %re tatea este tema centrala in ,,Re u#lica0$ In cercetarea sa ri&in" natura "re tatii, Platon incearca sa "esco ere I"eea in stat, iar a oi incearca sa a lice re'ultatul la in"i&i"$ Platon s une ca fiecare cetatean tre#uie sa-si &a"a "e in"eletnicirile sale si orice sc(im#are sau amestec intre cele trei clase este o ne"re tate, si, o usul acestei e&entualitati este "re tatea$ Platon afirma ca ,,cetatea era "rea ta rin fa tul ca fiecare arte "in ea, "intre cele trei isi facea ro ria-I trea#a0$ %e aici re'ulta ca Platon i"entifica "re tatea cu rinci iul "ominatiei "e clasa si al ri&ile!iilor "e clasa$ Conce tul "e "re tate al lui Platon "ifera "e i"eile noastre "es re "re tate$ Platon numeste ,,"re t0 ri&ile!iul "e clasa, in tim ce noi intele!em rin "re tate a#senta unor asemenea ri&ile!ii$ In ,,Re u#lica0 Platon trece in re&ista o "i&ersitate "e conce tii asu ra "re tatii in asa fel incat ne face sa cre"em ca nu a omis nici una "in teoriile mai im ortante e care le cunostea$ %ar, el nu mentionea'a nicio"ata conce tia "u a care "re tatea este e!alitate in fata le!ii 2isonomie3$ Acest lucru se oate e/ lica in "oua feluri) ori i-a sca at "in &e"ere teoria e!alitara, ori a e&itat-o cu #una stiinta$ ;iscarea e!alitarista a fost entru Platon lucrul cel mai "etestat si teoria sa "in ,,Re u#lica0 a fost o reactie la &i!uroasa ro&ocare a noului e!alitarism si umanitarism$ Teoria umanitarista a "re tatii formulea'a trei ro uneri) a3 rinci iul e!alitarist ro riu-'is, a"ica ro unerea "e a elimina ri&ile!iile ,,naturale01 #3 rinci iul !eneral al in"i&i"ualismului si c3 rinci iul ca sarcina si sco ul statului tre#uie sa fie ocrotirea li#ertatii cetatenilor sai$ Fiecarei ro uneri ii cores un"e, in latonism, un rinci iu "iametral o us) a3 a intari sta#ilitatea statului$ E!alitarismul confere anumite ro riu-'is este re&en"icarea ca cetatenii statului sa fie tratati in mo" latonician al "re tatii era im artial$ E!alitarismul nu recunoaste nici un fel "e ri&ile!ii ,,naturale0, "esi cetatenii ot sa ri&ile!ii celor in care au incre"ere$ Princi iul "iametral o us acestor e/i!e#te$ El retin"ea ri&ile!ii naturale entru con"ucatorii "in fire$ Platon a incercat sa "iscre"ite'e in"i&i"ualismul entru ca era o cita"ela "in sistemul "e a arare al cre'ului umanitarist$ Emanci area in"i&i"ului a fost acea mare re&olutie s irituala care a "us la ra#usirea tri#alismului si la nasterea "emocratiei$ Platon recunoaste un sin!ur stan"ar" su rem, interesul statului$ Tot ceea ce romo&ea'a acest interes este #un, &irtuos si "re t, orice il ameninta este rau, .osnic si ne"re t$ Actiunile in slu.#a lui sunt morale, iar cele care il rime."uiesc sunt imorale$
7

rinci iul

ri&ile!iului natural1 #3

rinci iul !eneral al

colecti&ismului si c3 rinci iul ca in"i&i"ului tre#uie sa-i re&ina sarcina si sco ul "e a mentine si

I"eea "e "re tate a lui Platon cere ca sta anii "in fire sa carmuiasca, iar acla&ii "in fire sa acce te con"itia lor "e scla&i$ Ea tine "e ostulatul istoricist ca statul, entru a o ri sc(im#area, sa fie o co ie a I"ei sale sau a a"e&aratei sale ,,naturi0$ Aceasta teorie a "re tatii in"ica foarte clar ca entru Platon ro#lema fun"amentala a oliticii re'i"a in intre#area) ,,Cine tre#uie sa carmuiasca statul<0$ Si cei care im artasesc resu o'itia lui Platon a"mit ca li"erii olitici nu sunt intot"eauna suficient "e ,,#uni0 sau "e ,,intele ti0 si ca nu este "eloc usor sa cree'i o carmuire a carei #unatate si intele ciune sa fie im licit asi!urate$ Teoria su&eranitatii s une ca uterea olitica este ractic nein!ra"ita iar utere ro#lema olitica rinci ala care ramane "e re'ol&at este "e a "a aceasta utere e cele mai #une maini$ Aceasta teorie este nerealista, "eoarece s une Po er nicio"ata nu a e/istat un"e&a nein!ra"ita, si atata tim cat oamenii raman oameni nu oate e/ista utere olitica a#soluta si nein!ra"ita$ Cat tim un sin!ur om nu oate acumula in mainile sale "estula utere fi'ica entru a-I "omina e toti ceilalti, el &a "e in"e "e cei ce-l a.uta$ C(iar si tiranul cel mai uternic "e in"e "e cine&a$ Aceasta "e en"enta inseamna ca uterea sa, oricat ar fi "e mare, nu este nein!ra"ita si ca el este silit sa faca concesii, folosin"u-se "e un !ru im otri&a altuia$ Aceasta "e en"enta inseamna ca e/ista si alte forte olitice, alte uteri afara "e a sa ro rie, si ca el isi oate e/ercita carmuirea "oar folosin"u-se "e ele si im acan"u-le$ Platon a acce tat teoria !enerala a su&eranitatii fara sa e/amine'e ro#lema controlului institutional asu ra carmuitorilor si a contra#alansarii institutionale a uterilor lor$ Cea mai resanta ro#lema a "e&enit cea a selectarii con"ucatorilor naturali si a formarii lor entru functiile "e con"ucere$ Teoria lui Platon conform careia cei intele ti tre#uie sa !u&erne'e reia unele elemente fun"amentale ale conce tiei lui Socrate, a intelectualismului sau moral$ Socrate a i"entificat #inele cu intele ciunea, el sustinea ca nimeni nu actionea'a in "e'acor" cu ceea ce stie ca este #ine si ca li sa "e cunoastere este ras un'atoare entru toate !reselile morale$ Socrate a mai afirmat ca "esa&arsirea morala oate fi "o#an"ita rin in&atare si ca ea nu reclama facultati morale "eose#ite, "istincte "e inteli!enta omeneasca uni&ersala$ Socrate, can" a cerut ca oamenii cei mai intele ti sa !u&erne'e, nu s-a !an"it la filosofii "in trecut sau la sofistii "in tim ul lui$ El era con&ins ca oricine oate fi instruit$ Postulatul latonician ca omul intele t sa carmuiasca osesorul a"e&arului, filosoful e "e lin format ri"ica ro#lema selectarii si e"ucarii carmuitorilor$ Institutia care, in conce tia
8

lui Platon, urmea'a sa se in!ri.easca "e &iitorii carmuitori oate fi "escrisa "re t "e artamentul e"ucational al statului$ Platon cerea ca la acesta institutie sa ai#a acces numai cei trecuti "e floarea &arstei) ,,atunci can" forta tru easca ince e sa sca"a si can" &or fi trecut "e &arsta acti&itatii olitice si a in"atoririlor ostasesti, a#ia atunci sa li se in!a"uie sa aseasca in aceasta 'ona sacra=0, 'ona celor mai inalte stu"ii "ialectice$ Platon instituie aceasta re!ula entru ca se teme "e forta !an"irii si entru ca sco ul sau fun"amental este sta&ilirea sc(im#arii olitice$ Re!ele filosof, "e mentinerea lui$ Prima si cea mai im ortanta functie a re!elui filosof este cea "e antemeietor si le!iuitor al statului$ Pentru ca statul sa fie sta#il, el tre#uie sa fie o co ie fi"ela a Formei sau I"eii "i&ine "e Stat si numai un filosof care ose"a cunoastere, ,,un filosof e "e lin format0 este in masura sa contem le si sa imite cu Ori!inalul ceresc$ Filosoful nu iu#este asemeni oamenilor o#isnuiti, lucrurile sensi#ile cu ,,sunetele frumoase, culorile si formele0 lor, ci &rea ,,sa &a"a si sa in"ra!easca frumosul insusi0 Forma sau I"eea "e Frumos$ Filosoful este omul ce oate sa "e&ina intemeietorul unei cetati &irtuoase$ El este asemeni unui "esenator sau ictor ce se foloseste "e un ,,mo"el "i&in0$ Numai a"e&aratii filosofi ot ,,sa sc(ite'e forma constitutiei statului0, entru ca numai ei ot sa &a"a ori!inalul si ot sa-l imite$ Ca ,, ictor al constitutiilor0, filosoful tre#uie sa fie a.utat "e lumina #inelui si a intele ciunii$ I"eea "e Bine este i'&orul sau cau'a oricarei cunoasteri si a oricarui a"e&ar$ Intele ciunea nu inseamna entru Platon intele!erea socratica a ro riilor limitari$ Intele tii lui Platon, su erior reocu ati "e ro#lemele unei lumi su erioare, ,,nu au ra!a' sa ri&easca in .os, la reocu arile omenesti1 ci ri&esc si contem la realitatile care raman in #una or"ine si otri&it cu ratiunea0$ In&atatura otri&ita este cea care-l face e om intele t$ O"ata creat, statul &a continua sa fie sta#il cat tim nu se ro"uce &reo sci'iune an unitatea clasei sta anitoare$ E"ucarea acestei clase este marea functie astratoare a su&eranului, o functie ce tre#uie e/ercitata mereu, cat tim e/ista statul$ E"ucatia filosofica a lui Platon are o functie olitica recisa$ Ea im rima un semn "istincti& carmuitorilor si ri"ica o #ariera intre ei si cei carmuiti$ Numai a"e&aratul filosof are, in conce tia lui Platon, ca acitatea "e a contem la ori!inalul "i&in al cetatii, numai el este in stare sa imite acest mo"el, sa-l a"uca "in Cer e e care Platon il consi"era carmuitor al statului tre#uie sa ose"e cunoastere entru a in"e lini "oua functii) functii le!ate "e intemeierea statului si functii le!ate

Pamant si sa-l infa tuiasca aici$ El nu re re'inta ceea ce este comun tuturor oamenilor, nu este conce tul uni&ersal "e om, ci este ori!inalul "i&in al omului, un su raom nesc(im#ator$ Reforma sociala e care o reconi'ea'a Platon se oate infa tui numai "atorita filosofului, omul care, rin "emersurile cunoasterii sale, are acces la lumea i"eilor$ %ar rin aceasta, ca reformator social, co#oran" in arena "is utelor si lu telor olitice, el "e&ine si un om al actiunii ractice$ Filosoful tre#uie sa isi asume res onsa#ilitatea "e a con"uce colecti&itatea "in care face arte, sa se una in fruntea miscarilor sociale ce urmaresc sa mo"ele'e materia #ruta a &ietii sociale "u a e/em lul e/istentelor erfecte, eterne si nesc(im#atoare$ A con"uce "e&ine, entru filosof, o o#li!atie morala, careia el nu i se oate sustra!e si care "eri&a tocmai "in reeminenta sa intelectuala "ata "e cunoasterea i"eilor$ Coo erarea este intemeiata "e Platon e un rinci iu fun"amental al cetatii i"eale si anume Princi iul S eciali'arii)fiecare ersoana tre#uie sa in"e lineasca in cetate o sin!ura functie,a"ica sa ractice o sin!ura meserie,cores un'atoare firii sale$

Conce tia lui Platon "es re uterea olitica a "us la inter retari "iferite) ,,Re u#lica a fost &a'uta fie ca o carte "e in&atatura a "emocratiei, fie ca o carte "e in&atatura "es re re!imul olitic totalitar0$ >arl Po aristocratic$ %escrierea latoniciana a statului erfect sau cel mai #un a fost "e o#icei inter retata ca ro!ramul uto ic al unui ro!resi&ist$ Pe scurt, rinci alele elemente ale ro!ramului olitic al lui Platon sunt)

er il consi"era e Platon unul "intre cei mai im ortanti "usmani ai

"emocratiei, "eoarece statul 2elitar3 con"us "e filosofi nu este altce&a "ecat o forma a statului

Im artirea stricta in clase1 clasa "ominanta, formata "in astori si "in caini "e a'a, I"entificarea "estinului statului cu cel al clasei "ominante1 reocu are e/clusi&a entru

tre#uie se arata strict "e turma omeneasca1

aceasta clasa si entru unitatea ei1 si, in interesul acestei unitati, re!uli ri!i"e ri&in" cresterea si e"ucatia mem#rilor acestei clase, ca si o su ra&e!(ere si colecti&i'are stricta a intereselor acestora1

Clasa "ominanta "etine mono olul unor lucruri cum sunt &irtutile si e/ercitiile militare,

"re tul "e a urta arme si "e a rimi e"ucatie "e orice fel1 in sc(im# este e/clusa "e la orice artici are la acti&itati economice, ti in s ecial "e la a!onisirea "e #ani1
10

Tre#uie sa e/iste o cen'ura asu ra tuturor acti&it tilor intelectuale ale clasei "ominante si

ro a!an"a continua menita sa mo"ele'e si sa unifice s iritele$ Tre#uie im ie"icata sau

su rimata orice ino&atie in "omeniile e"ucatiei, le!islatiei ti reli!iei1 Statul tre#uie sa fie autar(ic1 sa tin"a s re o economie inc(isa1 entru ca altfel carmuitorii ori &or fi "e en"enti "e ne!ustori ori &or "e&eni ei insisi ne!ustori$ Prima alternati&a le-ar su#mina uterea, iar a "oua ar su#mina unitatea lor si sta#ilitatea statului$ Acest ro!ram oate fi caracteri'at totalitar si este intemeiat e o sociolo!ie istoricista$ Autorii care il critica e Platon consi"era ca "octrina sa olitica se "eose#este clar "e totalitarismul mo"ern rin sco uri ca) fericirea cetatenilor si "omnia "re tatii$ Crossman remarca ca ,,filosofia lui Platon re re'inta cel mai furi#un" si mai rofun" atac la a"resa i"eilor li#erale "in cate se cunosc in istorie0, "ar totusi el cre"e ca Platon lanuia ,,e"ificarea unui stat erfect, in care fiecare cetatean sa fie cu a"e&arat fericit0$ In conclu'ie, i"ea lui Platon "e stat erfect nu s-a materiali'at tocmai "i&ersitatii umane si fa tului ca nu se oate !asi un ti ar care sa se otri&easca tuturor,nu e/ista i"ea,conce tul "e ?fericire0"ecat in antite'a cu cel "e ?nefericire0,asa cum nu e/ista ?"re tate0 "ecat "aca se cunoaste ?ne"re tatea0$

BIBLIOGRAFIE:
1.

Platon, Opere Republica1 *@,*7Af&@Bn"s," %$ 5eor!escu, ;$ Lacatus, Mari filosofi ai lumii, E"$ %i"actica si e"a!o!ica,

2.

Bucuresti, 6@@91
11

3.

%$ ;iller, Enciclopedia Blackwell a andirii poli!ice, E"$ -umanitas, Bucuresti, L$ Ro#in, "la!on, E"$ Teora, Bucuresti, 6@@:1 >$ R$ Po er, #ocie!a!ea desc$isa si dusmanii ei, E"$ -umanitas, Bucuresti, 6@@71

+8881
4. 5.

f",*7A@*@Bn""s
6. 7.

R$ %a(l, %emocra!ia si cri!icii ei, E"$ Institutul Euro ean, Iasi, +88+1 E$ Pisier, Is!oria ideilor poli!ice, E"$ Amarcor", Timisoara, +8881

12