.T.C.N.V.

KARPEN BACU

GEOGRAFIE
SUPORT DE CURS CLASA a IX-a F.R.

SEMESTRUL I 1. Pmn !" - # $n % a $ a Un%&$'(!"!%

Un%&$'(!" )% (%( $m!" (#"a' SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani i const! "n SOARE, cele nou! planete care se "nv#rt in $urul lui i satelitii lor% Aceste planete sunt& MER'UR, (E)US, *AMA)T, MARTE, +U*ITER, SATUR), URA)US, )E*TU), i *LUTO% Sistemul solar s-a format, pro,a,il, dintr-un nor de -a.e i praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare% /or0ele -ravita0ionale au facut ca norul s! se "nv#rteasca i s! se contracte% 'entrul, devenind foarte compact, dens si extrem de fier,inte, a format SOARELE%

E&#"!*%a Un%&$'(!"!% )% a T$''$% Scara geocronologica- scara care prezinta succesiv aspectele genetale si particulare ale evolutiei in timp a pamantului, avand la baza rocile, fosilele de plante si si animale caracteristicesi particularitatile tectonice:scara este divizata in trepte taxonomice(ere, perioade, epoci, varste) Era geologica interval de timp de orinul zecilor sau sutelor de milioane de ani,caracterizat printr-o anumita dezvoltare a fenomenelor de viata, anumite orogeneze creatoare, de structuri importante , o evolutie paleogeografica specifica;timpul de cand Pamantul a devenit planeta si pana azi a fost impartit in 5 ere geologice: precambrian, paleozoic, mezozoic, neozoic si cuaternar !volutia reliefului continentelor la scara geocronologica: Era precambriana- acum " mld ani - s-a individualizat scoarta terestra (cu nucleele principalelor regiuni de platforma) - la sfarsitul acestei etape au aparut primele forme de viata in oceane E'a Pa"$#+#%,a ##5 mil ani,de la aparitia primelor crustacee in ocean pana la aparitia gimnospermelor si a reptilelor;

- au loc miscari orogenetice sistemele montane caledonice ($%-ul !uropei) si &ercinice (centrul !uropei, '-tii (palac&i, )obrogei) - mari acumulari de carbune (&uila si antracit E'a m$+#+#%,a *5+ mil ani -de la dezvoltarea reptilelor mari pana la disparitia acestora - au loc orogeneze K%mm$'%,a si partial a"-%na -se formeaza o parte din lanturile alpine din !uropa si (sia precum si ,ordilierii si (nzii din (merica; E'a n$#+#%,a -+ mil ani incepe cu dezvoltarea mamiferelor - miscarile orogenetice alpine se definitiveaza infatisarea actuala a continentelor; - in cea de-a doua perioada- ,uaternar- apare omul F#'ma (% .%m$n(%!n%"$ Paman !"!%

$-ul

.orma Pamantului - elipsoid de rotatie - turtit la poli si bombat la ecuator - este specific corpurilor omogene(ca alcatuire) aflate in rotatie - geoid datorita alcatuirii complexe - suprafata continua la nivelul mediu al oceanelor si marilor desc&ise , lipsite de maree si valuri nivelul de + m care se prelungeste imaginar pe sub continente Particularitati impuse de forma Pamantului: - meridianele sunt semicercuri nu cercuri -acceleratia gravitationala scade de la !cuator la Poli - radiatia solara scade de la !cuator la Poli M%(,a'%"$ Paman !"!% 'iscarea de rotatie 'iscarea de revolutie

'iscarea de rotatie miscarea pamantului de la vest spre est in aproximativ /" ore - ,onsecinte (lternanta zilelor cu noptile - %ariatia orei pe 0lob -'odificarea temperaturii aerului - (baterea corpurilor aflate in miscare 'iscarea de revolutie -miscarea Pamantului in 1urul 2oarelui pe o elipsa in #35 de zile 3ore, 4min si 4 sec (anul sideral) , 2oarele aflandu-se intr-unul din focarele orbitei )e aici rezulta distanta variabila a Pamantului fata de 2oare - *"- *++ +++ 5m la peri&eliu, atins pe # ianuarie - *5/ *++ +++5m la afeliu atins pe 3 iulie -anul calendaristic #35 de zile sau #33 de zile anul bisect )efinitii: Periheliu-punctul cel mai apropiat de 2oare de pe orbita 6errei Afeliu-punctul cel mai departat de 2oare de pe orbita 6errei

,onsecinte - (paritia anotimpurilor datorita celor " momente definitorii ale miscarii de revolutie a Pamantului dintr-un an :doua ec&inoctii si doua solstitii !c&inoctiul sau ec&inoxul de primavara reprezinta momentul inceperii primaverii astronomice in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica (unde are loc ec&inoctiul de toamna) (tunci cand are loc ec&inoctiul de primavara 2oarele trece prin punctul vernal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc (stfel, ziua va fi egala cu noaptea si va creste pana la solstitiul de vara 2olstitiul de vara reprezinta momentul inceperii verii in emisfera nordica si al iernii in emisfera sudica (stfel vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului )upa solstitiul de vara ziua va incepe sa scada si va fi egala cu noaptea la ec&inoctiul de toamna !c&inoctiul sau ec&inoxul de toamna reprezinta momentul inceperii toamnei astronomice in emisfera nordica si al primaverii in emisfera sudica (unde are loc ec&inoctiul de primavara) (tunci cand are loc ec&inoctiul de toamna 2oarele trece prin punctul autumnal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc (stfel, ziua va fi egala cu noaptea si va descreste pana la solstitiul de iarna 2olstitiul de iarna reprezinta momentul inceperii iernii in emisfera nordica si al verii in emisfera sudica (stfel vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului )upa solstitiul de iarna ziua va incepe sa creasca si va fi egala cu noaptea la ec&inoctiul de primavara

/. M(!'a'$a )% '$-'$+$n a'$a (-a*%!"!% $'$( '!

C##'.#na $"$ 0$#0'a1%,$ )efinitie:reprezinta elementele care determina pozitia unui punc pe suprafata terestra 2unt reprezentate de 7atitudine si de longitudine 7atitudinea distanta unui punct fata de ecuator,exprimata in grade cu valori intre +4+ grade in fiecare emisfera -paralela de + grade !cuatorul imparte globul geografic in doua emisfere egale emisfera nordica si emisfera sudica -pe &arti este redata prin paralele cercuri imaginare ce incon1oara Pamantul intre cei doi poli 7ongitudinea distanta unui punct masurata in grade, fata de meridianul de + grade 0reen8ic& - meridiane semicercuri ce unesc cei doi poli - meridianul de + 0rade 0reen8ic& trece prin 7ondra si imparte globul geografic in doua !misfere egale emisfera vestica -emisfera estica -Pe glob sunt trasate *9+ meridiane in fiecare emisfera

: R$-'$+$n a'% ,a' #0'a1%,$ 0lobul geografic - reprezentare grafica,exacta a formei Pamantului redusa la scara ;arta reprezentare cartografica , in plan orizontal pe baza unui sistem de proiectii , a unei parti sau a unei intregi suprafete terestre, micsorata si generalizata in functie de o anumita scarade proportie,folosind semne conventionale in raport cu tematica ,ontinutul ;artii-2cara de &artii(numerica sau grafica) -,oordonatele geografice -elemente de planimetrie cuprind areale si diverse obiecte care au o dezvoltare in plan orizontal; in functie de scara &artii cele mai mari pot fi redate prin contur precis(o padure, o asezare , un lac, etc) iar cele mai mici prin simboluri(cai de comunicatie, izvoare, retea &idrografica) -!lemente de nivelment cuprind reprezentari ale reliefului care apar frecvent in urmatoarele modalitati - cote de altitudine sau de adancime - curbe de nivel curbe in lungul carora toate punctele au aceeasi altitudine in raport cu nivelul oceanului; se traseaza prin proiectarea si unirea pe un plan orizontal (&arta) a tuturor punctelor care rezulta din intersectarea reliefului cu mai multe suprafete orizontaleaflate la o departare egala pe verticala (ceasta departare egala poarta denumirea de ec1idistanta2distanta altimetrica e-ala intre doua cur,e de nivel succesive3 -cur,e ,atimetrice 4 linii inc1ise trasa pe suprafata oceanelor , marilor , lacurilor, in lun-ul carora toate punctele au aceeasi adacime5 S,a'a 2a' %% S,a'a n!m$'%, este o frac<ie ordinar= >n care num=r=torul indic= lungimea grafic= (de obicei >n cm), iar numitorul lungimea corespunz=toare din teren (tot >n cm) S,a'a 0'a1%, reprezint= raportul exprimat grafic )up= modul de construc<ie ?i precizia m=sur=rii scar! -rafic! simpl! Pentru construc<ia sc!rii -rafice simple se divizeaz= un segment de dreapt= >n mai multe p=r<i, de obicei >n cm, not@ndu-se originea A Bn partea dreapt= a originii se noteaz= diviziunile cu lungimile valorilor naturale corespunz=toare sc=rii date Partea din st@nga originii zero se nume?te talon ?i este >mp=r<it >n mai multe segmente, oferind astfel posibilitatea m=sur=rii unor distan<e p@n= la a zecea parte dintr-o diviziune din partea dreapt= a originii 6alonul poate fi simplu sau exagerat

 ,lasificarea &artilor se face dupa mai multe criterii -dupa scara :&arti la scara mare *:/+ +++, *:/5 +++, *: *++ +++ -&arti la scara mi1locie *: /++ +++- *: * +++ +++ -&arti la scara mica *: * +++ +++ * +++ +++ +++ -&arti speciale &arti fizico geografice - &arti economico geografice -&arti geomorfologice, &idrologice etc -dupa marimea teritoriului reprezentat &arti pe care apare reprezentata intreaga suprafata terestra planiglobul - planisfera -mapamond -&arti ale emisferelor, continentelor , statelor -dupa destinatia utilizarii &arti folosite in diverse domenii de activitate -navigatie maritima, fluviala, aeriana, &arti scolare, &arti topografice

3.R$"%$1!" $'$( '!

Celieful terestru cuprinde totalitatea formelor pe care le >mbraca suprafata solida a Pam@ntului, inclusiv >n spatiul acoperit de apele marilor si oceanelor Pe planeta noastra, aproape trei sferturi din relief (-*D) sunt acoperite de apa Pe restul suprafetei Pam@ntului (/4D) - uscatul - omul vine >n contact, zi de zi, cu relieful ,eea ce nu poate fi observata este marea diversitate a formelor reliefului, pornind de la tarmurile marilor si oceanelor, p@na pe culmile celor mai >nalti munti ,auzele care conduc la aceasta mare varietate a reliefului sunt multiple, ale av@ndu-si originea at@t >n interiorul Pam@ntului, c@t si la suprafata sa si >n spatiul extraterestru !xista doua categorii de agenti care actioneaza asupra suprafetei terestre si creeaza relieful: A0$n %% %n $'n%, care se manifesta >n interiorul Pam@ntului si sunt sustinuti de sursele de energie care >si au originea >n acest spatiu; A0$n %% $4 $'n%, care actioneaza la suprafata Pam@ntului si sunt dependenti de sursele de la exteriorul planetei 1. A",a !%'$a %n $'na a Pamn !"!% Enteriorul Pam@ntului este format, >n general, din trei unitati structurale distincte, dispuse concentric, fiecare av@nd grosimi si proprietati fizice diferite (ceste unitati s-au conturat o data cu constituirea Pam@ntului ca planeta, sub efectul gravitatiei, care a actionat diferentiat asupra elementelor cu densitati diferite Pornind de la centrul Pam@ntului spre suprafata (3#-+ Fm), aceste unitati sunt: N!,"$!", care se afla >n centrul planetei, are o raza de aproximativ #5++ Fm si este alcatuit >n principal din fier, asociat cu mici cantitati din alte elemente (sulf si oxigen) Bn centrul nucleului, materia este solida, >n timp ce la exteriorul acestuia se afla >n stare topita

Man a!a, care acopera nucleul si are o grosime de aproximativ /4++ Fm !ste alcatuita >n principal din fier si magneziu, la care se adauga si alte elemente (siliciu si oxigen) 2tarea materiei din manta este solida, dar comportamentul ei este apropiat de cel al unui material, care curge la presiuni scazute (comportament fluid) )ensitatea materiei >n interiorul mantalei prezinta o valoare medie de 5gGcm# Partea superioara a mantalei (cu viscozitate marita), cu o grosime de cca "++ Fm, este cunoscuta sub numele de astenosfera (ceasta prezinta o importanta deosebita deoarece gazduieste procese ce influenteaza, >n mare masura, dinamica unitatii structurale situate deasupra - scoarta S,#a' a, reprezinta unitatea structurala cea mai subtire din alcatuirea Pam@ntului, fiind dispusa la suprafata planetei 0rosimea ei variaza, >n medie, >ntre 9 si "+ Fm, valorile cele mai mari >nt@lnindu-se pe continente (p@na la -+-9+ Fm), iar cele mai reduse, sub oceane (5-*+ Fm) !ste alcatuita >n principal din oxigen, siliciu, aluminiu, magneziu, sodiu, potasiu, fier )ensitatea sa medie este de aproximativ #gGcm# ,ele trei unitati mentionate sunt separate de discontinuitati, care au fost puse >n evidenta cu a1utorul undelor seismice (acestea >si sc&imba proprietatile la trecerea prin medii diferite, oferind, astfel, informatii despre mediile strabatute) /. R$"%$1!" Pamn !"!% Privit din spatiul cosmic, Pam@ntul etaleaza doua mari categorii de suprafete - uscatul si domeniul oceanic (ceste categorii de suprafete sunt reprezentate prin continente si bazine oceanice - formele de relief cu cel mai >nalt rang de pe 6erra - nascute exclusiv ca urmare a actiunii agentilor externi asupra scoartei terestre )esi ponderea suprafetei ocupate de uscat este de /4D >n mod obisnuit se considera ca din domeniul uscatului fac parte si vecinatatile acestuia cu ad@ncimi mici, de p@na la *9+-/++ m Bmpreuna cu platformele continentale, domeniul continental ocupa cca #5D din suprafata Pam@ntului, restul de cca 35D revenind domeniului bazinelor oceanice Pe formele de relief planetar se suprapun formele de ordinul EE, reprezentate pe continente de masive muntoase, podisuri si dealuri, c@mpii, >n timp ce, >n cadrul bazinelor oceanice, cuprind platformele continentale, abruptul continental, c@mpiile abisale, dorsalele si fosele (ceste forme se diferentiaza si prin particularitatile reliefului specific fiecareia dintre ele M!n %% constituie formele cele mai proeminente ale reliefului terestru )e regula, altitudinile lor depasesc 3++ - *+++ m, iar >n cadrul lor, vaile sunt ad@ncite cu cel putin c@teva sute de metri sub nivelul interfluviilor Enterfluviile sunt mai mult sau mai putin ascutite, iar versantii au, >n general, frecvent peste /+H- #+H 'untii se pot prezenta fie sub aspectul unor culmi izolate, bine evidentiate >n raport cu relieful >nvecinat si cu o structura geologica uniforma (masiv muntos), fie sub forma unor culmi dispuse pe suprafete larg extinse >n lungime si cu o geologie variata (lant muntos) 7anturile muntoase cele mai impresionante ale planetei se >ntind pe lungimi de mii de Fm, uneori pe mai multe continente (cazul lantului alpino-carpato-&imalaIan, ce ocupa sudul !uropei si al (siei, sau al 'untilor 2t@ncosi din (merica de $ord, continuati cu 'untii (nzi, >n (merica de 2ud)

P#.%(!'%"$ sunt forme de relief cu altitudini ce depasesc /++ - #++m, >n care r@urile s-au ad@ncit cu peste *++m, iar interfluviile ocupa o suprafata mai mare dec@t versantii si vaile ,el mai adesea, interfluviile au un aspect plat sau usor rotun1it si se dispun la altitudini apropiate Printre cele mai importante podisuri ale planetei se numara Podisul 'atto 0rosso din (merica de 2ud si Podisul 6ibet din (sia D$a"!'%"$ au >naltimi minime de c@teva sute de metri si se prezinta mai ales sub forma unor interfluvii rotun1ite, fata de care reteaua &idrografica s-a ad@ncit cu peste *++m %ersantii si vaile ocupa o suprafata mult mai mare dec@t cea a interfluviilor )ealurile >nsotesc frecvent lanturile muntoase, cu care pot avea o geneza comuna (cazul dealurilor subcarpatice de pe teritoriul tarii noastre) Cm-%%"$ sunt cele mai 1oase forme de relief ale uscatului terestru (de regula, au sub /++m altitudine ) Prezinta interfluvii plate foarte extinse, fata de care r@urile s-au ad@ncit foarte putin (maxim c@teva zeci de metri) 'ulte dintre ele sunt acoperite cu aluviunile fluviilor care le dreneaza (,@mpia (mazonului, 'area ,@mpie ,&ineza, ,@mpia Com@na etc ) P"a 1#'ma ,#n %n$n a"a reprezinta o treapta a reliefului submers al planetei care >nsoteste uscatul, cobor@nd p@na la ad@ncimi de cca -/++m (re un aspect >n general neted si o panta redusa, constituind adesea o c@mpie inundata de apele oceanului dupa sf@rsitul ultimei epoci glaciare )esi acoperita de apele marilor si oceanelor, platforma continentala este considerata parte din domeniul uscatului (este formata pe scoarta de tip continental) A5'!- !" ,#n %n$n a" constituie o treapta de tranzitie spre relieful bazinelor oceanice (format pe scoarta specifica, bazaltica) !ste o suprafata relativ >nclinata (cu ad@ncimi care pornesc de la cca -/++m si coboara p@na la -#+++ -"+++m), pe care se pot dezvolta fenomene gravitationale asemanatoare celor de pe uscat (alunecari si prabusiri de materiale, formarea de canioane) Cm-%%"$ a5%(a"$ reprezinta suprafete relativ plane, care ocupa o buna parte din fundul Aceanului Planetar, la ad@ncimi cuprinse, de regula, >ntre -"+++ si -3+++m 2unt dezvoltate exclusiv pe scoarta de tip oceanic si sunt acoperite cu sedimente fine, de origine marina Prezenta lor este semnalata >n toate cele trei oceane ale lumii (se dezvolta >ntre dorsale si abrupturile continentale) D#'(a"$"$ (% 1#($"$ sunt formele cele mai spectaculoase ale reliefului submarin al planetei, forme nascute >n zonele de contact dintre placi )aca dorsalele constituie elemente pozitive ale reliefului oceanic (veritabili munti submarini, extinsi >n toate oceanele planetei pe mai multe zeci de mii de Fm, uneori ridic@ndu-se si la suprafata apelor sub forma de insule), fosele gazduiesc cele mai mari ad@ncimi de pe planeta (>n general, sub -3+++m; >n vestul Aceanului Pacific, cele mai mari ad@ncimi din fose sub -*++++m) 3. R$"%$1!" (% a, %&% a $a !mana 'a1oritatea activitatilor umane se desfasoara pe suportul constituit de relieful terestru Celieful este solicitat >n diferite moduri, >n functie de specificul socio-economic si te&nic al acestor activitati, pornindu-se de la simpla utilizare ca suprafata de sustinere (pentru constructii, cai de comunicatie etc ) si p@na la interventii ample, care conduc la modificarea lui radicala (excavari, terasari etc )

(ctivitatile cu impact ma1or asupra reliefului sunt: A, %&% a %"$ %n.!( '%a"$ m%n%$'$ sc&imba radical configuratia reliefului >n cazul exploatarilor de suprafata si al celor subterane, care conduc la aparitia unor mari cariere si &alde (cestea reprezinta, practic, noi forme de relief - apartin@nd categoriei reliefului antropic (creat de om) - unele dintre ele av@nd o stabilitate precara si prezent@nd, implicit, riscuri pentru populatia si activitatile desfasurate >n vecinatatea lor L!,'a'%"$ a0'%,#"$ complexe - terasari, >ndiguiri, amena1ari de mari canale de irigatie sau de desecare - contribuie din plin la sc&imbarea caracteristicilor reliefului si la >mbunatatirea potentialului productiv al terenurilor D$1'%(a'%"$ ma(%&$ ale padurilor tropicale si temperate, combinate, ulterior, cu utilizarea agricola intensiva a terenurilor, ridica mari probleme privind stabilitatea versantilor cu >nclinari mari Pe astfel de versanti, regimul &idroclimatic local poate favoriza aparitia si extinderea rapida a ravenarilor, torentialitatii, alunecarilor de teren - fenomene care elimina solul si duc la scoaterea din circuitul productiv a suprafetelor afectate C#n( '!%'$a !n#' am-"$ ,a% .$ ,#m!n%,a %$ - canale navigabile, mari autostrazi, aeroporturi etc - poate duce la modificari importante (prin lucrarile de excavare, nivelare, redistribuire a unor mari mase de roca) ale reliefului si ale peisa1ului unor regiuni extinse, determin@nd aparitia unor dezec&ilibre >n evolutia acestora ,&iar si unele activitati cu amploare mai redusa (ex : construirea unui simplu drum) pot avea, pe plan local, consecinte negative 6. N$,$(% a $a -'# $7a'%% '$"%$1!"!% (tunci c@nd omul intervine irational asupra reliefului, rezultatele unor astfel de actiuni se pot >ntoarce >mpotriva sa Ceducerea sau c&iar eliminarea potentialului productiv al unor terenuri, periclitarea sigurantei constructiilor prin destabilizarea versantilor, distrugerea unor forme de relief cu deosebita valoare peisagistica, turistica sau stiintifica sunt numai c@teva dintre actiunile care afecteaza negativ si, >n unele cazuri, ireversibil relieful si mediul >ncon1urator al planetei Amul dispune astazi de posibilitati impresionante de a modifica relieful Pentru mentinerea capacitatii de sustinere a diferitelor activitati umane, utilizarea reliefului trebuie sa se faca atent si ec&ilibrat ,onservarea reliefului ca resursa se integreaza >n efortul general de salvare si mentinere a calitatii mediului pe planeta noastra

$umeleJJJJJJJJJ PrenumeleJJJJJJJJ ,lasaJJJJJJ )ataJJJJJJJJ

TEST DE EVALUARE
C#m-"$ a*% -'#-#+%*%%"$ .$ ma% 7#( ,! '(-!n(!" ,#'$, 8 19 -. *) 'odelul exact ?i mic?orat al P=m@ntului esteJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ /) ,ifrele, literele, semnele, simbolurile, culorile, liniile, folosite pe &art= pentru redarea elementelor ?i fenomenelor naturale ?i economico-sociale se numescJJJJJJJJJJJJJJJJJJ #) 6otalitatea paralelelor ?i meridianelor de pe glob sau &art= alc=tuiesc elementul(globului sau &artii)) numitJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJ ") Caportul care indic= de c@te ori sunt mic?orate pe &art= distan<ele din natur= se nume?teJJJJJ 5) Paralelele care separ= zona cald= de zonele temperate se numescJJJJJJJ 3) ;=r<ile care cuprind un ansamblu de elemente naturale ?i economico-sociale se numesc &=r<iJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ II. :n,$',!%*% "% $'a ,#'$(-!n+ #a'$ '(-!n(!"!% ,#'$, 8 1/ -. *) Ktiin<a care se ocup= cu m=surarea ?i reprezentarea spa<iului terestru se nume?te: a) (stronomie; b) ,artografie; c) 0eografie; d) 0eomorfologie /) Pentru c= &arta red= deformat distan<ele, ung&iurile ?i suprafe<ele, aceasta este o reprezentare: a) aproximativ=; b) grafic=; c) conven<ional=; d) generalizat= #) Camura cartografiei, care se ocup= cu reprezentarea reliefului pe planul &=r<ii se nume?te: a) (ltimetrie; b) $ivelment; c) Planimetrie; d) Latimetrie ") *+ ,ele mai multe detalii sunt redate pe o &art= la scar=: a) mare; b) mi1locie; c) mic= III. P$ (-a*%!" "%5$' .$ ma% 7#(; .a*% ,%n,% $4$m-"$ .$ 2'*% $ma %,$. 1< -. JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ IV. I.$n %1%,a*% ,##'.#na $"$ 0$#0'a1%,$ a"$ -!n, $"#' A )% B; .%n .$($n!" .$ ma% 7#(= > %%n. , !n 0'a. .$ "a % !.%n$ m(#a'a 111;1Km; ,a",!"a*% .%( an*a ?n Km .%n '$ ,$"$ .#! -!n, $ A )% B I.

/< -. A

V. P$ # 2a' "a (,a'a 189.<<<.<<< .%( an*a .%n '$ "#,a"% *%"$ X )% @ $( $ .$ A;B,m. Ca",!"a*% .%( an*a ?n Km .%n '$ ,$"$ .#! "#,a"% *%. 1< -. VI.En!m$'a*% $"$m$n $"$ 2'*%%; ?n (-a*%!" "%5$' .$ ma% 7#(.