Sunteți pe pagina 1din 23

Latinitate si Dacism

Romaniuc Cosmina Viorela Profesor coordonator:Prodan Ramona

CUPRINS
Pg 1-8 Originile Si Evolutia Limbii

Romane Pg 8-1 !ituri" !ituri #ondatoare Pg 1 -1$ Contributia Cronicarilor La #ormarea Constiintei %storice Pg 1& '1( Elogiul S)iritului Latin Pg 1(-18 Des)re Daci Pg 18- 1 !ituri Euro)ene

In Istoria Limbii Romane Alexandu Rosseti definea limba romana ca fiind limba latina populara (sau vulgara), vorbita neintrerupt in partile de rasarit ale Imperiului Roman Definitia pune in evidenta originea latina a limbii romane din latina populara care are niste particularitati distincte fata de latina culta,literara Definitia fata de Al Rosseti evidentia!a de asemenea ,continuitatea existentei limbii si a poporului roman in locul de formare partea de rasarit a Imperiului Roman , ceea ce duce si la gruparea limbii romane in cadrul limbii romanice ding rupa orientala Limba romana s-a format in sec I din mileniul I dupa cele doua ra!boaie daco-romane ("#"-"#$%"#&-"#'), cand dacii fiind infranti , Dacia devine colonie roana si este intens coloni!ata Acest lucru are drept consecinta formarea poporului roman si concomitet a limbii romane Acest proces se desfasoara simultanin si durea!a aproximativ "&#-$## de ani (ai intai se manifesta fenomenul bilingvsmului )e utili!ea!a simultan atat limba auto*tona (de substrat) , daco-geta , cat si limba cuceritorilor , care este limba oficiala +reptat, limba auto*tona cedea!a locul limbii latine populare , care se transforma cu timpul in limba romana , o limba romanica la fel cu celelalte limbii romanice aparute pe fundamentul limbii latine Din limba auto*tona au ramas aprox "&# de cuvinte descoperite prin comparatie cu limba albane!a ,acestea formand o mostenire a limbii trace , abur , brad , bra!da , mos , vatra etc, precum si unele denumiri toponimice , Arges , -iu , .ris , )iret

Limba romana face parte din grupul limbilor romanice , alaturi de, catalana , dalmata , france!a , italiana , portug*e!a , provensala , reto-romana , sarda , spaniola Demonstrarea caracterului latin al limbii romane se poate face prin metoda comparativ istorica Aplicand aceasta metoda se constata ca sistemul fonetic , structura gramaticala a limbii romane , sintaxa si nucleul cel mai important al vocabularului sunt de provenienta latina

" sistemul fonetico-fonologic este cel mostenit din latina populara cu unele modificari , astfel se remarca faptul ca din latina in romana s-au produs urmatoarele modificari ,

-inc*iderea vocalei /0a00 atunci cand este urmata de consoanele /0m00 sau /0n00 ex , campus 1 camp canto 1 cant -/0o00 accentuat s-a diftongat ex , florem 1 floare solem 1 soare -caderea consoanelor finale -inc*iderea vocalei /0l00 2 cons /0m00300n00 ex , dentem 1 dinte -caderea lui /0*00 initial ex , *omo 1 om *abeo 1 (a) avea -/0b00 intervocalic s-a elidat ex , sebum 1 seu

-/0cs00 1 /0ps00, 4 ct 5 - 4 4pt 5 ex , cocsa 1 coapsa, lactem -lapte $ )tructura gramaticala a limbii romane e mostenita aproape integral din cea a latinei populare , dar in general gramatica limbii romane populare fiind mai simpla , romana a dus mai departe acest proces de simplitate a structurii gramaticale )ub aspect gramatical, structura limbii romane este cea mai apropiata de cea a latinei populare fata de toate limbile romanice Acest lucru este explicabil prin faptul ca legatura dintre romani si Roma a fost rupta mai din timp decat in ca!ul celorlalte popoare romanice Astfel, in domeniul verbului s-au mostenit din latina cele 6 moduri la care romana a adaugat conditional-optativul In latina erau 7 timpuri (imperfect , perfectul si mai mult ca perfectul) iar in romana s-a adaugat si perfectul compus )-au mostenit de asemenea cele 8 con9ugari din latina , -canto-are % (a) canta (I) -video-ere % (a) vedea (II) -faco-ere % (a) face (III) -audio-ire % (a) au!i (I:) In ceea ce priveste substantivul, a mostenit declinarile lor In latina erau & declinari , iar in romana din cau!a caderii consoanei finale , au ramas 7 declinari Am mostenit toate cele & ca!uri din latina , cu exceptia Ablativului (area varietate a pronumelor din romana isi are originea tot in latina %astfel ,ego , mei , mi*i , me 1 eu , mie , ma , mi ;umeralul este mostenit integral din latina cu exceptia numeralului "##

Adverbele si ad9ectivele sunt multe dintre ele mostenite din latina , ca si cea mai mare parte a prepo!itiilor si con9unctiilor 7 )intaxa limbii romane a mostenit caracterul mai liber al sintaxei al latine populare%astfel, in latina culta predicatul era la sfarsitul propo!itiei , iar propo!itia principala la sfarsitul fra!ei , in timp ce in romana predicatul poate ocupa orice loc iar ordinea propo!itiilor este mai libera 8 :ocabularul fundamental al limbii romane este in proportie de '& < de origine latina .a dovada , denumirea partilor corpului omenesc sunt de origine latina, cu exceptia cuvintelor , pleoapa , obra! , gle!na (limba slava) Denumirea obiectelor u!uale (casa , masa , pat) , actiuni fundamentale ( a manca , a dormi , a ing*iti , a mesteca , a muri ) , denumirile gradelor de rudenie (mama , tata , frate , sora) sunt latinesti (omentele importante ale evolutiei limbii romane au fost ,

procesul de formare a limbii romane se inc*eie sec :I-:II, re!ultand romana comuna %

in sec =I:-=: are loc desprinderea dialectelor limbii romane , aromana , meglenoromana , istroromana , dacoromana % limba romana este influentata in perioada vec*e de urmatoarele limbi, slavona, turca, mag*iara, germana, neogreaca

in "&$" (sec al=:I-lea) apare primul document cunoscut scris in limba romana, )crisoarea lui ;eacsu de la .ampulung

tot in sec al =:I-lea se scriu primele carti in limba romana > texte maramuresene%

?rimele tiparituri in limba romana datea!a din a $ a 9umatate a sec al =:I-lea , fiind editate de catre diaconul .oresi, ce tipareste "" articole religioase in limba slava si @ carti in limba romana +ipariturile sale constitue dupa unii lingvisti romani inceputurile limbii romane literare deoarece diaconul , originar din +argoviste utili!ea!a limba din aceasta !ona care a devenit ba!a limbii romane literare

)ec al =:II-lea are o deosebita importanta in evolutia limbii romane literare pentru ca se inmulteste tiparirea de carti religoase in limba romana

.ele mai importante astfel de tiparituri sunt .a!ania ("'87)-:arlaanm , ;oul +estament de la Aalgrad("'8B)-)imion )tefan , ?saltirea in versuri ("'67)Dosoftei , Aiblia de la Aucuresti ("'BB) , Dida*iile lui Antim Ivireanul

?rin ele, treptat , limba romana evoluea!a , isi imbogateste vocabularul , se nuantea!a In aceste tiparituri gasim inceputurile stilului beletristic , astfel in ?saltirea lui Dosoftei apar primele imagini poetice , figuri de stil , comparatii artistice ?rin Dida*iile lui Antim Ivireanul se pun ba!ele stilului oratoric In .a!ania lui :arlaam apar elemente ale stilului popolar narativ In ?redoslavia catre cititori a lui )imion )tefan este pusa problema latinitatii limbii romane si a unitatii ei

In sec =:II-=:III apare istoriografia in limba romana odata cu marii cronicari Crigore Drec*e , (iron .ostin , Ion ;eculce

In ultimele 7 decenii ale sec al =:III-lea , odata cu aparitia )colii Ardelene , incepe procesul de moderni!are a vocabularului prin introducerea de neologisme de origine france!a sau din latina culta

(oderni!area vocabularului a limbii romane are loc in sec al =I= lea , dupa Dnirea din "B&@ , cand in limba noastra patrunde un numar mare de neologisme de origine romanica , datorita carora se produce un proces de reromani!are a limbii romane si de moderni!are a vocabularului E contributie importanta la formarea limbii romane literare apartine pasoptistilor , iar stabili!area limbii romane literare in tiparele ei actuale se produce prin opera marilor clasici , (i*ai Fminescu , Ion .reanga , I L .aragiale , Ioan )lavici

?rocesul de perfectionare a limbii romane continua si in sec al == -lea , la imbogatirea masiva a limbii literare cu neologisme contribuind simbolistii si scriitorii interbelici , ce consolidea!a procesul de moderni!are a limbii inceput la 9umatatea sec al =I= -lea

(itologie romGneascH RomGnii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme i poeme referitoare la dragoste, credinH, regi, prinese, i vrH9itoare Ftnologiti, poeii, scriitorii i istorici au Incercat de secole sH colecione!e i sH pHstre!e basmele, poemele, baladele i au Incercat sH descrie cGt mai bine posibil obiceiurile i tradiiile legate de diferite evenimente din an +radiii legate de perioade fixe din an sunt colindele - de .rHciun, sorcova - de Anul ;ou sau mHriorul, obicei legat de venirea primHverii sHrbHtoritH pe " martie Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-cretine, ca ?aparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu mHti sau Drsul i .apra din iarnH .ele mai cunoscute mituri sunt , (ioria (mitul existenei pastorale) (eterul (anole (mitul estetic) Roman i :la*ata +raian i Doc*ia (mitul etnogene!ei romGnilor

JburHtorul (mitul erotic) JburHtorul era In mitologia popularH romGneascH o fiinH fantasticH Inc*ipuitH ca un spirit rHu, care c*inuiete noaptea, In somn, fetele nemHritate i femeile mHritate de curGnd Kn literatura romanticH (ve!i romantism), termenul L!burHtor este o personificare a dorului de bHrbatul iubit, a dragostei intense faH de fiina iubitH )e considerH cH L!burHtorul este un bHrbat care, In timpul vieii, a fost respins de o femeie i care, dupH moarte, bGntuie femeile de pe ?HmGnt, dar mai ales pe cea care l-a refu!at (dacH aceasta mai este In viaH) Fste considerat simbolul iubirii neImpHrtHite JburHtorul este un persona9 mitologic, adeseori apare pre!entat In basmele romGneMti ca fiind un tGnHr Inalt Mi subNire, iar uneori este InfHNiMat Mi ca un Marpe cu aripi sau ca o flacHrH ?ersona9ul acNionea!H doar noaptea Mi este capabil sH ia forma

unui bHrbat, a unei femei sau a unei stele Din punct de vedere al simbolului, In general, !burHtorul personificH fiinNa iubitH la care nu se poate a9unge

Kn unele credinNe populare, In funcNie de regiuni, !burHtorul este asemHnat cu un !meu, are coadH de foc Mi este supranumit Lceasul cel rHu sau LHl mai rHu .onform aceloraMi credinNe populare, !burHtorul este un spirit malefic care coboarH noaptea printre oameni, In casele acestora, c*inuie fetele tinere Mi nevestele bHrbaNilor Mi le cau!ea!H acestora nesomn, neliniMte Mi frHmGntare Dneori acelaMi persona9 este descris ca fiind responsabil de vGnHtHile de pe corpul femeilor

.ea mai comunH descriere a !burHtorului, IntGlnitH In ma9oritatea credinNelor populare, este cea a unui flHcHu tGnHr Acesta ia naMtere ca urmare a inter!icerii unei relaNii de amor, dintre o fatH Mi un bHiat, de cHtre pHrinNii fetei +GnHrul IndrHgostit se transformH In !burHtor, se Intoarce noaptea In camera fetei, iar In timp ce aceasta doarme o c*inuie In diverse feluri, o sHrutH Mi o muMcH FxistH mai multe moduri prin care !burHtorul pHtrunde In camera fetei, In general acesta se foloseMte de *ornul casei, gaura c*eii, fereastrH sau c*iar de crHpHtura uMii Oata Il vede pe !burHtor ca fiind real, se tre!eMte din somn Mi este mereu cuprinsH de fior, iar ca stare generalH, fata vi!itatH de un !burHtor, slHbeMte din ce In ce mai mult Aoala care o cuprinde pe fatH este numitH LlipiturH, iar cele care sunt c*emate sH o vindece pe cea bolnavH sunt babele care au priceperea de a descGnta

Kn mitologiile populare sunt imaginate Mi metode de protecNie Impotriva acestui persona9 malefic Dna dintre acestea vorbeMte de posibilitatea de a unge cu LunturH de !meu ple!nit locurile prin care aceMtia pHtrund (*orn, uMH, geam) Jmeul IncearcH sH gHseascH o cale de intrare neunsH, dacH nu gHseMte, strigH pentru a i se desc*ide Kn ca!ul In care nimeni din interior nu-i rHspunde, crapH

Kn literatura romGnH mai mulNi autori au folosit mitul !burHtorului ca temH pentru textele literare :asile Alecsandri, .e!ar Aolliac, Ion Peliade RHdulescu prin

poe!iile JburHtorul, iar (i*ai Fminescu prin .Hlin (file de poveste) Mi LuceafHrul, au descris mitul !burHtorului Mi relaNia dintre !burHtor Mi fata IndrHgostitH de acesta Jburatorul, este mit fundamental romanesc, care a servit ca sursa de inspiratie pentru numeroase opere din literatura romana, cum ar fi, QJburatorulQ de Ion Peliade Radulescu, QLuceafarulQ de (i*ai Fminescu, creatia lui :asile Alecsandri, Liviu Damian s a Descoperim in operele lor intoarcerea spre frumos, spre sublim, spre frumosul sentiment al dragostei si frumusetea naturii in care este creata faptura misterioasa a Jburatorului .Hlinescu observa cH mitul a fost reluat sub diferite modalitHNi de ma9oritateascriitorilor romGni, dar cum la noi nu exista o literaturH a anali!ei dragostei, toNi s-auIndreptat cHtre Lmomentul primitiv @ ,cHtre acel moment cGnd fetele se IndrHgostesc pentru prima oarH RomGnii au avut din toate timpurile o multitudine de obiceiuri, basme, poemereferitoare la dragoste, credinNH, regi, prinNese, vrH9itoare Ftnologii, poeNii, scriitorii,istoricii au Incercat sH colecNione!e Mi sH pHstre!e cGt mai bine obiceiurile Mi tradiNiilelegate de un astfel de eveniment din viaNa omeneascH Kn poemul(.Hlin3file din poveste) iubirea este repre!entatH ca o Imbinare acontrariilor, uranic Mi teluric Oata de ImpHrat este simbolul frumuseNii superlative, portretul ei fi!ic relevGnd sacralitatea acesteia .onform tradiNiilor populare, pentru afi feritH de primul impuls erotic, aceasta este Inc*isH Intr-un castel i!olat (itul babei Doc*ia Aaba Doc*ia (sau Aaba Edoc*ia) simboli!ea!H unul dintre cele mai importante mituri romGneti FxistH multe variante ale acestui mit, al cHrui nume pare a proveni din calendarul bi!antin, care pe " martie celebra )fGnta (artirH FvdoRia Dna din variante este varianta mitului Q+raian i Doc*iaQ despre care celebrul critic literar Ceorge .Hlinescu spunea cH este Qre!ultatul unei Intregi experiene de viaH a poporului romGnQ )e spune cH Doc*ia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a IndrHgostit +raian, cuceritorul Daciei DrmHritH fiind de trupele lui +raian, aceasta se ascunde pe muntele sacru, .ea*lHu, ImpreunH cu oile

Fste a9utatH de (aica Domnului, care o transformH ImpreunH cu turma sa Intr-un complex de stGnci E altH variantH povestete despre Aaba Doc*ia care a avut un fiu, pe numele sHu Dragobete care s-a cHsHtorit Impotriva dorinei ei ?entru a-i necH9i nora, Intr-o !i rece de iarnH, i-a dat acesteia un g*em de lGnH neagrH i a trimis-o la rGu sH-l spele, spunGndu-i sH nu se IntoarcH pGnH cGnd lGna nu devine albH Oata a Incercat sH spele lGna, dar c*iar dacH degetele sale au Inceput sH sGngere!e, culoarea lGnii rHmGnea tot neagrH De disperare, pentru cH nu se putea Intoarce acasH la soul iubit, a Inceput sH plGngH Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus .ristos i-a apHrut In cale i i-a dat o floare roie, spunGndu-i sH spele lHna cu ea (ulumindu-i, fata a pus floarea In apH, a spHlat lGna i a constatat cu uimire cH lGna s-a albit OericitH cH a reuit sH ducH la bun sfGrit aceastH sarcinH grea, i-a Indreptat paii spre casH, dar nu a fost primitH bine, soacra sa, din contrH, au!ind povestea fetei aceasta a acu!ato cH (Hrior (aa Ii spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei DupH aceasta IntGmplare, Doc*ia a pornit ImpreunH cu turma sa spre munte, fiind convinsH cH primHvara venise de9a, altfel de unde ar fi putut (Hrior sH aibH floareaS ?e parcursul cHlHtoriei sale, i-a scos, rGnd pe rGnd, cele doispre!ece co9oace pe care le purta, pGnH a rHmas fHrH nici unul Dar vremea s-a sc*imbat ?e cGt de frumos fusese la Inceputul !ilei, pe atGt de urGt se fHcuse acum ;ingea i totul Incepuse sH Ing*ee Doc*ia a Ing*eat ImpreunH cu oile sale, transformGnduse, conform legendei, In stanH de piatrH Rocile se pot observa i astH!i pe muntele .ea*lHu i sunt o mHrturie vie a acestui mit romGnesc

.ontributia cronicarilor moldovei la formarea constiintei istorice De-a lungul timpului, oameni precum Crigore Drec*e, (iron .ostin, Ion;eculce si Dimitrie .antemir au saltat literatura romana pe cele maiinalte culmi .ronicarii moldoveni sunt boieri luminati, carturari preocupati de consemnarea istoriei poporului, fiind constienti de rolul sau educativ +emele fundamentale abordate de cronicari si care au contribuit la formarea constiintei noastre istorice sunt,originea latina comuna a tuturor romanilor, latinitatea limbii romane, formarea continuitatii poporului roman in acest spatiu geografic

.ronicarii moldoveni scriu QLetopisetul tarii (oldoveiQ, continuand scrierea de unde a parasit-o predecesorul (otivul pentru care consemnea!a evenimentele este cunoasterea istoriei Liniile de cercetare abordate de cronicari au dat un impuls formarii constiintei identitare si au contribuit la impunerea limbii nationale ca limba de cultura Crigore Drec*e LLetopiseNul THrii (oldovei de cGnd s-au descHlecat Nara Mi decursul anilor Mi de viaNadomnilor care scrie de la DragoM :odH pGnH la Aron :odH Aa!a informativH a cronicii au constituit-o manualele slavone de curte, cronica ?oloniei alui -oac*im AielsRi Mi o cosmografie latinH :aloarea ei constH In integrarea faptelor istorice Intr-un sistem de gGndire politicH Crigore Drec*e este primul In culturaromGneascH care afirmH originea romanH a poporului romGn Mi este nevoit sH invente!e olimbH scrisH cHrturHreascH, din care nu lipsesc accentele specifice limbii vorbite Kn LLetopiseNul THrii (oldovei,scris In anii "'8#, Crigore Drec*e constatH asemHnareafrapantH dintre unele cuvinte romGneMti Mi cuvintele latineMti corespun!Htoare Fl conc*idecH romGnii(moldoveni,munteni,ardeleni),au o origine comunH,Mi anume se trag de laRoma .itate, L:or unii (oldovei sH-i !icH cH au c*emat-o )Nitia,sau )c*itia,pre limbasloveneascH .e )Nitia coprinde loc mult,nu numai al nostru,ce Inc*ide Mi Ardealul MiTara (unteneascH Mi cGmpii prestre ;istru,de coprinde o parte mare Mi de TaraLeMeascH .*iemat-o-au unii Mi Olac*ia,ce scriu letopiseNele latineMti,pre numele*atmanului rGmlenescu ce l-au c*iemat Olacus,carile au bHtut rH!boiu cu sNitii preaceste locuri Mi sc*imbGndu-sH Mi sc*imonosindu-sH numele,din Olac*ia iau !is:la*iia Crigore Drec*e prin acest citat sublinia!H originea romanH a tuturor romGnilor(moldoveni,ardeleni,munteni)%romGnii sunt descendenNii *atmanuluirGmlenescu pe nume Olacus LAMiMderea Mi limba noastrH din multe limbi ieste adunatH Mi ne ieste amestecatgraiul nostru cu al vecinilor de prinpe9ur,mHcarH cH de la RGm ne tragem,Mi cu al lor cuvinte ni-s amestcate De la rGmleni,cele ce !icem latinH,pGine,ei !ic panis,carne ei!ic caro,gHina,ei !icu galena,muierea,mulier,fHmeia,femina,pHrinte,pater Mi altilemulte din limba latineascH,cH de ne-am socoti pre amHruntul,toate cuvintile le-am InNelege AMiMderea Mi de la frGnci(iatalieni),noi !icem cal,ei !ic caval,de la greci straste,ei !icstafas,de

la turcit,m-am cHsHtorit,de nla sGrbi caracatiNH Mi altile multe ca acesteadin toate limbile,carile nu le putem sH le InsemnHm toateKn acest citat,Crigore Drec*e,remarcH influenNa altor limbi,afirmH descendenNaromanH Mi face unele apropieri etimologice Intre cuvintele latineMti Mi celeromGneMti ?rin acest citat, el afirmH originea romanH a popoprului romGn dar Milatinitatea limbii LLocul darH acesta,unde ieste acum (oldova Mi Tara RomGneascH ieste dreptuDac*ia cum Mi tot Ardealul cu (aramoroMul Mi cu Tara Eltului Altu nume mai vec*iudecGtu acesta,Dac*ia,nu aflu In toNi cGNi sIntu istorici,cH de le-au !is cineva cH ieste)c*itiia,de pe sc*iNi,adecH tHtari-cHci au nHbuMitu pre aceste locuri mai pre urmHtHtarii Mi mai Inainte de Atila,descHlicHtoriul THrii DngureMti Mi a ungurilor pre acestelocuri Acesta este IncH un citat In care Crigore Drec*e scoate InevidenNH originea poporului romGn Fl afirmH cH Inainte cH locurile acestea sH se fic*emat (oldova sau Tara RomGneascH,aici era Dacia (iron .ostin LLetopiseNul +Grai (oldovei de la Aron :odH Incoace,de unde este pHrHsitu deDrec*e .uprinde evenimente petrecute Intre anii "&@8 Mi "''",a9ungGnd pGnH laperioada contemporanH a autorului .ursul evenimentelor este adesea Intrerupt demeditaNii asupra cau!elor ce determinH suiMurile Mi cHderile meneMti )pre sfGrMitulvieNii (ron .ostin scrie LDe neamul modovenilor,din ce NarH au ieMit strHmoMii lor,cugGndul de a reconstitui epoca originilor Dimitrie .antemir

?e la "6$#,cel mai erudit dintre moldoveni,Dimitrie .antemir,fost principe al(oldovei,tratea!H aceeaMi problemH a originilor Intr-o amplH Mi documentatH lucrareintitulatH LPronicul vec*imii a romano-moldo-vla*ilo%susNine faptul cH moldovenii Nivla*ii(romGnini din Tara RomGneascH)sunt aMe!aNi ImpreunH In directHdescendenNH a romanilor,Oaptele istorice,erau sau pHreau simple Dacia a fost cuceritH de romani,In vremea ImpHratului +raian,prin douH rH!boaie,purtate In anii "#"-"#$,"#&-"#' Kn urmHultimei Mi decisivei InfrGngeri,Decebal,s-a sinucis +raian Mi Decebal s-au constituit Intr-o dublH imagine simbolicH a romGnilor,9ucGndfiecare un rol variabil de la o interpretare la alta ?rima versiune nu reNinea decGattriumful lui +raian%Decebal pierduse totul ?GnH Insec al"@-lea,istoricii romGni,cupuNine

excepNii nici nu au vrut sH audH de vreo componentH dacicH a poporuluiromGn Dacii au dispHrut,nu a mai rHmas nimic de la ei RomGnii sunt romani puri Elogiul spiritului latin se remarca prin mai multe exemple literare intre care,I .antecul gintei latine, de :asile Alecsandri Flogiul mostenirii dacice are drept example literare urmatoarele opera, " /0Decebal catre popor00, de Ceorge .osbuc$ Rugaciunea unui dac de (i*ai FminescuIn fiecare dintre aceste opera autorii isi elogi!au originea insa nu intotalitate obiectiv )pre exemplu .antecul gintei latine de alecsandri, datoritaperioadei istorice prin care trecea Romania in secolul =I= , :asile Alecsandri areali!at aceasta poe!ie pentru ca Romania sa intre in randul celor latine >puteri importante ale vremii In anul "B'@, la (ontpellier, in Oranta, se constituie )ocietatea pentrustudiul limbilor romane, din care faceau parte poeti si folologi france!i, italienisi spanioli In "B66, s-a *otarat instituirea, pentru luna mai "B6B, a unuiconcurs literar cu tema stabilita anticipat, o poe!ie cu subiectul .antecullatinului sau, mai semnificativ, .antecul gintei latine In dorinta de a participala concurs, aflat la (ircesti, : Alecsanri a scris o poe!ie de patru strofe(7$ deversuri) si pe care o trimite la (ontpellier , Qpentru a repre!enta unspecimen de limba romana, spre a constata inca o data inrudireanoastra cu toate ramurile gintei latineQ La "@ mai "B6B, 9uriul concursului s-a intrunit la (ontpellier si a ales,ditre poe!iile intrate la concurs, versurile trimise de : Alecsandri ;oileinitiative legate de Qideea latinaQ s-au rasfrant cu amploarea in poe!iaromaneasca din deceniul B din veacul al =I=-lea

Caracteris tici ale dacilor Dacia era In antic*itate ara locuitH de geto-daci, care erau ImpHrii Intr-un numHr mai mare de state i ocupau un teritoriu cuprins Intre, rGul +isa (vest), rGul ;istru i (area ;eagrH (est), DunHre (sud) i .arpaii ?Hduroi (nord) Kn anumite pHri c*iar depHeau aceste *otare, spre est peste ;istru, QInaintGnd pGnH spre AugQ, iar spre vest, Qa9unserH pGnH la DunHrea panonicHQ U"VCrecii le spuneau dacilor gei, iar romanii daci Regatul dacic a a9uns la cea mai mare Intindere a sa In timpul regelui Aurebista, avGnd ca *otare, Hrmul (Hrii ;egre i Augul - spre est, .adrilaterul boem, DunHrea panonicH i (orava - spre vest, .arpaii ?Hduroi - spre nord, iar (untele Paemus (lanul Aalcanilor) - spre sud .apitala regatului era oraul Argedava KmbrHcHmintea lor era asemHnHtoare cu cea a Hranilor romGni din !ilele noastre Frau bHrboi, cu plete mari, purtau pantaloni lungi Indoii la gle!ne, tunicH scurtH cu mGneci, fiind acoperii pe cap cu o cHciulH ( tarabostes ) conicH Oemeile ImbrHcau o cHmaa plisatH la gGt i pe piept, cu mGneci scurte

Dacii obinuserH de9a un grad Inalt de civili!aie pGnH sH ia pentru prima datH contact cu romanii Fi credeau In nemurirea sufletului i considerau moartea ca o simplH sc*imbare de arH .onducHtorul preoilor avea o po!iie importantH ca repre!entant al !eitHii supreme, Jamolxis3Jalmoxis3JalmoRs*a, pe pHmGnt, fiind de asemena i sfHtuitorul regelui .riton (doctorul lui +raian) In Cetica a spus cH LRegii gei au impus fricH de !ei i concordie prin abilitai i magie, bucurGndu-se astfel de un statut Inalt .oguvernarea preot-rege In Dacia (regele fiind In cele din urmH, mult mai puternic) este similarH cu relaia Fnaree-rege (la scii), druid-rege (la celi) i c*aRravartinWogin (In India), urmGnd astfel un model comun In nordul Furasiei al acelor vremuri Kn afarH de Jamolxis3Jalmoxis (numit i Cebelei!is de cHtre unii dintre ei), dacii mai credeau i In alte !eitHi, Der!elas i Aendis, cu toate ca existena lor nu a fost confirmatH prin surse de naturH ar*eologicH Fi erau ImpHrii In douH clase sociale, aristocraia, numitH pileai (pileati) sau tarabostes i agricultorii liberi, comaii (comati)% un numHr mic de i!voare istorice menionea!H i pre!ena sclavilor UnecesitH citareV ?rimii, care aveau dreptul sH-i acopere capul purtGnd o cumH i formau o clasH privilegiatH .eilali, care formau grosul armatei, erau Hrani i meteugari i purtau pHrul lung (capillati) Dna din armele lor era QsicaQ Ecupaiile principale erau agricultura (In special cereale, pomi fructiferi i viH-de-vie), creterea vitelor i oilor i cunoteau apicultura% caii erau folosii mai ales ca animale de povarH, dar caii crescui de daci aveau i faima de a fi foarte buni In rH!boi Fi fHceau comer cu cetHile greceti care, pe atunci, se aflau pe Hrmul (Hrii ;egre De asemenea extrHgeau aur i argint din minele din +ransilvania i aveau un comer Infloritor cu exteriorul, constatabil i prin numHrul mare de monede greceti si romane descoperite ?rimele monede geto-dace au apHrut prin secolul al III-lea I Pr i le imitau pe cele macedonene (emise de Oilip al II-lea, Alexandru cel (are, Oilip al III-lea) AHtute din argint, dupH cum atestH te!aurele descoperite la -iblea (9udeul :Glcea), DumbrHveni (9udeul :rancea), monedele geto-dace i-au Incetat existena cHtre

sfGritul secolului al II-lea I Pr i primele decenii ale secolului I I Pr , o datH cu pHtrunderea In regiune a denarului roman (denarius) Acetia vor domina economia dacicH inclusiv In secolul al II-lea d .*r Fxplicaia constH In descoperirea unei monetHrii In cadrul cHreia moneda romanH republicanH era falsificatH In ae!area de la )armi!egetusa Regia ;umHrul mare de monede romane republicane descoperite pot fi explicate i In acest sens, nu doar prin relaiile comerciale Infloritoare Intre lumea dacicH i cea greco-romanH .ele mai importante influene In prelucrarea metalelor i In alte meteuguri erau cele ale celilor i ale grecilor, astfel cH podoabele i obiectele din metal preios gHsite la sHpHturile ar*eologice dau dovadH de multH mHiestrie +otodatH aceste influene culturale demonstrea!H vec*imea societHii geto-dace i Intinderea Hrii lor, care au fHcut posibile contactele cu celii i grecii Mituri europene

?Hdurea Aroceliande, astH!i ?aimpont

A fost odatH, de mult, un rege vestit, care, nHscut In Aritania, a apHrat-o, cu sabia lui, de inva!ia saxonilor Ani la rGnd a luptat cu nHvHlitorii, a9utat de cei mai vite9i cavaleri ai Ninutului, pe care i-a strGns In 9urul lui, unindu-i Intr-un corp de elitH, rHmas In amintire sub numele de .avalerii mesei Rotunde ;umele regelui era Art*ur

DeMi nu existH dove!i indubitabile - care sH mulNumeascH rigorile cercetHrii MtiinNifice - cH regele Artur ar fi existat In realitate, persona9ul e atGt de bine instalat In cultura europeanH, IncGt pur Mi simplu, nu putem sH renunNHm la el% aMa se facH cH QtoatH lumea MtieQ cH regele Artur a fost un monar* celtic, nHscut In .ornXall Mi care, la cumpHna secolelor al :-lea Mi al :I-lea, a luptat Impotriva saxonilor ce Incercau sH invade!e Aritania

Legendele arturiene sunt un ansamblu de povestiri Nesute In 9urul regelui Art*ur Mi al tovarHMilor sH, faimoMii .avaleri ai (esei Rotunde Fle au devenit sursa de inspiraNie a nenumHrate opere literare, de la poeme medievale pGnH la balade romantice, care au contribuit, totodatH, la rHspIndirea cunoaMterii lor

(iraculoasele IntGmplHri, cu sHbii fermecate, lacuri vrH9ite, insule nevH!ute Mi fHpturi ce-Mi sc*imbH InfHNiMarea se petrec cu amestecul unor fiinNe capabile de fapte magice - vrH9itorul (erlin, !Gna (organ le OaW Mi !Gna :ivian Iar multe dintre aceste fapte se petrec Intr-un loc anume consacrat magiei, pHdurea Aroceliande, codrul vrH9it

+radiNia identificH Aroceliande cu o pHdure IncH existentH In !ilele noastre, pHdurea ?aimpont, aflatH In Aretania, pe coasta de nord-vest a OranNei (KntGmplHrile povestite In legendele arturiene se petrec In acest spaNiu privilegiat al miturilor Mi magiei celtice, Aretania Mi .ornXall, douH peninsule, aflate una In nord-vestul

OranNei, cealaltH In sudul Angliei Kntre ele existH o distanNH de doar vreo $## Rm, ce putea fi parcursH cu corHbiile In cGteva !ile, motiv pentru care a existat o migraNie de populaNii ce explicH asemHnHrile culturale dintre cele douH regiuni, pHstrHtoare, pGnH a!i, ale amprentei celtice In cultura europeanH ) Aurul n mitologia Europei Occidentale; Thor piticii !i "eo#ul$

(itologia nordicH europeanH are legende la fel de frumoase ca Mi cea greacH Yi ar trebui, mHcar pe scurt, sH le cunoaMtem, mai ales cH noi, romGnii, suntem InrudiNi, prin geto-daci, cu popoarele germanice Despre mitologia greacH Mi legendele ei se Mtiu multe Aici, legendele sunt ordonate Mi legate Intre ele Kn sc*imb, In mitologia europeanH, lucrurile stau cam *aotic Oiecare regiune are cGte o variantH diferitH, la aceeaMi legendH Aurul InsH, la fel ca In miturile greceMti, Mi In cele europene, aparNine !eilor, Mi mai ales !eilor fertilitHNii, denumiNi Xani

De fapt, la nordici, !eii erau grupaNi In trei familii, Xanii, sau vanir, Aesir (din care fHcea parte +*or, +Wr Mi Edin) Mi -otun (giganNii, similari cu titanii din mitologia greacH)

Dintre Xani fHceau parte ;9ord Mi copiii lui, OeWr, !eul recoltei Mi al bogHNiei Mi OreW9a, !eiNa frumuseNii Mi a iubirii, care era soNia !eului Zodan, dupH care a plGns cu lacrimi de aur cGnd a plecat Kn mitologia )candinaviei (regiunea culturalH i istoricH a ?eninsulei )candinave, locuite de popoare de sInge germanic, )uedia, ;orvegia i Danemarca), aurul provenea tocmai din lacrimile cH!ute din oc*ii !eiNei OreW9a, aMa cum grecii credeau despre diamante cH sunt lacrimile !eilor, cH!ute din cer pe pHmGnt +*or avea un ciocan imens de aur, iar pHrul soNiei sale, )if, era tot din aur Zanii erau duMmani cu Aesirii, de cGnd vrH9itoarea lHcomiei aurului, denumitH CullXeig a venit printre ei Aesirii euau Incon9uraNi de aur Edin, !eitatea scandinavH supremH (similarH lui Jeus) avea pe cap un coif de aur Mi locuia In Asgard (erele de aur apar Mi In miturile lor, iar !eiii care le consumau, aveau tinereNe veMnicH Acestea aparNineau !eiNei Idunn Edin avea un inel de aur vrH9it, denumit Draupnir, iar OreW9a avea un colier de aur Aceste obiecte erau rGvnite de giganNi, dar Mi de pitici ?iticii, oameni mici ai pHdurii, trHiau Mi sub pHmGnt, In munNi AvGnd puteri supraomeneMti, ei aveau viaNa mai lungH decGt a oamenilor Fi se pricepeau la minerit Mi colectau comori, pietre preNioase Mi, mai ales, aur, din care confecNionau arme ferecate Mi inele La germani Mi scandinavi, piticii erau rHi Mi prime9dioMi La engle!i, InsH, erau prietenoMi, iar la irlande!i, erau niMte Mtrengari Mmec*eri KnsH, oricum erau, ei se Imprieteneau cu oamenii Mi Ii InvHNau meMteMugurile lor Kn mitologia europeanH se IntGlnesc Mi dragoni sau Merpi !burHtori, care pH!eau comorile (cum erau grifonii) AeoXulf, regele Ceats-ilor s-a luptat cu un dragon, deoarece dragonul distruse tot din Impre9urimi, din cau!H cH cineva a rGvnit la comoara pe care o pH!ea Demult, aceastH comoarH a fost descoperitH de oameni, dar neamul celor ce-o descoperirH pierise, iar ultimul rHmas In viaNH a Ingropat comoara din nou Acolo a gHsit-o dragonul, care a stat pe aur 7## de ani ?entru Invingerea dragonului, AeoXulf a plHtit cu viaNa, iar trupul sHu a fost Ingropat ImpreunH cu comoara, In adGncurile pHmGntului, pentru cH, dacH nu ar fi fost IngropatH, blestemul ei s-ar fi nHpustit asupra oamenilor, ducGndu-i la moarte

)OAR)I+

BIBLIOGRAFIE
DicNionar de mitologie, Ceorge LH!Hrescu, .asa editorialH Edeon, AucureMti "@@$, I)A; @67-@##B-$B-7 Oolclorul medical romGn comparat, Aurel I .andrea, ?olirom, IaMi "@@@, I)A; @67-'B7"B$-& L(ituri istorice romGneti, Lucian Aoia, Fditura DniversitHii Aucureti, "@@& LIstorie i mit In contiina romGneascH, Lucian Aoia, Fditura Pumanitas, "@@6, $###, $##$, $##&, $#"#, $#"", $#"$ LDouH secole de mitologie naionalH, Lucian Aoia, Fditura Pumanitas, "@@@, $##$, $##&, $##B, $#"" L(itologie romGneascH, +udor ?amfile, I)A; @67-&6"-$"@-@ Dicionar de mitologie, greco-romanH i romGneascH, !ei, eroi, legende, (aria .ordoneanu, Radu .ordoneanu, Fditura :iitorul RomGnesc, "@@B Legendele romGnilor, Legendele faunei, +onW Arill, Fditura QCrai i )uflet -- .ultura ;aionalHQ, "@@8 ?anteonul romGnesc, dicionar, Ion C*inoiu, Fditura Fnciclopedic[, $##" )telian Are!eanu ("@@@), Romanitatea orientalH In Fvul (ediu De la cetHeni romani la naiunea medievalH Fditura All Fducational, )eria All Istoric, .I? Aiblioteca ;aionalH @8 (76)Q#83"8Q, I)A; @67-'B8-#'$-$ (ic*ael (et!eltin, CramaticH explicativH a limbilor romanice )intaxH i semanticH, Iai, FditurH DnversitHii Alexandru Ioan .u!a, $#"" Introducere In fonetica istoricH a limbii romGne, Olorica Dimitrescu, "@'6 .ontribuii la istoria limbii romGne vec*i, "@67 Introducere In morfosintaxa limbii romGne, Olorica Dimitrescu, "@68 Istoria limbii romGne, Olorica Dimitrescu, "@6B +esti romeni antic*i, Olorica Dimitrescu

;icolae (anolescu ,LIstoria criticH a literaturii romGne Ceorge .Hlinescu, LIstoria literaturii romGne (ircea )carlat, LIntroducere In operH lui (iron .ostin Flvira ), L.artea .ronicarilor Evidiu DrImba, LIstoria Literaturii universal AHrbulescu ( , Deletant D, Pitc*ins \ , Istoria RomGniei, editura .orint, Aucureti, $##8 Ae9ean, A , Ergani!area administrativH a Daciei Romane .onstantin . Ciurescu i Dinu . Ciurescu, Istoria RomGnilor din cele mai vec*i timpuri pGnH astH!i, "@6& Liviu (Hrg*itan, .ivili!aia geto-dacilor, "@B" Radu Olorescu, (aga!in istoric nr $, februarie "@@#, De la Aurebista la regatul lui Decebal, A D =enopol, Istoria romGnilor din Dacia +raianH ( (acrea, :iaa In Dacia romanH, Aucureti, "@'@ Ruscu, Dan, ?rovincia Dacia In istoriografia anticH, editura ;ereamia ;apocae, .lu9;apoca, $##7 Russu, I I , Dacia si ?annonia Inferior In lumina diplomei militare din anul "$7, editura Academiei Republicii )ocialiste RomGnia, Aucureti, "@67 Aurul lumii, frumuseNi Mi celebritHNi, traducere din rusH de Fmil Iordac*e Mi Leonte Ivanov, .*iMinHu, Fditura Arc, $##8