Productiile animalelor domestice

Productia animala a fost si este importanta n Romnia datorita conditiilor geografice favorabile si pentru ca principalele specii au fost domesticite n Europa. Omul foloseste animalele pentru a transforma n lapte, carne, oua etc. produsele vegetale pe care nu le poate folosi direct (fn, pasune, paie...). Productia depinde de capacitatea de productie proprie a animalului si de cantitatea de hrana pe care acesta o primeste, de conditiile de ngrijire si e ploatare !apacitatea productiva si randamentul economic depind si de aspectul e terior al animalului, de particularitatile de microstructura si fi"iologice. Productiile sunt apreciate cantitativ si calitativ. Productia animala a fost si este importanta n Romnia datorita conditiilor geografice favorabile si pentru ca principalele specii au fost domesticite n Europa. #eto$dacii, n lumea elena si apoi romanica, erau numiti %mncatori de lapte%. Eu au practicat transhumanta care s$a ncetatenit pna n sec.&&. '.(ilip ()*+*) a apreciat %perioada de aur% pentru productia animala pna la tratatul de la ,drianopol ()-.*). /upa aceasta data se e tinde cultivarea cerealelor n detrimentul cresterii animalelor. 0n )*.+ produsele animale pentru e port repre"entau doar ),.12, iar n )*3* au crescut la ).,.2. /upa )*1+ s$a trecut la concentrarea si speciali"area productiei animale. 0n ultimii ani (dupa )*-*) se urmareste gasirea mijloacelor de stimulare a taranilor si specialistilor n "ootehnie pentru organi"area de ferme mici si mijlocii, eficiente biologic si economic. 4ot ce valorifica omul de la animale se numeste produs, iar cantitatea totala de produse obtinute de la un animal ntr$un interval de timp se numeste productie. Produsele de care beneficiem de pe urma animalelor sunt5 lapte, carne, oua, lna, piele, blana, miere, matase naturala. Productivitatea animalelor cuprinde att notiunile anterioare, ct si cele referitoare la cheltuieli si criteriile care determina valoarea economica a acestora.

nsusirile biologice care influenteaza productivitatea sau randamentul economic n cresterea animalelor Rentabilitatea economica repre"inta raportul dintre cheltuieli si venituri, reflectata prin pretul de cost6unitate. Pretul de cost al produselor "ootehnice este influentat de factorii organi"atorici (volumul investitiilor, costul furajelor, salariile ngrijitorilor, amorti"ari, tehnologia aplicata etc.), dar si de nsusirile productive ale animalelor. /aca productia pe cap de animal este mare, e ploatarea este rentabila (pretul de cost al productiei este mic). 0n acest ca", productia globala mare se va reali"a cu numar mic de animale si, de aici, re"ulta cheltuieli mai mici cu hranirea, ngrijirea, adapostirea, e ploatarea, salari"area...... 0nsusirile biologice care duc la un randament economic mare sunt e puse mai jos. E teriorul si constitutia Precocitatea este nsusirea pe care o au unele animale de a ajunge la maturitate ntr$un interval mai scurt de timp7 a re"ultat n urma actiunii omului de hranire rationala si selectie a animalelor, deci, n final, este o nsusire ereditara. Precocitatea se manifesta prin5 maturitatea corporala (atingerea dimensiunilor adultilor), maturitatea se uala (de"voltarea organelor de reproductie) si maturitatea economica (vrsta la care animalul este apt pentru productie). E emple de rase precoce5 taurine $ (ri"a7 porcine $ 8andrace. Opusul precocitatii este tardivitatea, cnd animalele ating de"voltarea de adult la vrsta naintata7 de obicei animalele primitive sunt slab productive. E emple de rase tardive5 taurine $ 9ura de stepa7 porcine $ 9tocli. Rasele precoce de taurine fata prima oara la .:$.; de luni, pe cnd cele tardive la 3+$3: de luni7 gainile precoce ncep ouatul la ; luni, fata de cele tardive la <$- luni. (ecunditatea este o nsusire conditionata (mai putin genetic) de hranire, ngrijire si respectarea momentului optim pentru monta si repre"inta capacitatea femelelor de a fi gestante si de a fata normal. /aca nu se reali"ea"a fatarea, nici productiile respective nu se reali"ea"a. Prolificitatea este caracter de specie si de rasa si repre"inta numarul de descendenti ai unei femele, la o fatare7 la vaca si iapa se obtine un singur produs7 la scroafa si iepuroaica se obtin mai multi produsi la o fatare.

9i n cadrul aceleiasi rase unele femele sunt mai prolifice, deci mai valoroase. /e e emplu5 la porcine, o scroafa din rasa =arele ,lb reali"ea"a )+$). purcei6fatare7 la ovine, oile din rasele (ri"a, 8andrace finalande", Romanov dau .$3 miei6fatare. !apacitatea de valorificare a hranei repre"inta posibilitatea organismului de a asimila hrana si este influentata de particularitatile tubului digestiv si calitatea furajelor. Rasele precoce, comparativ cu cele tardive, au o mai mare putere de valorificare a hranei. ,ceasta nsusire a aparut datorita hranirii complete si selectiei. !ompo"itia ratiei, pre"enta echilibrata a tuturor principiilor nutritivi necesari au dus la cresterea puterii de folosire a hranei. Reali"area eficientei economice este dependenta si de reducerea consumului de hrana pe unitatea de produs. /e e emplu5 la porcine, n sistemul de ngrasare timpuriu, consumul specific este de 3,.$ : >'6?g7 la taurinele reformate supuse ngrasarii, n afara consumului de ntretinere, un ?g greutate vie se reali"ea"a cu :$; >'7 puii din rasele de carne, la -$* saptamni reali"ea"a ),;$),- ?g cu un consum de .,;$.,< ?g combinate6?g greutate vie. 8ongevitatea repre"inta perioada de timp n care un animal poate fi folosit (la reproductie sau n productie)7 este influentata de specie si rasa7 este mai mica dect durata vietii animalului. /e e emplu5 vaca este e ploatata -$* ani pentru lapte7 calul );$.+ ani pentru munca7 porcul pentru bacon se sacrifica la -$* luni. Practic, n momentul cnd nu mai sunt rentabile, animalele se reformea"a si se sacrifica. se pre"inta longevitatea animalelor. Re"istenta animalelor la mbolnaviri si conditiile de mediu nefavorabil se corelea"a cu gradul de ameliorare7 rasele neameliorate sunt mai re"istente dect cele ameliorate. 9tarea de sanatate influentea"a productia, bolile provocnd de"echilibru organic cu influenta negativa asupra productiei.

Productia de lapte 8aptele este elaborat de glanda mamara $ organ simetric, format dintr$un numar de unitati glandulare ce corespund la e terior cu tot attea mameloane (sfrcuri). /e e emplu5 iapa,

oaia, capra au o singura pereche de mameloane7 vaca si bivolita au doua perechi7 scroafa ;$< perechi7 cteaua ;$1 perechi. Productia de lapte este influentata de de"voltarea unitatilor secretoase si microstructura glandei. >nitatea glandulara are sistem de secretie (alveole glandulare $ lobuli glandulari $ lobi glandulari $ unitatea secretoare), sistem de evacuare (canale) si stroma conjunctivo$ adipoasa (vase sanguine si nervi cu rol n functionarea glandei mamare). 4esuturile conjunctiv si glandular si modifica raportul n functie de stadiul de lactatie5 n lactatie tesutul glandular repre"inta <+$-+2, la ntarcare stroma conjunctiva repre"inta <+$-+2. (unctionarea glandei mamare este dependenta de reproductie. Productia de lapte este comple ul de procese ce se succed coordonate fiind de sistemul neurohormonal 9ecretia laptelui se reali"ea"a prin declansarea lactatiei (lactogene"a $ nainte de fatare) si mentinerea lactatiei (lactopoe"a). Eliminarea laptelui are loc n doua fa"e5 depo"itarea pasiva a laptelui ca urmare a diferentei de presiune si evacuarea laptelui, determinata de e citatiile tactile (supt, muls). 8aptele este un produs cu valoare biologica mare si de nenlocuit n alimentatia oamenilor ,precierea productiei de lapte (ve"i 0ndrumatorul de lucrari practice) este un ansamblu de actiuni care pornesc de la ameliorarea nsusirilor de productie ale animalelor, finali"nd cu eficienta economica n e ploatare a acestora. Evidenta productiei de lapte se tine cu ajutorul formularelor tipi"ate curente, elaborate de ministerul de resort. Productia de carne si grasime !arnea este re"ultatul unor procese fi"iologice privind cresterea si de"voltarea, care interesea"a ntregul organism. !hiar de la constituirea "igotului (fecundarea celulelor se uale) procesul de crestere se reali"ea"a prin divi"iuni si diferentieri celulare ce duc la formarea tesuturilor si organelor. Principalele aspecte ale procesului de crestere cu influenta n productia de carne sunt5 energia de crestere7 vite"a de crestere7

intensitatea cresterii7 coeficientul de crestere (ve"i 0ndrumatorul de lucrari practice).

(actorii care influentea"a productia de carne si grasime pot fi de natura ereditara (interna) si de mediu (e terna). (actorii interni sunt5 specia5 de la mamifere obtinem mai multa carne pe cap de animal dect de la pasari, dar, avnd n vedere prolificitatea si vrsta de sacrificare a pasarilor, n final acestea dau mai multa carne (de e emplu5 curca si gaina)7 tipul morfoproductiv5 tipurile de carne si mi te produc mai multa carne si de calitate dect cele pentru lapte, lna, oua...7 rasa5 rasele speciali"ate pentru productia de carne dau mai multa carne dect cele mi te7 sunt precoce, au mare putere de valorificare a hranei, au randament mare la sacrificare (de e emplu5 taurine !harolaise, @ereford7 porci 8andrace, =arele ,lb (Plansa ))7 oi 9outhdoAn7 gaini !ornish7 curci Bron"ata cu pieptul larg)7 individualitatea se refera la vrsta, se , precocitate, de"voltare corporala si stare de sanatate. =asa corporala evoluea"a ascendent cu vrsta (fig.;.;.). (iecare rasa are o vrsta optima la care sacrificarea este cea mai economica. =asculii au greutatea corporala mai mare si randament la sacrificare ridicat, dar mai frageda si apreciata este carnea femelelor. /upa cum valorifica furajele decurge si precocitatea. /au cantitate de carne mai mare animalele cu de"voltare corporala mai buna, care au trunchiul lung, larg, adnc, cu musculatura bine de"voltata si sanatoase. (actorii e terni cu influenta asupra productiei de carne sunt5 alimentatia5 influentea"a sporul mediu "ilnic si calitatea7 sistemul de ngrasare5 sistemul intensiv asigura randamentul la taiere mai mare, carcase mari, carne de calitate superioara7 stadiul de ngrasare5 ngrasarea nainte de taiere sporeste cantitatea, calitatea si valoarea energetica a carnii7 transportul naintea taierii5 cu ct transportul durea"a mai mult sau pe timp calduros, pierderile sunt mai mari. Productia totala de carne ce se poate obtine depinde de numarul de animale sau densitatea la )++ ha teren arabil si productia medie pe animal sacrificat. /aca densitatea la )++ ha este mare si productia de carne este mare (parametri direct proportionali). !u ct animalele au greutatea mai mare si randamentul la sacrificare ridicat, cu att productia medie de carne pe cap de animal este mai mare.

!ontrolul productiei de carne este pre"entat n 0ndrumatorul de lucrari practice. Re"ultatele controlului productiei de carne si grasime se nregistrea"a n tipi"ate, elaborate de ministerul de resort, care permit urmarirea reali"arii sporului si consumului de furaje pentru un ?g spor n greutate.

Productia de lna si par 8na este produsul pilos cu nsusiri te tile, caracteristic oilor (fibrele de par de pe cap si e tremitati formea"a %jarul%)7 n aceasta grupa ncadram si parul de camila, lama, Cac, capra ,ngora si iepure ,ngora. Parul, fara nsusiri te tile, se obtine si de la cal si porc, fiind folosit la confectionarea periilor etc. 8na ntruneste multiple nsusiri date de proprietatile acesteia5 este slab conducatoare de caldura5 tesaturile sunt calduroase7 are mare putere de absorbtie a umiditatii5 absoarbe transpiratia (este igienica)7 pre"inta elasticitate pronuntata si re"istenta la putre"ire5 tesaturi durabile7 se pretea"a la colorare5 tesaturi si tricotaje variat colorate. (actorii interni si e terni care influentea"a productia de lna sunt5 rasa5 influentea"a cantitatea si calitatea (de e emplu =erinos, pentru lna fina)7 vrsta5 adultele dau mai multa lna7 se ul5 berbecii produc mai multa lna (au de"voltarea corporala mai mare) dect oile7 regiunea corporala5 linia superioara a trunchiului, spatele, coapsa si coastele sunt acoperite cu lna cantitativ si calitativ mai buna7 alimentatia5 insuficienta hranei ncetineste cresterea fibrei de lna, producnd strangularea ei $ %lna nfometata%7 sistemul de ntretinere5 pasunatul favori"ea"a obtinerea lnii de calitate si n cantitati mari. !ontrolul productiei de lna se face din punct de vedere cantitativ (ve"i 0ndrumatorul de lucrari practice), ct si calitativ $ determinarea nsusirilor fibrei, ale suvitei si cantitatii totale.

Productia de piei si pielicele Pieile si blanurile se obtin de la ovinele adulte (si alte specii) si de la tineretul ovin dupa sacrificare si jupuire.

Prin depilarea si prelucrarea pieilor se obtine materia prima pentru confectionarea obiectelor de mbracaminte, marochinarie.... Pieile argasite (nedepilate) se folosesc pentru cojoace, mesade, gulere, caciuli.... Blanuri si piei superioare se obtin de la ovinele cu lna fina si semifina5 =erinos, 9panca, 4igaie. Dndustria pielariei aprecia"a materia prima dupa nsusirile pieilor5 marimea5 valoarea pieilor este direct proportionala cu marimea (dm.)7 grosimea5 determina destinatia n industria prelucratoare7 densitatea (compactitatea)5 pieile poroase nu sunt bune pentru industrie7 uniformitatea5 pieile uniforme ca densitate si grosime sunt bine apreciate n industrie7 elasticitatea5 pieile pentru confectii si marochinarie trebuie sa aiba aceasta proprietate7 integritatea5 pieile sa nu pre"inte gauri, taieturi.... (actorii care influentea"a cantitatea si calitatea pieilor sunt5 specia5 taurinele furni"ea"a *+2 din materia prima n industria de pielarie7 pieile de oaie si capra se folosesc pentru mbracaminte si marochinarie7 rasa5 piei de calitate buna furni"ea"a taurinele (Baltata romneasca, Bruna), oile (=erinos si 4igaie) si capra (!arpatina)7 se ul5 de la femele se obtin piei dense si elastice7 vrsta5 adultele furni"ea"a piei mari, groase si uniforme7 starea de sanatate5 piei bune se obtin de la animalele sanatoase7 ntretinerea5 ntretinerea defectuoasa a animalelor duce la obtinerea de piei subtiri, uscate, cu elasticitate redusa7 regiunea corporala5 piei valoroase se obtin de pe greban, spinare, sale7 hranirea5 subnutritele dau piei cu elasticitate redusa si neuniforme7 tehnica de jupuire5 e ecutia corecta a jupuirii nu deprecia"a calitatea (integritate, marime, re"istenta) pieilor. Pielicelele se obtin de la ovinele Eara?ul si metisii Eara?ul & 4urcana. 8a aceste rase influenta nivelului de selectie si alimentatie se face simtita nca din viata intrauterina a mielului, mai ales n anumite perioade ale de"voltarii buclajului, care are un caracter foarte pronuntat de stadialitate si anume 5 stadiul D este cuprins ntre ))+ si ).. "ile, cnd aspectul general al nvelisului pilos este complet ntins sau %lins%, format din fibre scurte si drepte, cu luciu redus, caracteristic celui de ied, fapt pentru care acest stadiu poarta numele de #olear sau #olas7

stadiul al DD$lea este cuprins ntre )); si )3+ "ile, fibrele primare nregistrea"a primele schimbari ale directiei lor de mplntare (dupa ).+ "ile), devenind usor curbate mai ales pe regiunile gtului si a cefei. !oncomitent are loc eruptia celei de$a doua serii sau %avalansa fibrelor secundare% care se e tind pe 1+$1;2 din suprafata corporala, avnd directia oblica de nplntare (cap$coada) si alternnd cu prima serie a fibrelor primare cu directie inversa de mplntare (coada$cap). ,cum se pun ba"ele aspectului estetic de %moarat% cu o dispunere sinuoasa a microsectoarelor de fibre cu refle e stralucitoare $ n special ntre )3+$)3; "ile, acest stadiu purtnd numele de %Eara?ulcea sau BreitschAan"% $ pielicele de tip %avorton% foarte solicitate n comert. 0n trecut, n scopul obtinerii acestui sortiment de pielicele, se provoca avortul oilor Eara?ul prin metode brutale, apoi prin ce"ariana7 stadiul al DDD$lea este la )3;$):+ "ile, cnd lungimea fibrelor ajunge la ;$1 mm si acestea ncep sa se dispuna n bucla mai nti sub forma de valuri, apoi de coame mici din care vor apare cte doua tuburi (de fiecare coama), stadiul find denumit %Eara?ul$ Eara?ulcea%7 ntre ):; si );+ "ile, se instalea"a stadiul al DF$lea, de %Earacul normal%, pielicica cuprin"nd un numar mai mare de tipuri de bucle n curs de maturare, n functie de gradul de %precocitate a stadialitatii ereditare% individuale a mieilor7 ultimul stadiu, al F$lea, este cel de %desfacere a buclajului% care n cca.)+ "ile (cel tubular), trece prin fa"ele de5 tub, bob dispersat, inel, tirbuson si suvita desfacuta. Ritmul de desfacere depinde de gradul de maturitate a buclajului la nastere, de nivelul de selectie dupa aceasta nsusire si de tipul de alimentatie din perioada de gestatie a oilor. Dndiferent de calitatea pielicelelor, la nastere buclele se gasesc n diferite stadii de de"voltare, fapt deosebit de important pentru practica stabilirii momentului optim de sacrificare a mielului. 9ub acest raport tendinta generala este ca mielul sa fie sacrificat a .$a sau a 3$a "i de la nastere, deoarece n acest interval de timp suprafata pielicelei se mai mareste. ,cest fapt este posibil daca gradul de maturitate a buclelor, n special din "ona crupei si a spinarii $ care detin si buclajul cel mai valoros $ o permite, fara ca aceasta prelungire sa fie n detrimentul buclajului de pe trenul anterior, care deja la nastere este mai nalt, ntruct se formea"a cu cca )+$). "ile mai devreme. /e aceasta particularitate biologica trebuie, n mod obligatoriu, sa se tina seama n lucrarile de selectie, cu oca"ia %alegerii si potrivirii perechilor pentru mperechere%, precum si de nivelul de alimentatie. /epasirea necesarului de *+ g P/ pentru o >' ncepnd cu a 1+$a "i de gestatie a oilor, cnd ncep sa apara foliculii primari, pna la -; "ile si dupa aceasta data cei secundari, duce la intensificarea ritmului de crestere n lungime a fibrelor ndeosebi secundare (subtiri si scurte denumite intrnde sau de sustinere a buclei) care vor mpinge si desface bucla formata de fibrele lungi si groase (primare, denumite de acoperire, care practic imprima forma sau tipul acesteia). 0nsusirile pielicelelor si aprecierea lor sunt pre"entate n 0ndrumatorul de lucrari practice.

Productia de oua Productia de oua face referire la numarul, greutatea si calitatea oualor depuse de o pasare ntr$un interval de timp. Productia numerica este discontinua si are caracter aritmic (alternea"a perioade de ouat "ilnic cu perioade de ntrerupere a ouatului). Oul constituie un aliment e celent n alimentatia omului datorita proprietatilor organoleptice (gust, miros) si nutritive. Pentru consum curent sunt cele de gaina7 ouale de curca si gsca se folosesc de obicei pentru obtinerea puilor si bobocilor de carne7 ouale de rata pre"inta pericolul de a produce to iinfectii, recomandndu$se pentru incubat (obtinerea bobocilor pentru carne). Oul, ca aliment, ntr$un volum mic contine numeroase substante nutritive, avnd mare digestibilitate, fiind considerat $ alaturi de lapte $ un aliment comple . Oul este format din albus (;.$;<2), galbenus (33$3;2) si coaja ()+$)32), variatile fiind date de specie. /in punct de vedere chimic, oul de gaina contine .<2 9> si <32 apa . !ontinutul de proteina este de : ori mai mare n ou dect n lapte, iar grasimea de 3 ori mai mare. >nele rase de gaini au productia de oua (?g) pe an de -$)+ ori mai mare dect greutatea lor vie. /inamica productiei de oua depinde de fi"iologia aparatului reproducator. Ovulele se de"volta si nmaga"inea"a substante nutritive, acoperite de membrana vitelina (galbenusul). Ovulele mature cad n oviduct (se formea"a albusul si membranele cochilifere) si ajung n uter (se formea"a coaja). (actorii care influentea"a productia de oua sunt5 specia5 de la gaini se obtin cele mai multe oua, urmate de rate, curca si gste, iar greutatea oului invers (la gsca este mai mare $ .++ g si la gaina mai mica $ 1+ g)7 rasa5 dau cele mai multe oua gaina 8eghorn, rata !ampbell, curca ,lba si gsca Pe?in7 vrsta5 gaina si curca dau cele mai multe oua n primul an de ouat, rata n al doilea an, iar gsca n anul al DDD$lea7 clocitul5 influentea"a negativ productia de oua, ouatul ntrerupndu$se7 dupa desclocit se reia ouatul la apro imativ .+ "ile7 naprlirea5 repre"inta rennoirea penajului $ gaina si curca naprlesc o data pe an, rata si gsca de doua ori $ cnd productia de oua scade7 hrana5 daca nu se asigura furajarea corespun"atoare, productia de oua scade cu )+$

).2, iar lipsa de apa poate duce chiar la ncetarea ouatului7 temperatura5 la temperatura mai mica dect optimum se obtin productii mari de oua cu consum sporit de hrana7 lumina5 de cnd galbenusul cade n oviduct si pna la e pul"are se scurg .: ore7 durata "ilei lumina are influenta stimulatoare asupra ouatului7 astfel ca, pentru cresterea intensiva a pasarilor, se foloseste iluminatul artificial7 starea de sanatate5 starea maladiva scade si chiar ncetea"a ouatul. Dntensitatea ouatului si controlul productiei de oua sunt pre"entate n 0ndrumatorul de lucrari practice. Evidenta productiei de oua se tine n fisele lunare de ouat si registrele de selectie.

Productia de energie ,nimalele (cai, boi, bivoli, magari, catri) pot e ecuta diferite lucrari agricole si se folosesc pentru economisirea combustibililor calorici n agricultura. /etin ponderea cabalinele, a caror capacitate energetica este determinata de5 efortul de tractiune (forta unui animal nhamat pentru deplasarea unei greutati)5 la un efort normal, animalul nu ajunge la epui"are7 coeficientul de re"istenta5 este o %cifra% ce e prima gradul de re"istenta opusa de vehiculul tractat7 lucrul mecanic util (?gf6m)5 ca si$n fi"ica, e prima efortul unui animal de a deplasa ceva la distanta7 vite"a de deplasare (m6s)5 ct parcurge calul n unitatea de timp7 este dependenta si de felul mersului (mai mare la %galop%, mai mica la %pas%). (actorii care influentea"a capacitatea energetica sunt5 talia si greutatea corporala5 animalele cu talie si greutate corporala mare au putere de munca mai mare, au posibilitatile de contractie musculara si amplitudinea pasului mai mari7 vrsta5 adulti (<$): ani) au cea mai mare capacitate energetica7 conformatia corporala (ve"i 0ndrumatorul de lucrari practice)5 capacitatea energetica potentiala o reali"ea"a numai caii cu conformatie corecta7 constitutia si temperamentul5 cea mai mare capacitate productiva o reali"ea"a animalele cu constitutie robusta si temperament vioi7 dresajul si antrenamentul5 animalele dresate (formarea refle elor conditionate, nvatarea comen"ilor) si apoi antrenate (pentru calarie, tractiune) au capacitate energetica mare si pot fi folosite mai mult7 hranirea5 se administrea"a ratii echilibrate, ntr$un sortiment variat7

starea de sanatate7 sistemul de potrivire cu atelajele7 conditiile climatice7 starea terenului etc. Evidenta cailor de tractiune se tine n fisele de lucru7 pentru herghelii evidenta se tine n Registrele genealogice.

Productia de gunoi #unoiul este amestecul dintre materialele folosite ca asternut (paie) n grajdurile de animale si dejectiile acestora. !antitatea "ilnica de gunoi este dependenta de specie si categoria de animale (:+ ?g6"i la bovine adulte7 .; ?g6"i la cabaline7 1 ?g6"i la porcine7 3,; ?g6"i la ovine), de felul si cantitatea asternutului, de hrana administrata etc. #unoiul se depo"itea"a pe o platforma special amenajata, unde are loc fermentarea, pentru distrugerea patogenilor Platforma trebuie sa se situe"e la apro imativ .++ m departare de grajduri si mult mai departe de sursa de apa7 de obicei se amenajea"a pe teren nclinat, opus vntului dominant, iar suprafata difera n functie de parametrii mentionati mai sus. O alta amenajare, ba"inul de purin, strnge mustul de gunoi, fecale G apa folosita la curatire7 se construieste din piatra, caramida sau beton, la apro imativ )+ m de grajd si se acopera cu capac din metal. Purinul se scoate cu pompa din ba"in, se diluea"a si se mprastie pe cmp din cisterna cu care se transporta, pentru fertili"area, cu precadere, a pasunilor.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate