Sunteți pe pagina 1din 3

Stat si patrimoniu.

Monumentaliatate

Despre monumente: "One can not say that we [do] not notice them; one would have to say they 'de-notice' us, they elude our perceptive faculties: this is a downright vandalism-inciting quality of theirs " (Musil1987)

Literatura monumentelor surprinde modul in care monumentele, patrimoniul construit al unei natiuni devin o sursa considerabila a puterii politice. Fizicalitatea mediului construit se a la intr!o stransa le"atura cu entitatile pe care le serveste si a carui ontolo"ie descura#eaza "andurile unei posibile impermanente ($erz eld, %&&'). (elatia dintre state, monumente si putere se concretizeaza sub orma ideolo"ii )mascate* prin monumente incarcate simbolic, ca insasi orma a practicii politice, menita sa creeze un nou subiect, o noua cunoastere, o noua orma de le"itimitate politica (+rant, %&&1). ,n aspect important al discutiei despre patrimoniu si monumentalitate il reprezinta le"atura puternica dintre emer"enta nationalismului in secolul al -.-!lea si monumentalitate, in conte/tul dezvoltarii ideii de natiune, )pentru a e/plora contin"enta semni icatiei lor 0a monumentelor1 sc2imbatoare in concordanta cu dezvoltarea ideilor de nationalism si natiune pe o perioada mai lun"a a vietii istorice a monumentului,0...1 motiv pentu care patrimoniul ar trebui inteles ca un proces le"at de activitatea umana si ca un instrument de putere culturala in orice perioada* ($arve3, %&&4:576!577).Monumentalitatea si patrimoniul trebuie insa privite si din perspectiva construirii natiunii, a indentitatii nationale, care pune statul intr!o pozitie di icila: pe de o parte trebuie sa apere un capital estential ideolo"ic si estetic, iar pe de alta parte trebuie sa lase loc unui nou val de dezvoltare(Lou7a7i, %&&8). 8ceasta situatie se poate dovedi problematica. .ntr!o critica adresata lui 9ames :. ;cott, $erz eld (%&&6:47&) a irma importanta studiului econoclastic al lui ;cott pentru intele"erea producerii in masa a istoriei "lobale. .n acceptiunea lui $erz eld, in spatele recon i"urarii trecutului material ca o e/presie din ce in ce mai "lobalizata a patrimoniului se a la controlul politic prin mar"inalizare atat temporala cat si spatiala. .mpactul "lobalizarii asupra patrimoniului si monumentalitatii este lar" dezbatut in literatura de specialitate, in termenii ormarii statului, nationalismului si etnicitatii (8lonso,

1995), identitatii culturale (;mit2, 199%), patrimoniu local, identitate locala (8ntoni <ardavio, :ristina +atell, =aloma +onz>lez!Marc?n, %&&5), privatizare, proprietate si identitate (@erder3, 1998). ;tudiul asupra acestui impact urmareste sa delimiteze masura in care in luenta Accidentala modi ica dimensiunile, structura si natura monumentalitatii si patrimoniului, precum si modul in care acestea a ecteaza speci icul culturii nationale romanesti, in spatiul socio!politic auto2ton, in cursa catre civilizatie. .n urma te/telor studiate cu privire la problematica spatiului si teritorialitatii in conte/tul valului contemporan de "lobalizare (<renner 1999, Le ebvre), patrimoniul si monumentatlitatea, ca produs cultural si istoric, se recon i"ureaza odata cu miscarea postmodernista, in care statul se internationalizeaza (<renner, 1999), statele peri erice copiaza modelele internationale devenind ,,surprinzator de izomor ice*(;teinmetz, 1999). 8sa se ace ca, de e/emplu, Bailanda trece printr!un proces de Ccivilizare* care presupune dislocarea clasei de #os in avoarea crearii unor spatii relativ "oale, dar impunatoare ($erz eld), iar Moscova devine un ,, Disne3land* din piatra, in numele renasterii ideolo"ice (+rant, %&&1). ,,Metamor iza (omaniei dintr!o colonie capitalista intr!un satelist socialist* (@erder3, 1995:5') a deteriminat noi raporturi intre stat si cultura ( ibidem), care nu au lasat mediul incon#urator neatins, in renezia impunerii si le"itimizarii noului re"im. ;ituatia actuala a patrimoniului construit din (omania marturiseste ne"li#enta vec2iului re"im ata de monumente, care se a la in stare avansata de deteriorare ((aportul :omisiei =rezidenDiale pentru =atrimoniul :onstruit, ;iturile .storice Ei Faturale, %&&9).