Sunteți pe pagina 1din 2

dezvaluie o lume in care pot fi regasite majoritatea sperantelor, iluziilor, fanteziilor sau chiar utopiilor umanitatii.

De aceea, indepartarea de lumea reala se produce lin, fara mari tensiuni. Tipul de fantastic utilizat presupune acceptarea de la inceput a unui univers in care orice este posibil. Trecerea din lumea reala in lumea miraculoasa a povestii si viceversa se realizeaza cu ajutorul incipitului si finalului textului. Incipitul si finalul reprezinta marginile operei si delimiteaza lumea reala de universal fictional. In basmul cult, naratorul nu se mai multumeste sa evidentieze aceasta tranzitie, ci implica un sens suplimentar de natura morala, sociala sau simbolica, asa cum se poate demonstra prin analizarea fragmentelor de inceput si de sfarsit din Povestea lui arap!"lb#, de Ion $reanga. Incipitul, prin formula "mu cic% era odat%...# , realizeaza fuziunea dintre real si fabulos, deoarece naratorul inoveaza formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva. De asemenea, situeaz% nara&iunea 'n atemporalitate, 'ntr!un timp mitologic, fabulos, ceea ce echivaleaza cu o eternizare a lectiei de viata pe care autorul intentioneaza sa o prezinte. (a randul lui, spa&iul este nedefinit, nu se dau rela&ii cu privire la locul 'n care se afl% craiul )i cei trei fii ai s%i, dar se )tie c% eroul va pleca la cel%lalt cap%t al lumii, la unchiul s%u. *e deslu)e)te astfel o prim% categorie estetic%+ miraculosul. Incipitul con&ine de asemenea un prim simbol existent 'n toate basmele, cifra ,, care reprezint% desav-r)irea, perfec&iunea .craiul avea , feciori, /mparatul 0erde avea , fete1, simbol ce va reap%rea pe parcursul ac&iunii. In acest basm incipitul coincide cu intriga deci este de tip ex abrupto. Finalul concentreaza intregul si ii apartine naratorului omniscient, care face legatura dintre timpul basmului si timpul cititorului, creand corespondenta dintre fictiune si realitate si sintetizand, amar 2 ironic, trasaturile realitatii+ 3*i a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca4 cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iar cine nu, se uita si rabda.# *intagma 3pe la noi# nu face trimitere numaidecat la lumea contemporana autorului, ci la lumea din afara basmului, posibila oricand si oriunde. *e remarca, din nou, suprapunerea timpului istoriei cu timpul discursului, semn ca intentia principala a naratorului este de a transmite o anumita viziune despre lumea pe care a facut!o sa traiasca sub ochii cititorului. $ititorul este reintrodus in realitatea din care a plecat fara menajamente, semn ca jocul s!a terminat si ca magia spunerii a luat sfarsit. 5inalul este de tip inchis, deoarece coincide cu deznodamantul si se solutioneaza conflictele.

1. Basmul

2.

Traseul iniiatic este parcurs de fiul craiului 'ntre incipit )i final. $onstructia subiectului este lineara, episoadele se structureaza prin inlantuire, actiunile decurg firesc una din cealalta si se motiveaza reciproc. Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale care corespund momentelor subiectului. In expozitiune aflam ca amu cica era odata intr!o tara# un crai care avea trei feciori si un frate pe nume 0erde Imparat. $el mai mic dintre fii porneste la drum spre curtea Imparatului!verde pentru ai urma la tron. Intriga precizeaza motivul care declanseaza actiunea. 5iul cel mic incalca povetele tatalui si ia in serviciul sau un span care, prin viclesug, i se substituie. Desfasurarea actiunii cuprinde intamplarile in ordine cronologica. arap!alb, devenit rob, este obligat sa indeplineasca6sarcini periculoase, dar

iese invingator de fiecare data, fiind ajutat de calul sau nazdravan, de *fanta Duminica, de cei cinci prieteni, de craiasa furnicilor si de craiasa albinelor. $ea de a treia sarcina ii permite sa o cunoasca pe fata Imparatului 7os de care se indragosteste. 8roul se duce la curtea lui 7os Imparat ca s!o peteasca pe fiica acestuia pentru span. Punctul culminant reprezinta momentul de maxima tensiune in derularea actiunii. 5ata imparatului 7os il respinge pe span si dezvaluie adevarul despre identitatea lui arap!"lb. "tunci spanul ii taie capul. Deznodamantul clarifica lucrurile, consfintind triumful binelui asupra raului. *panul este ucis de calul nazdravan. 5ata imparatului 7os il readuce la viata pe arap!alb cu ajutorul apei vii. 9rmeaza nunta celor doi tineri si succesiunea la tron a lui arap!"lb.

3.

In basm sunt prezente cliseele compozitionale:formule tipice, plasate in incipit si la final. 5ormula initiala+#"mu cica era odata intr!o tara un crai, care avea trei feciori;# si formula finala+#*i a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca4 cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda.# sunt conventii care marcheaza simetric intrarea si iesirea din fabulos, avertizandu!l pe cititor. Incipitul si finalul sunt nu numai simetrice, ci si identice, in plan simbolic+ ambele marcheaza, in mod egal si simultan, cate o intrare si cate o iesire intre cele doua lumi 2 realul si fabulosul.

4.

")adar, incipitul i finalul unui basm cult sunt elemente de structur% cu semnifica&ii bine determinate, sunt porti magice prin care cititorul intr% din lumea reala 'ntr!un univers miraculos, al tuturor posibilit%&ilor, cu personaje care str-nesc r-sul f%r% a 'nsp%im-nta prin 'nf%&i)%rile lor, unde asista ca spectator la toate aventurile si traieste alaturi de eroi experiente si sentimente, iar la final acesta revine 'n realitatea cotidian% imbogatit sufleteste cu experienta eroilor, 'n&eleg-nd, probabil, ca totul este de fapt o transfigurare 'n moduri fabuloase a realit%&ii#.

5.

Intre doua forme de echilibru, basmul propune un drum aflat intr!o gradatie ascendenta. De la echilibrul unei lumi, se construieste echilibrul alteia, prin genealogie si educatie, caci eroul, neinitiat, naiv si inocent, devine, prin parcurgerea drumului initierii, imparatul vrednic si sotul iubit. Desi este un personaj de basm, arap!"lb nu reprezinta tipul de 5at!5rumos din basmele populare, caci evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului. Protagonistul traverseaza o serie de probe, invata din greseli si progreseaza, se maturizeaza pentru a merita sa devina imparat. Basmul 3Povestea lui arap!"lb# ne face sa uitam de propria lume si sa e delectam cu povestea fantastica a lui arap2"lb si a tovarasilor sai. In final, ni se reaminteste ca lumea din care am iesit temporar este una a contrastelor. Prin parcurgerea povestii, am putut invata ca putem evada oricand in lumea 3de poveste#, care imbina desavarsit datele lumii fictiunii cu datele lumii de 3pe la noi#.