Cnd le vorbii despre un nou prieten, ei niciodat nu v pun ntrebri asupra lucrurilor cu adevrat nsemnate.

Nu v ntreab niciodat: Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri i plac mai mult? Face colecie de fluturi? Ci ntreb: Ci ani are? Ci frai are? Cte kilograme cntrete? Ct ctig tatl lui? Numai atunci ei cred c l cunosc. Dac le spui oamenilor mari: Am v ut o cas frumoas! din crmi i trandafirii! cu mucate la ferestre i cu porum"ei pe acoperi### ei nu sunt n stare s-i nchipuie cum arat o asemenea cas. Lor trebuie s le spui: Am v ut o cas care cost o sut de mii de franci . Ce frumoas e$ vor e clama atunci.

!ntr-adevr. Cnd n "tatele #nite e amia$, soarele, cum prea bine se tie, apune peste %rana. &r 'i de-a(uns dac-ai putea s mer)i pentru un sin)ur minut n %rana, ca s priveti apusul soarelui. Din ne'ericire, %rana-i prea departe. !ns tu, pe att de mica ta planet n-aveai dect s-i mui scaunul cu civa pai mai ncolo. *i, ori de cte ori doreai, priveai apusul soarelui... - !ntr-o $i, am v$ut cum as'inete soarele de patru$eci i trei de ori+ *i ai adu)at, puin dup aceea: - *tii... cnd eti trist, i place s priveti apusul soarelui... - ,rai deci att de trist n $iua celor patru$eci i trei de as'inituriDar micul prin nu mi-a rspuns.

- Cnd cineva a ndr)it o 'loare cum numai una sin)ur se a'l ntre

milioanele i milioanele de stele, lucrul acesta e de-a(uns pentru ca el, privindu-le, s 'ie 'ericit. Floarea mea! i spune el! e undeva! acolo... Dar dac oaia i mnnc 'loarea, pentru el e