Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Economistii se folosesc de expresii numerice capabile sa sintetizeze ceea ce este essential in multimea de date cu care opereaza, sa releve trasaturi cantitative si calitative ale fenomenului sau procesului considerat. Astfel de expresii numerice se numesc in statistica indicatori.* *Din multiplele tipuri de indicatori, voi prezenta doar indicatorii absoluti relativi (marmile relative)
fenomenului/procesului analizat, si nu permit realizarea unor aprecieri calitative. Totusi, indicatorii primari reprezinta punctual de plecare al analizei statistice. Indicatorii derivati (marimi calculate din cele primare) se obtin prin prelucarea indicatorilor absoluti si fac posibila exprimarea cantitaiva si analiza aspectelor calitative ale fenomenelor si proceselor analizate. Intre indicatori derivati se numara: marimile relative, marimile medii, indicatorii ai variatiei, ai corelatiei si regresiei, indici etc. In analiza economistul trebuie sa combine mereu indicatorii derivati cu cei primari pentru a fi sigur ca interlocutorul intelege amploarea reala (absoluta) a aspectului reflectat prin unul sau altul dintre indicatorii derivati.
Marimile relative
Marimile relative sunt cea mai simpla forma a indicatorilor derivati, obtinandu-se prin raportarea (compararea) a doi indicatori statistici. Este obligatoriu, insa, sa se respeecte urmatoarele reguli pentru a obtine o marime relative semnificativa, comparabila cu realitatea: Intre numarator si numitor trebuie sa existe o legatura logica; Intre numarator si numitor trebuie sa existe compatibilitate metodologica, de timp si de spatiu, pentru ca rezultatul sa fie util cunoasterii; Nivelul numitorului trebuie sa fie unul normal, obisnuit Forma cea mai simpla de exprimare a marimilor relative este aceea de coeficient aratand cate unitati din indicatorul raportat revin la o unitate din indicatorul baza de raportare. La fel de utilizata este si exprimarea marimilor relative sub forma procentuala (rezultatul impartirii se inmulteste cu 100) Pentru o mai mare expresivitate, in unele situatii, marimile relative mai pot fi exprimate in promile, prodecimile, sau procentimile, aratand cate unitati din
indicatorul raportat revin la 1000, 10000, respectiv, 100000 unitati din indicatorul baza de raportare ( de ex. : natalitatea sau mortatlitatea se exprima la 1000 de loc. , numarul medici la 10000, numarul student la 100000 locuitori etc.) Sunt cinci mari categori de marimi relative, dupa functia de cunoastere pe care o indeplinesc: Marimi relative de structura; Marimi relative de coordonare; Marimi relative de intensitate; Marimi relative de dinamica; Marimi relative de programare a activitatii.
Marimi relative de structura ( ponderi, greutati specifice) arata in ce raport se afla fiecare parte, element al unui grup fata de volumul intregii colectivitati. Pentru o serie simpla de date statistice, ponderea (greutatea specifica) a unui element xi in totalul colectivitaii
* 100
Marimile relative de structura care arata raportul dintre numarul unitatiilor din fiecare greupa fata de numarul unitatiilor din intreaga colectivitatea se numesc frecvente relative: n* =
* 100
Marimi relative de coordonare compara prin raportare acelas indicator observant in doua grupe/colectivitati/unitati teritoriale diferite ( A si B):
=
Daca baza de raportare este unitatea B, sau, invers:
=
Daca baza de raportare este unitatea A. Observatii: 1.
=1
2. In practica, se allege un singur sense al comaparatiei. 3. Marimile relative de coordonare se reprezinata graphic prin diagrame cu coloane sau benzi
Marimi relative de dinamica (indici individuali) raporteaza nivelul unui proces/fenomen dintr-o perioada, numita perioada curenta ( ), la nivelul acesluias fenomen dintr-o perioada anterioara perioada de baza ( ). Raportul caracterizeaza evolutia in timp, dinamica:
=
In cazul in care datele analizate surprind mai multe perioade de timp successive (este o serie cronologica), modificarea in timp poate fi determinata fie fata de anul anterior:
; t = 1,n
Fie fata de o perioada fixa (perioada 0), aceeasi pentru toti cei n ani pentru care se analizeaza evolutia fenomenului:
; t= 0, n-1
In primul caz s-a calculta un indicele cu baza in lant, iar cel de-al doilea caz, indicele cu baza fixa
Marimi relative de intensitate compara valorile unei variabile X cu valorile altei variabile Y. Intre caracteristicile comparate exista o legatura logica, o dependenta sau o asociere. Exemple: productivitatea unui factor de productie se determina ca raport intre volumul produtiei si nivelul de productie; PIB/locuitor se obtine ca raport intre produsul intern brut si numarul populatiei; rata somajului se estimeaza ca raport intre numarul de someri si populatia active etc.
* 100
Marimea relative a realizarii programului se calculeaza ca raport, intre nivelul realizat in perioada curenta ( ) si obiectivul planificat ( ), pentru a surprinde in ce proportie s-a realizat nivelul planificat:
* 100
Observatie: Intre marimile relative ale programarii activitatii si indicele de dinamica exista relatia: * =
Bibliografie:
1. Liviu - Stelian Begu, Mihai Korka, Erika Marin, Adriana Anamaria Alexandru - Bazele statisticii pentru afaceri internaionale 2. Mihai KORKA, Erika TUSA - Statistica pentru afaceri internationale 3. Gheorghe Savoiu - Statistica pentru afaceri