Sunteți pe pagina 1din 2

I

Structura operei literare reprezinta organizarea elementelor formei in functie de continutul transmis. Este cunoscut faptul ca unele teme sunt larg abordate de artistii lumii, cum ar fi iubirea, istoria, etc. Ceea ce diferentiaza operele literare este, pe de o parte, viziunea artistilor despre tema, si pe de alta parte, forma operei literare, incluzand aici compozitia. In ce priveste limbajul, el reprezinta principalul mijloc de transmitere a mesajului si are numeroase functii: confera stilului anumite calitati, este mijloc de caracterizare indirecta a personajelor, sau poate fi un indiciu pentru plasarea in timp si spatiu a actiunii. O opera interesanta din toate aceste perspective este si basmul Povestea lui arap!"lb, de Ion Creanga, o creatie pe tema luptei binelui impotriva raului.

C.

Tema basmului are sursa folclorica , prezantand confruntarea binelui cu raul. Pe parcursul acestei confruntari, soldate cu victorie binelui, ca in majoritatea basmelor, eroul central isi formeaza personalitatea, ceea ce confera substanta epica scrierii tradand descendenta culta. Actiunea basmului se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative#a episoadelor este redata cronologic, prin inlantuire. Creanga respecta modelul structural al basmului: o situatie initiala de ec$ilibru%e&pozitiunea', o parte pregatitoare, un eveniment care deregleaza ec$ilibrul initial %intriga', aparitia donatorilor si a jutoarelor, actiunea reparatorie#trecerea probelor, refacerea ec$ilibrului si rasplata eroului %deznodamantul'. Titlul basmului enunta atat specia literara, povestea, cat si numele protagonistului purtat de!a lungul propriei formari si care reprezinta o sintagma o&imoronica: substantivul comun ($arap desemneaza o persoana cu pielea si parul de culoare neagra, si se afla in contradictie cu epitetul c$romatic (alb, ceea ce ne timite cu gandul la simbolul )ng!)ang, la ideea ca nu e&ista desavarsire, nici calitati fara defecte, nici defecte fara calitati.*e asemenea, articolele $otarate din titlu ne indica faptul ca avem de!a face cu o anumita poveste din sirul celor posibile. Incipitul, prin formula ("mu cic+ era odat+... , realizeaza fuziunea dintre real si fabulos, deoarece naratorul inoveaza formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva. *e asemenea, situeaz+ nara,iunea -n atemporalitate, -ntr!un timp mitologic, fabulos, ceea ce ec$ivaleaza cu o eternizare a lectiei de viata pe care autorul intentioneaza sa o prezinte. .a randul lui, spa,iul este nedefinit, nu se dau rela,ii cu privire la locul -n care se afl+ craiul /i cei trei fii ai s+i, dar se /tie c+ eroul va pleca la cel+lalt cap+t al lumii, la unc$iul s+u. Se deslu/e/te astfel o prim+ categorie estetic+: miraculosul. Incipitul con,ine de asemenea un prim simbol e&istent -n toate basmele, cifra 0, care reprezint+ desav1r/irea, perfec,iunea %craiul avea 0 feciori, 2mparatul 3erde avea 0 fete', simbol ce va reap+rea pe parcursul ac,iunii. In acest basm incipitul coincide cu intriga deci este de tip e& abrupto. 4raseul iniiatic este parcurs de fiul craiului -ntre incipit /i final.Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale care

corespund momentelor subiectului. In e&pozitiune aflam ca (amu cica era odata intr!o tara un crai care avea trei feciori si un frate pe nume 3erde Imparat. Cel mai mic dintre fii porneste la drum spre curtea Imparatului!verde pentru ai urma la tron. Intriga precizeaza motivul care declanseaza actiunea. 5iul cel mic incalca povetele tatalui si ia in serviciul sau un span care, prin viclesug, i se substituie. *esfasurarea actiunii cuprinde intamplarile in ordine cronologica. arap!alb, devenit rob, este obligat sa indeplineasca6sarcini periculoase, dar iese invingator de fiecare data, fiind ajutat de calul sau nazdravan, de Sfanta *uminica, de cei cinci prieteni, de craiasa furnicilor si de craiasa albinelor. Cea de a treia sarcina ii permite sa o cunoasca pe fata Imparatului 7os de care se indragosteste. Eroul se duce la curtea lui 7os Imparat ca s!o peteasca pe fiica acestuia pentru span. Punctul culminant reprezinta momentul de ma&ima tensiune in derularea actiunii. 5ata imparatului 7os il respinge pe span si dezvaluie adevarul despre identitatea lui arap!"lb. "tunci spanul ii taie capul. *eznodamantul clarifica lucrurile, consfintind triumful binelui asupra raului. Spanul este ucis de calul nazdravan. 5ata imparatului 7os il readuce la viata pe arap!alb cu ajutorul apei vii. 8rmeaza nunta celor doi tineri si succesiunea la tron a lui arap!"lb. Finalul concentreaza intregul si ii apartine naratorului omniscient, care face legatura dintre timpul basmului si timpul cititorului, creand corespondenta dintre fictiune si realitate si sintetizand, amar 9 ironic, trasaturile realitatii: :Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iar cine nu, se uita si rabda. Sintagma :pe la noi nu face trimitere numaidecat la lumea contemporana autorului, ci la lumea din afara basmului, posibila oricand si oriunde. Se remarca, din nou, suprapunerea timpului istoriei cu timpul discursului, semn ca intentia principala a naratorului este de a transmite o anumita viziune despre lumea pe care a facut!o sa traiasca sub oc$ii cititorului. Cititorul este reintrodus in realitatea din care a plecat fara menajamente, semn ca jocul s!a terminat si ca magia spunerii a luat sfarsit. 5inalul este de tip inc$is, deoarece coincide cu deznodamantul si se solutioneaza conflictele.