Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Educatiei i tiintei al Republicii Moldova Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Urbanism i Arhitectura Catedra: Constructii Arhitectonice

R!"ECT #E CUR$
%a disciplina: Amena&area teritoriului Tema: MA'"$TRA%A !RAA(EA$CA #E "(TERE$ #E CART"ER

E)ectuat: 1eri)icat:

st*+r* AR,-./0 (asivan 1* opusoi A*

Chiinau 2.02 1

0*#ate +enerale* 1. Plan traseu cu relieful reprezentat prin curbe de nivel cu echidistanta de 1m. Lungimea traseului 700m. 2. Intensitatea circulatiei transportului si a pietonilor. Nr Categoria transportului 1 2 # " & ' 7 $ !utoturisme Camioane Camioane P%#t P( #t ) &t Coef. 1.0 1.& 2.0 2.& #.0 ".0 0.& 0.2 Intensitatea conventionala "0 &# 20 200 #1& $0 "0 1$ -!(&"0 #. Pietoni #&0 ". .eclivitatea i (0.0#$/ i (0.02$ 0din proiect lu1m i ma2imal3 &. .ate suplimentare4 a. distanta dintre intersectii Lint(#00 m b. coeficientul 5 5(0.& c. durata fazelor semaforului *r(2& sec
1 2

tr

Nr ##$ 1'0 17 0 20 0 # 2

!utobuse *roleibuse !utotrenuri +otociclete ,iciclete

*g(& sec

Componenta proiectului 1. 2. #. ". &. Plan traseu sc.141000 Profil longitudinal scor 141000 scvr 14100 Profilul transversal al strazii de proiect si a strazii intersectate sc.142000 Plan intersectia denivelata sc.141000 6chema organizarii circulatiei la intersectie.

2*Reta stradala* Numim retea stradala a orasului multimea strazilor de diferite categorii si destinatii amplasate in planul orasului dat. 6trada orasului se numeste fisia terenului urban destinata pentru asigurarea circulatiei automobilelor si pietonilor si pentru trasarea retelelor ingineresti urbane ) canalizare/ apa/ telefon/ electricitate s.a. .eosebim urmatoarele " scheme principale a retelelor stradale4 1.dreptunghiulara 2.dreptunghiulara7diagonala

#.radial ) inelara

".combinata

&.cu forma geometrica libera

8eesind din destinatia principala a strazii urbane/ si anume din necesitatea asigurarii legaturilor dintre diferite zone ale orasului pe o directie ma2im posibila drept7 liniara/ schema retelei stradale se caracterizeaza cu a9utorul urmatorilor 2 indici4 1.:rad de nerectilinietate ) numeric egal cu raportul distantelor dintre diferite zone ale orasului masurate pe reteaua stradala catre distantele dintre aceste zone masurate pe linii drepte.
K nve = Lve 0i j 3 Lde 0i j 3

2.Numarulde automobile de transit care pot traversa centrul orasului de transit.

Caracteristica schemelor retelelor stradale se poate vedea in tabelul de mai 9os. 6chemelor retelelor stradale 1.dreptunghiulara 1/#& 10 ;nrt < de tranzit

2.dreptunghiulara7diagonala

1/1&

#0

#.radial ) inelara 1/0$ #&

"

".combinata 1/2 ) 1/2& 2&

3*Calsi)icarea stra4ilor urbane =olosind ca parametric de diferentiere viteza ma2ima de circulatie admisa/ intensitatea de circulatie/ functia pe care trebuie sa o indaplineasca strada luind in consideratie tipul si frecventa intersectiilor cu alte strazi se obtine clasificarea tehnica a strazilor. Clasificarea strazilor4 1. +C>+ ) magistrala de circulatie cu viteza mare? asigura legatura rapida de transport intre orasul centru si periferii/ zonele rezidentiale indepartate intre ele si cu zona de producere? necesita continuitatea circulatiei. 2. +@I@ ) magistrala orasaneasca cu circulatie de interes de oras? asigura legatura de transport si pietonala intre zone rezidentiale/ de producere cu centrul orasului? necesita circulatie continua/ intersectii denivelate si treceri pietinale suprastradale sau subterane. #. +@IC ) magistrala orasaneasca cu circulatie de interes de cartier? asigura legatura de transport intre zonele apropiate/ intre cartiere/ intre microraioane. ". 6AL ) strazi locale urbane? asigura circulatia locala a transportului si pietonilor. In dependenta de categoria strazilor e2ista parametric de caracterizare fizica si geometrica a lor4 a. viteza de circulatie recomandata? b. declivitatea longitudinala ma2imal admisibila? c. numarul minimal necesar de benzi de circulatie? d. latimea unei benzi de circulatie? e. latimea minimala a trotuarului. f. L1Bimea minimal1 a trotuarului >iteza Categoria strazii ma2ima +C>+ 100 .eclivitaea C "0
&

n "

b 0m3 #/7&

btr 0m3 7

+@I@ +@IC 6AL

$0 '0 20 ) '0

&0 '0 70 7 $0

" 0#3 # 023 172

#/7& #/7& # ) #/&

7/& 0'/03 '/0 0"/&3 1/&0

:radul de dezvoltare a retelei stradale a orasului se caracterizeaza prin densitatea strazii ) indice numeric egal cu raportul dintre - lungimilor tuturor strazilor orasului 0 m3 catre aria teritoriului orasului 0 m23.
=
Lstr S J m2 I

.ensitatea depinde de categoria orasului si valoarea medie constituie4 Categoria medie a orasului E &0 1/& 100 1/7 2&0 1/F &00 2/& 1000 #/0 D1000 D#/2

5* roiectarea pro)ilelor lon+itudinale Numim profil longitudinal al strazii urbane reprezentarea traseului strazii pe un plan vertical/ care trece prin a2a traseului si caracterizeaza cotele de relief si de proiect la traseul dat declivitatile de sectoare si elementele curbelor verticale pe traseul dat. 6e indeplineste in scara orizontala a traseului si se recomanda ca sa scara verticala sa fie de 10 ori mai mare decit scara orizontala. G ) cota conventionala/ mai mica decit cea mai mica cota de pe traseu 0in cazul meu G % 70/ deci G(2$ 3. @rdinea proiectarii profilului longitudinal4 1. 6e e2amineaza planul traseului propus spre proiectare cu relieful e2istent e2primat prin curbe de nivel si in dependenta de complicitatea reliefului se alege distanta dintre pichete/ de obicei 20/ "0/ &0/ 100m si preventiv se determina numarul de sectoare posibile cu declivitati constante. Hste important ca aceste sectoare sa aiba distante cit mai mari/ ceea ce asigura circulatia continua si lina pe sectorul dat/ aceasta distanta dintre punctele de fringere a declivitatii se numeste pas de proiectare. .in practica proiectarii si e2ploatarii strazilor urbane lungimea acestor sectoare depinde de categoria strazii? si constituie 2&0m si mai mult.
'

2. In scara orizontala/ data de obicei 14&00/ 141000/ 142000/ se traseaza planul traseului cu curbele de nivel e2istente si se divizeaza in segmente egale prin puncte de pichet 1/ 2/ #/ "/ etc. #. 6e calculeaza pentru fiecare pichet cu e2actitate ma2im posibila cotele e2istente 0negre3 si se inscriu in coloana respective. 6e fi2eaza pe linii verticale pentru fiecare pichet in scara verticala punctul ce corespunde cotelor negre calculate. Cu linii drepte subtiri se unesc punctele pichetelor alaturate/ formind profilul e2istent 0negru3 a traseului e2istent.

". In corespundere cu ipoteza presupusa de sectoare cu declivitati Cn si in corespundere cu cerintele echivalentei volumelor de sapaturi si adaosuri se alege pozitia optimala a liniei rosii 0de proiect3 pe aceste sectoare. 6e calculeaza cu e2actitate de miimi declivitatile longitudinele i1/ i2/ i#/ i"K si se fi2eaza o cota rosie initiala? de dorit G0r si in corespundere cu valorile calculate a declivitatilor se calculeaza cotele rosii pentru fiecare pichet.

&. In punctul de fringere a declivitatii cu scopul asigurarii circulatiei cu viteza si vizibilitate sporita si pentru micsorarea loviturilor dinamice se inscriu curbe verticale cu raze anumite/ marimea carora depinde de categoria strazii. Hvident este faptul ca se intilnesc cazuri cind in punctul de fringere diferenta declivitatilor este foarte mica si nu7i necesar de a inscrie o curba. '. In sectorul proiectat al strazii cuprins de curba se calculeaza cotele rosii corectate corespunzatoare curbei. 7. Pentru fiecare pichet se calculeaza cota de e2ecutie/ adica diferenta dintre cota rosie si cea neagra a pichetului respectiv.

8azele curbelor verticale a profilului longitudinal.

Categoria strazii 1. +C>+ 2. +@I@ #. +@IC ". 6AL

d & 7 10 1&

8aza ) m conve2e concave 10000 '000 "000 2000 2000 1&00 1000 &00

Calculul profilului longitudinal 1. Calculul cotelor negre.


n H0 = 2#.00

H 1n = 2#.00 + 12 L 17 = 2#.7
n H2 = 2".00 + "" L '2 = 2".7

H $n = 2#.00 + $ L 11 = 2#.7
n HF = 2".00 + "" L '' = 2".' n H 10 = 2#.00 +11 L 1' = 2#.7 n H 11 = 21.00 + 2$ L "F = 21.' n H 12 = 20.00 + " L 2' = 20.1 n H 1# = 1$.00 +11 L #$ = 1$.# n H 1" = 1$.0

H = 2$.00 + $ L '0 = 2$.1


n # n H" = 27.00 + 2 L '0 = 27.0

H = 27.00 + 12 L #$ = 27.#
n & n H' = 2F.00 + " L 11 = 2F.# n H7 = 2".$ + "7 L &F = 2".$

2. Calculul cotelor rosii.


H kr1 = 1$.00

i1 =

r H kr1 H 0

L0 k1 13

r H kr1 H1" 1$.00 + 2F." 2F." 1$.00 = i1 = =0.0#$ = = 0.02$ #00 L0 k1 1" 3 "00 $

r H0 = 1$.00 r H 1r = H 0 + i1 l = 1$.00 + 0.0#$ O &0 = 1F.F

H = H + i1 l = 1F.F + 0.0#$ O &0 = 21.$


r 2 r 1 r r H# = H2 + i1 l = 21.$ + 0.0#$ O &0 = 2#.7 r r H" = H# + i1 l = 2#.7 + 0.0#$ O &0 = 2&.' r r H& = H" + i1 l = 2&.' + 0.0#$ O &0 = 27.& r r H' = H& + i1 l = $0.$ + 0.00# O &0 = $2."& r H kr1 = H 7 + i1 l = $2."& + 0.00# O 2& = $1.0& r r H7 = H' + i2 l = $1.0& 0.02$ O 2& = 7F.'&

H $r = H kr1 i2 l = $1.0& 0.02$ O &0 = 7F.2&


r HF = H kr1 i2 l = 7F.2& 0.020 O &0 = 7$.2& r H 10 = H kr2 i2 l = 7$.2& 0.020 O &0 = 7'.$& r H 11 = H kr# i2 l = 7'.$& 0.020 O &0 = 7&."& r H 12 = H kr " i2 l = 7&."& 0.020 O &0 = 7".0& r H 1# = H kr& i2 l = 7".0& 0.020 O &0 = 72.'& r H 1" = H kr' i2 l = 72.'& 0.020 O &0 = 71.2&

#. Inscriere curbei verticale. M


T=

R 0i1 + i2 3 "000 O 00.00# + 0.02$3 = = 1&' 2 2

D=

T2 1&' 2 = = #.0"2 2 R $000

*7 distant de la punctul de fringere pina la inceputul curbei .7 distant de la punctual de fringere pina la curba Ande4 d ( 0i17ir3 ) diferenta algebrica a valorilor declivitatilor in punctul de fringere a lor.

Calculul cotelor de proiect a pichetelor de pe traseul curblinear4

2R 2 7 distanta de la verticala pichetului pina la inceperea curbei. N ) distant de la linia rosie a traseului pina la curba.

2 y=x

y " = "$ y& = F$

$000 $000
2

= 0.2$$ = 1.2 = 2.7#$

yF = 2

$000
2 2

= 0.000& = 0.##$ = 1.#

y$ = &2

$000

y ' = 1"$

$000

y 7 = 102
F

$000

' Corectia valorilor cotelor rosii in spatial linear4

c r H& = H& y& = $0." 1.2 = 7F.' c r H' = H' y' = $2."& 2.$F = 7F.&1 c r Hk = Hk yk1 = $2.20 0.20 = 7F.#1 1 1 c r H7 = H7 y7 = $1.00 1.# = 7F.70 c r H$ = H$ y$ = 7F.#0 0.## = 77.F1

". Calculul cotelor de e2ecutie ale pichetelor de traseu.

ex r n H0 = H0 H0 = 70.00 $#.00 = +1#.00

H1ex = H1r H1n = 7".2& 7#.7 = 0.&&


ex r n H2 = H2 H2 = 7&.F 77.1 = +1.# ex r n H# = H# H# = 77.& 7$.' = +1.1 ex r n H" = H" H" = 7".1& 7$." = 0.7& ex c n H& = H& H& = $0.$ $0." = 0." ex c n H' = H' H' = $2."& $2." = 0.0& ex c n H7 = H7 H7 = $1.0& $1.0 = 0.0& ex c H$ = H$ H $n = 7F.'& 7F.# = 0.#& ex c n HF = HF HF = 7$.# 7'.# = 2 ex c n H10 = H10 H10 = 7'.F 77.' = +0.7 ex c n H11 = H11 H11 = 7&." 7'." = +1 ex r n H12 = H12 H12 = 7" 7#.' = 0." ex r n H1# = H1# H1# = 72.' 72.& = 0.1 ex r n H1" = H1" H1" = 71.2& 70.0 = 1.2&

10

5* roiectarea pro)ilelor transversal Numim profil transversal reprezentare traseului strazii pe un plan vertical ce trece perpendicular pe a2a strazii si a tuturor elementelor sale. Hlementele principale ale strazii sint4 7 partea carosabila 7 trotuarele 7 fisii verzi de izolare a trotuarelor si sensurilor de circulatie 7 bordurie etc.

1. Capacitatea teoretic1 a unei benzi de circulaBie a str1zii date

11

7 valoarea teoretica a capacitatii unei benzi 0aut.Lora3 6 7 distanta parcursa de automobil timp de o ora cu o viteza respectiva.
12

7 gabarit dinamic 7 lungimea automobilului 7 distanta parursa de automobil in timpul de reactie a soferului la necesitatea de frinare

7 timpul de reactie 7 distanta parcursa de automobil din momentul frinarii pina la oprire. !cceleratia caderii libere g(F/$

7 distanta de siguranta intre 2 automobile.

8eesind din aceasta4


N1 = #'00 v v2 $ + vtr + 2 g 0 il 3

2. Coeficientul de micPorare a intersecBiilor


K int = Lint <1 v v2 Lint + + + t O v 2a 2b
2

7 distanta dintre intersectii 7 viteza in mLs de pe strada calculata.


1#

a 7 acceleratia automobilului 7 b 7 deceleratia automobilului 7 t ) durata medie a timpului de asteptare a automobilului in faza semaforului

7 durata fazei rosii a semaforului. 7 durata fazei galbene a semaforului.

#. >aloarea real1 a capacit1Bii unei benzi 4


r N1 (N1 Q

int

". Calcul1m num1rul necesar a benzilor de circulaBie4


n= A N1r

7 flu2ul de automobile pentru perspectiva. 7 valoarea reala a capacitatii unei benzi.

&. Calcul1m l1Bimea trotuarelor Numim capacitate a strazii urbane numarul ma2im de automobile care pot trece pe strada data intr7o directie in timp de o ora/ respectind regulile de circulatie. Intensitatea circulatiei pe strazile urbane reprezinta numarul real de automobile ce trec pe strada data timp de o ora. Calculul latimii partii carosabile a strazii este bazat pe notiunea de gabarit dinamic? ceea ce reprezinta intervalul de strazi in directia longitudinala care il ocupa un automobilcu viteza data > parcurge o distanta L si astfel capacitatea unei benzi va fi4
N1 = L Lol

1"

!vind >( '0 mLh o transformam in mLs >(0 '0 mLh O 1000m3 L #'00s ( 1'.'' mLs ie ) declivitatea longitudinala 0 cea mai mare 3

>(1'.'' mLs
N1 =

ie(0.0#0 lint( #00 m

tr( 2& s

tg(&s

5(0."

S &FF7' = = F"7.#$ ld '#.#07

277.& 2 F.$ 00.&& 0.0#03

ld( &R1'.'' S 1.&R R# ('#.#07

6 ( 1'.''mLsS#'00s(&FF7'm Calculam coeficientul de micsorare a intersectiilor


K int = Lint #00 = = 0.&11 2 2 V V 1'.'' 1'.'' 2 Lint + + + t O V #00 + + + 7.& O1'.'' 2a 2b 2 O1.& 2O2
2

t =

t r + 2t g 2

2&s + 2 s O & = 7.&s 2

Calculam valoarea reala a capacitatii unei benzi de circulatie4


N1r = N1 K int = F"7.#$ O 0.&11 "$"aut L h

Calculam numarul de benzi4


n= A &"0 = = 1.11& N1r "$"

Pru nT(1.11& din tabela luam valoarea reala/deci n(2/reese ca avem nevoie de 2 ,enzi.

1&

Calculam trotuarele4 a3 *rotuarele obisnuite in lungul terenurilor verzi sau in fata blocurilor locative . Pentru ele capacitatea este4 7 1000 pietoniLore. b3 *rotuarele alaturate magazinelor/cinematografelor/teatrelor si altor edificii obstesti. Pentru ele capacitatea este4 7 7007$00 pietoniLore.
A1 #&0 = = 0.#& = 1 1000 N1tr n2 = A2 #&0 = = 0."' = 1 tr 7&0 N2

n1 =

Calculam latimea trotuarelor4 b1(1O0.7&(0.7&m adoptam 1.&m b2(1O0.7&(0.7&m adoptam "m IN*H86HC*I! 6*8!UIL@8. @ intersectie reprezinta un punct de conflict intre diferiti curenti de circulatie. capacitate de circulatie a intersectiei depinde de numarul de interectii si de organizarea circulatiei pe aceste intersectii.In functie de numarul/dispozitia si importanta strazilor apar intersectii de diferite tipuri4 cu #/" si mai multe ramuri. Practica a demonstrate ca intersectia denivelata a 2 strazi mareste capacitatea de circulatie de 1/&72 ori..in punct de vedere a organizarii circulatiei a transportului si a gabaritelor geometrice/deosebim urmatoarele tipuri de intersectii denivelate4 a3 *refla. b3 Inelara c3 Combinata !vanta9ele intersectiilor denivelate consta in rezolvarea totala a organizarii circulatiei transportului in toate directiile posibile/ si duce la micsorare numarului de accidente rutiere.

1'