Vntul-factor ecologic

Vntul reprezint micarea orizontal sau predominant orizontal a aerului sub numele de advecie. Alturi de micrile verticale sau predominant verticale ale aerului cunoscute sub numele de convecie, vntul contribuie la schimbarea vremii. Vntul este rezultatul interaciunii mai multor fore dintre care fora gradientului baric datorata diferenelor de presiune genereaza micarea, iar celelalte forta coriolis, fora de frecare si fora centrifug ce ii modific direcia i viteza.

1.Forta gradientului baric orizontal

Analiza campului baric se realizeaza prin trasarea suprafetei izobarice sau cand este vorba de analiza distributiei presiunii pe o suprafata orizontala se realizeaza prin trasarea liniilor izobare

2.Forta de deviaie datorat rotaiei Pmntului (fora Coriolis) Aceasta este forta electrica de inertie care joaca
un rol important in modificarea directiei de miscare a aerului din atmosfere in raport cu suprafata terestra. Ea se datoreaza rotatiei Pamantului in jurul axei sale si actioneaza asupra oricarui corp aflat in miscare sau deasupra suprafetei terestre abatandu-l de la directia initiala spre dreapta in emisfera N si stanga in emisfera S.

3. Forta de frecare

Ia nastere datorita interactiunii nemijlocite a aerului in miscare cu suprafata terestra. In toate cazurile cand un lichid sau un gaz se scurge pe o suprafata solida la nivelul acesteia din urma se formeaza un strat foarte subtire de lichid sau gaz care ramane nemiscat. Acesta exercita o actiune de retinere asupra straturilor. Mecanismul interactiunii straturilor invecinate se datoreaza miscarilor dezordonate ale moleculelor ce patrund dintr-un strat in altul. Consecinta acestui schimb de molecule este tendinta de egalizare a vitezelor de miscare din straturile invecinate. Acest fenomen se numeste frecare interna sau moleculara.

In atmosfera insa schimbul dintre straturi se realizeaza mult mai eficient prin volume mari de aer de miscarile turbulente si convective care iau nastere fie din cauze termice fie din cauze dinamice. Fenomenul de schimb realizat pe acestea din urma se numeste frecare virtuala. Datorita complexitatii factorilor care o determina, frecarea virtuala variaza in limite largi in functie de caracteristicile suprafetei active, situatie sinoptica, anotimp si moment al zilei.

4.Forta centrifuga

In ciclonii si anticiclonii de la latitudini temperate caracterizate prin valori relativ reduse ale vantului, dar si prin valori mari ale razelor traiectoriilor curbilinii forta centrifuga este mai mica decat cea datorata rotatiei Pamantului. In schimb in ciclonii tropicali unde raza curburii izobarelor este mai mica, iar viteza de deplasare a aerului este foarte mare, atunci forta centrifuga o depaseste pe cea datorata rotatiei Pamantului, datorita in parta si scaderii spre ecuator a fortei de deviatie. In absenta frecarii rezultanta G si a fortei A este paralela cu izobarele formandu-se vantul de gradient.

Clasificarea vnturilor

Vanturile au fost impartite de catre speciaisti in functie de taria acestora astfel: - Briza - taria intre 2-5 - Vanturi puternice - taria intre 6-8 - Furtuni - taria 9 - Orcane, uragane, taifune - taria 12 Pe pamant vantul poate atinge teoretic viteza de 1230 km/ora, viteza egala cu cea a sunetului, dar practic aceasta nu poate fi atinsa de cea mai puternica tornada (pana in prezent s-a masurat la tornada o viteza maxima de 500-600 km/ora).

Exista trei categorii de vanturi: -vnturi permanente -vnturi periodice -vnturi neregulate

Vanturi permanente

Bat tot timpul anului. Datorita miscarii de rotatie acestea sunt abatute de la directia lor normala. Astfel sunt deplasate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica. Vanturile permanente sunt:

a)Alizeele - sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre Ecuator. Aceste vanturi sunt provocate de masele de aer fierbinte care se ridica la Ecuator si de deplasarea aerului provenit dinspre N si S care ia locul acestor mase de aer. Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei Pamantului de la V la E. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii tropicale, se afla la convergenta acestora;

b)Vanturile de vest - se formeaza intre maximele tropicale si minimele subtropicale, deci bat intre 400 si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind deviate de la directia normala, bat dinspre vest, de unde si denumirea lor. Aceste vanturi aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor. c)Vanturile polare (de est) - bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare, aducand aerul rece al polilor.

Vanturile periodice

Sunt vanturi care isi schimba directia. O perioada bat dintr-o directie, iar perioada calalta din directia opusa. Vanturile periodice sunt: a)Musonul - este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor contraste termice intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si la 50 grade Celsius;

Musonul de vara bate din aprilie pana in octombrie, aducand precipitatii bogate. Musonul de iarna bate din octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos .

b)Briza - este asemanatoare musonului, dar isi schimba directia de la zi la noapte si bate pe suprafete restranse. Exista brize marine, formate din cauza incalzirii diferite a plajei si a apei, si brize de munte si vale, formate datorita incalzirii diferitea vailor si a culmilor invecinate

Vanturile neregulate

Bat numai intr-o anumita regiune. Exista multe astfel de vnturi. Cele mai cunoscute vanturi neregulate sunt:

Bora - este un vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice Mistralul - Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza coasta mediteraneana a Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din factorii de clima determinanti ai acestei incintatoare si putin cunoscute parti a Rivierei Franceze, situata in departamentele Var si extinzindu-se pina la Bouches-duRhone (Marseille), departe de zona supraglomerata Nisa-Cannes-Antibes.

Mistralul este responsabil pentru: vremea insorita exceptionala, vegetatia desertica asemanatoare cu cea din sudul Californiei si chiar pentru aerul local.

Vanturi din Romania

Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile generale ale atmosferei, cat si de particularitatile suprafetei active, evident fiind rolul de baraj orografic al Carpatilor, care determina prin orientare si altitudine particularitati regionale ale vantului.

Crivatul - Crivatul este un vant deosebit de puternic, care bate in Moldova, Dobrogea si sudul si estul Munteniei. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depasesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu nisoare, el determina deseori in anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din tara noastra. Aparitia lui in timpul verii este cu totul intamplatoare, dar atunci fiind un vant cald si uscat aduce pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.

Nemirul (Nemere) - vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul rece al Crivatului, acumulat in partea estica a Carpatiileo Orientali, patrunde prin vaile si trecatorile muntilor si se revarsa pe versantul vestic in depresiune sub forma unui vand rece, cu o viteza de deplasare de 10-20 m/s. Austrul - este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii.