Capitolul I Caracteristica unitii de comer 1.

1Forma organizatorico-juridic a ntreprinderii ,tipul de proprietate

ntreprinderea reprezint o verig de baz a economiei, n care are loc producerea unor bunuri, executarea unor lucrri sau prestarea unor servicii conform cerin elor pie ei. Fiecare ntreprindere constituie o unitate distinct, at!t fa de alte ntreprinderi, care apar in aceleia"i ramuri sau subramuri, c!t "i fa de cele care apar in altor ramuri. #rincipalele criterii utilizate n literatura de specialitate pentru gruparea pe tipuri a ntreprinderilor sunt$ %. &up forma juridic$ ntreprinderea public' ntreprinderea semipublic, cu formele sale concesiunea "i societatea n proprietate mixt' ntreprinderea privat' (. &up scopul nfiin rii "i modul de func ionare$ regii autonome' societ i comerciale, de stat sau particulare )private*' organiza ii non-profit, create n scopul sprijinirii unor activit i de natur social, educa ional, religioas sau alte asemenea servicii necomerciale, fr a se urmri ob inerea profitului' C. &up numrul proprietarilor "i modul de constituire "i exploatare a patrimoniului$ ntreprinderi private individuale, cu variantele ntreprindere unipersonala )cu un singur ac ionar*, ntreprindere familial "i ntreprinderea cooperatist' ntreprinderi societare, sub forma parteneriatelor )sau societ ilor de persoane* "i a corpora iilor )sau societ ilor de capitaluri*. +n ara noastr, potrivit legii, pot func iona urmtoarele tipuri de ntreprinderi societare$ societate n nume colectiv ),-C*, societate n comandit simpl ),C,*, societate n comandit pe ac iuni ),C%*, societate pe ac iuni ),%* "i societate cu rspundere limitat ),./*' 1. ,ocietatea n nume colectiv ),-C* este o societate de persoane n care obliga iile sociale sunt garantate de to i asocia ii cu ntregul lor patrimoniu astfel nc!t patrimoniul "i persoana asociatului devin componente ale personalit ii juridice "i se formeaz o firm social n care apare numele tuturor asocia ilor. %ceasta prezint garantie mare dat de patrimoniu "i asocia ii cu ncredere unii n al ii, oferind garan ie ter ilor, dar are "i anumite limite cum ar fi numrul redus de asocia i ceea ce duce, n cazul interdic iei insolvabilit ii

sau mor ii unui asociat, la dizolvarea societ ii iar n cazul falimentului at!t societatea c!t "i asocia ii sunt declara i fali i, deaceea este improprie mrilor ntreprinderi 0 prim solutie pentru a dob!ndi o mai mare capacitate financiar este a"adar societatea colectiv format din diferi i asocia i ce aduc ca aport capitalul lor "i rspund ntr-o form limitat cu toate bunurile lor. &e fiecare dat c!nd un asociat moare sau se decide s abandoneze, ntreprinderea se dizolv "i trebuie s se formeze din nou. 1. ,ocietatea n comandit simpl ),C,* este tot o societate de persoane n care exist ns 1 categorii de asocia i$ comanditarii )responsabilitatea lor este limitat la mrimea aportului social* "i comandita ii )exploateaz capitalul "i rspund nelimitat "i solidar de toate datoriile societ ii*. %u ns "i avantaje permi !nd combinarea disponibilului de capital al unei persoane cu aptitudinea altora de al exploata "i deasemenea punerea n valoare a brevetelor "i inven iilor. /imitele acestui tip de societate sunt faptul c prezint o anumit responsabilitate, nu are durat mare de func ionare "i nici capital mare iar dispari ia unui asociat duce la dizolvarea societ ii. 2. ,ocietatea n comandit pe ac iuni ),C%* este o societate de capital divizat n ac iuni pe care asocia ii comanditari le pot vinde, fiind rspunztori n limita ac iunilor de inute. ,C% nu are firm social "i se denume"te prin obiectul societ ii, permite combinarea disponibilului de capital al unor persoane cu aptitudinea altora de al exploata iar ac iunile pot fi v!ndute sau transmise altor persoane fr ca societatea s se desfiin eze. &in aceast cauz nu se folose"te pentru societ i cu volum mare de capital "i are credibilitate mai redus. ,ociet ile n comandit sunt formate din dou tipuri de asocia ii, colectivele, cu rspundere limitat "i comanditarii, a cror responsabilitate se limiteaz la aportul de capital. %ceste dou tipuri de ntreprinderi sunt foarte pu in nt!lnite n via a de zi cu zi. 3. ,ocietatea pe ac iuni ),%* este deasemenea o societate de capital divizat n ac iuni ns trebuie s aibe minim 4 ac ionari, rspunztori numai n limita aportului la capital. %stfel capitalul social este compus din$ 5 capital ini ial )numit "i capital-ac iuni*' 5 capital obliga iuni. %ceast structur permite constituirea unui capital important ca volum,

unde ac iunile sunt transmisibile "i societatea poate func iona c6iar dac unii ac ionari "i v!nd ac iunile. &ificult ile apar n conducerea societ ii c!nd nu exist un de intor majoritar al ac iunilor. ,ociet ile cooperatiste sunt formate din lucrtorii care aduc capitalul necesar, numit fond social. %dministra ia "i gestiunea obi"nuiesc s fie conduse de aceea"i asocia i. 4. ,ocietatea cu rspundere limitat ),./* este un alt tip de societate de capitaluri cu rspundere limitat la aportul adus cu deosebirea capitalului social, ce nu poate fi mai mic de 1 milioane. %ici aportul social este alctuit din pr i sociale, numrul de asocia i neput!nd fi mai mare de 47 . +n societ ile cu responsabilitate limitat pierderile vor fi suportate doar de capitalul social, adus ca aport de asocia i, dar ca diferen fa de societ ile anonime, au stabilite anumite limite n transmisia propriet ii "i marimea companiei. 8ste o form pentru ntreprinderile mici "i mijlocii care beneficiaz de un tratament fiscal mai favorabil dec!t societ ile anonime. Unitatea comercial unde mi-am desfurat practica de producie are forma organizatoric :SRL .Den Baza este o ntreprindere cu capital social care este divizat n cote conform actului de constituire o ligaiile creia sunt asigurate de patrimoniu.

1.1,tructura ntreprinderii comerciale, organele de conducere a ntreprinerii &en (aza

.esursele reprezinta potentialul natural, material, financiar, stiintifico-te6nic, informational si uman de care dispune societatea la un moment dat in calitate de mijloace posibile pentru satisfacerea trebuintelor concrete. Conducerea ,./ &en (aza identifica cerinetele referitoare la resurse si asigura ca acestea sa fie suficiente si adecvate pentru implementarea politicii societatii si pentru realizarea obiectivelor unitatii. %ceste resurse includ $ 1. 1. resurse umane resurse materiale

2. 9 9

resurse financiare informatii documentari

.esursele umane ale societatii cuprind oamenii cu capacitatea lor fizica, biologica, profesional-intelectuala si educationala in masura sa fie disponibili pentru activitatile pe care urmeaza sa le desfasoare.

1.2,pecializarea i tipizarea unitii de comer

+n prezentul -omenclator snt clasificate unit ile comerciale cu amnuntul )magazinele*, conform specializrii lor, divizndu-se n func ie de mrimea suprafe ei comerciale, tipurile de mrfuri comercializate "i serviciile prestate, precum "i tipurile suplimentare de unit i comerciale destinate spre utilizare n cazul reconstruc iei sau utilizrii spa iilor comerciale n ac iune, unit ile comerciale cu specific n activitate, unit ile comerciale mobile. 1* !"S# D$ !%&$R': unitate de comer care realizeaz opera iuni de import-export, producere, mar:eting "i comercializare a unui produs sau a unui grup de produse "i prestare de servicii. !$()RU !%&$R!*"L: unitate comercial, cu suprafa medie sau mare n care se desf"oar activit i de comercializare cu amnuntul a produselor "i serviciilor, utilizndu-se o infrastructur comun "i adecvat. ,uprafa a de vnzare a unui centru comercial este format din suma suprafe elor de vnzare cu amnuntul a tuturor produselor "i serviciilor cuprinse n acesta. Centrul comercial trebuie s dispun de parcare auto. SU+$R&","-*($ unitate comercial cu amnuntul, cu suprafa a de la 147 mp pn la 1777 mp, reprezentativ pentru comer ul cu mrfuri alimentare, avnd urmtoarele caracteristici$ autoservirea, plata mrfurilor la casele de marcat amplasate la ie"ire, construc ia, de obicei, pe un singur nivel, amplasarea, de regul, n zonele de locuit )de cartier*. .*+$R&","-*(: unitate comercial cu amnuntul, cu suprafa a de peste 1777 mp., care comercializeaz un mare sortiment de mrfuri alimentare "i nealimentare, preponderent prin autoservire, cu case de marcat amplasate la ie"irea din fluxul de autoservire, sector de alimenta ie

public reprezentat prin mai multe sli de consum, unit i de prestri servicii comerciale, construit, de obicei, pe un singur nivel, amplasat n zonele periferice ale ora"ului, dispunnd de un mare numr de locuri de parcare. &","-*( U(*/$RS"L$ unitate comercial cu un sortiment vast de mrfuri nealimentare, dispunnd de o suprafa comercial de cel pu in 147 m1, cu utilizarea unei pr i din suprafa a comercial pentru desfacerea unor mrfuri alimentare de prim necesitate. &","-*( ;#roduse alimentare< sau ;%limentara<$ magazine cu vnzare predominant de produse alimentare, buturi "i tutun, care snt, n principal, magazine generale alimentare ce vnd preponderent mrfuri alimentare din toate grupele de produse, precum "i unele articole nealimentare de uz curent, cum ar fi$ detergen i, cosmetice, articole de uz casnic "i altele asemenea )recomandat$ suprafe ele comerciale pentru produsele nealimentare 17-27=* din suprafa a comercial total. &","-*( ;>rfuri industriale<$ magazine cu vnzare predominant de mrfuri nealimentare, care snt, n principal, magazine universale ce vnd preponderent mrfuri nealimentare din toate grupele de produse, precum "i unele mrfuri alimentare de uz curent, cum ar fi$ pine, dulciuri, rcoritoare "i altele asemenea. )recomandat$ suprafe ele comerciale pentru mrfuri alimentare 17-14=* din suprafa a comercial total. &","-*( &*0): unitate comercial cu amnuntul, cu o suprafa comercial cuprins ntre 17 "i 147 mp, amplasat, de regul, n zonele rurale, care comercializeaz produse alimentare "i nealimentare. &","-*(-D$+%-*) ? unitate de comer care desf"oar activitatea de depozitare "i comer cu materiale de construc ie )c6erestea, articole de fier, crmid etc.* "i care dispune de suprafe e func ionale )terenuri, "uri, depozite* pentru pstrarea mrfurilor "i ncperi spre expunerea acestora "i efectuarea opera iunilor de cas la vnzarea mrfurilor. &","-*( S+$!*"L*-"): unitate comercial cu amnuntul care comercializeaz mrfuri dintr-o singur grup de mrfuri cu un sortiment larg sau a unei pr i a acesteia )strict specializat*. ."L# ? unitate comercial, de regul pe teritoriul )incinta* pie ei, unde snt asigurate condi ii te6nice, prevzute de actele normative n vigoare, pentru comercian ii ce vnd produse agroalimentare "i agricole. 1* &","-*( D$ !%(S*,("'*$ ? magazin ce comercializeaz mrfuri recep ionate conform contractului de consigna ie. &","-*( DU)1 2R$$ ? magazin amplasat n aeroporturile interna ionale, la bordul aeronavelor sau la punctele interna ionale de

trecere a frontierei de stat, precum "i n locurile specificate la art.@A alin.)1* din Codul vamal, n care mrfurile se comercializeaz sub supraveg6ere vamal, fr aplicarea msurilor de politic economic. &","-*( D*S!%U() ? magazin cu un sortiment restrns de mrfuri nealimentare de cerere curent, care comercializeaz produse la pre uri reduse )din contul circula iei rapide "i reducerii c6eltuielilor opera ionale*. &","-*( D$ 2"BR*!# ? magazin care comercializeaz produse fabricate de un productor concret "i care apar ine acestui productor. >agazinele respective snt amplasate, de regul, pe teritoriul fabricii sau n afara acesteia. &","-*(-S"L%( ? magazin destinat comercializrii mobilei, covoarelor, uneori mrfurilor electrocasnice, care expune mostre de produse "i cataloage n sala comercial, iar comercializarea mrfurilor se efectueaz pe baz de comenzi recep ionate de la consumatori. &","-*( %(-L*($ 3/*R)U"L4 ? pagin-Beb, prin intermediul creia se efectueaz publicitatea unui produs sau serviciu, se accept comenzile de cumprare "i care ofer utilizatorului posibilitatea de a alege modalitatea de ac6itare, precum "i metoda de primire a mrfii. !"S# D$ L*!*)"'*$ ? agent economic din domeniul comer ului care are ca scop oferirea public de bunuri, valori mobiliare, propriet i private, opere de art "i alte obiecte, bazndu-se pe norme stabilite n prealabil de licita ie. 2* +"/*L*%( ? unitate comercial din construc ie u"or demontabil, cu o suprafa total de peste 11 mp "i care dispune de spa iu pentru depozitarea mrfurilor. !.*%5! 3g6eret4 ? construc ie de fabric, utilat, cu o suprafa total de pn la 11 mp, fr a dispune de spa iu pentru pstrarea mrfurilor. )%($)# ? construc ie u"or demontabil, ce de ine un stoc de mrfuri pentru o zi, fr a dispune de sal comercial "i spa iu pentru pstrarea mrfurilor. )"R"B# ? mas pliant de 1 mp. 8ste interzis instalarea tarabei fr suporturi pliante, direct pe caldarm, pmnt sau trotuar. "U)%&") +$()RU /(-#R* ? unitate comercial cu amnuntul, care are forma unui dispozitiv )utilaj* pentru eliberarea produselor )buturi nealcoolice, articole de tutungerie, ziare etc.*, dup recep ionarea monedelor sau a altor forme de plat de la cumprtor. S$!'*$ !%&$R!*"L# )boutiCue* ? varietate a unit ii comerciale cu suprafa de pn la 27 mp, care func ioneaz n baza contractelor de loca iune a spa iilor comerciale din centre comerciale, magazine, ncperi,

inclusiv adaptate, ce corespund cerin elor "i normelor sanitare. Dnzarea se efectueaz prin intermediul vnztorului. ,e comercializeaz un sortiment redus de produse alimentare sau mrfuri industriale.

1.3&otarea te6nic a magazinului

+n comer ul cu amnuntul, mobilierul "i utilajul trebuie s rspund cerin elor prezentrii )etalrii* mrfurilor n unit i, pstrrii stocurilor de rezerv n depozitele anex sau n spa iile frigorifice, mi"crii mrfurilor n interiorul magazinelor, precum "i nzestrrii te6nice a muncii lucrtorilor. Ei n acest scop se folose"te o mare varietate de tipuri de mobilier "i utilaje, adaptate ca form "i func ionalitate )inter"anjabil* te6nologiei impuse de comercializarea fiecrei grupe de mrfuri . >obilierul "i utilajul comercial tind tot mai mult s se adapteze circuitului mecanizat al produselor )n special n comer ul alimentar*, ncrcturile paletizate expun!ndu-se direct din mijloacele de transport n magazine, constituind mobilier al acestora. F Gn loc aparte n utilajul comercial l de ine utilajul frigorific, el fiind o component a lan ului frigorific din procesul distribu iei produselor alimentare. %cesta ncepe cu antrepozitele frigorifice ale productorilor, continu cu mijloacele de transport frigorifice )vagoane de cale ferat "i mijloace auto*, cu spa iile "i utilajul frigorific din magazine "i se nc6eie cu frigiderele "i congelatoarele din ec6ipamentul locuin elor. F #rogresul te6nic n comer determin folosirea pe scar larg a ec6ipamentului electronic de birou pentru prelucrarea "i transmiterea informa iilor. %cesta preia informa iile primare de la casele de marcat din magazine "i de la birourile de facturat din depozite, ine eviden a mi"crii stocurilor "i a celorlalte valori din ntreprindere "i ofer informa ii operative pentru formularea comenzilor ctre furnizori corespunztor cu sc6imbrile continue ale pie ei. /a ntreprinderea SRL Den Baza unde am desfurat practica n producie se ntlnesc urmtoarele tipuri de mobil$rafturi ,vitrine ,tejg6ele ,mese. /a fel exist i utilaje de cntrire precum cntarul electronic ,maina de cas i control ,frigidere pentru ng6eat ,vitrine frigorifice orizontale nc6ise i vitrine verticale nc6ise.

1.4>etode i forme de vnzare

In practic, v!nzarea mrfurilor ia multiple forme care vor condi iona, la r!ndul lor, particularit ile te6nologiei comerciale specifice fiecrui punct de v!nzare. %stfel, ntre sc6ema te6nologic a supermagazinului, care este adaptat v!nzrii impersonale )anonime* "i sc6ema te6nologic a unui magazin clasic unde contactul dintre cumprtor "i v!nztor este deseori direct, personalizat, se pot pune n eviden numeroase diferen ieri datorate formelor sub care se realizeaz v!nzarea mrfurilor. %"a de exemplu, n primul caz )supermagazinul* se va insista mai mult pe organizarea linearului de v!nzare "i pe efectele expunerii de mas a mrfurilor, iar n al doilea caz )magazinul clasic* pe calitatea "i personalizarea contactului dintre v!nztor "i client. 7. n func8ie de sensul n care una sau alta din pr8i se deplaseaz pentru a finaliza tranzac8ia: - forme de v!nzare care presupun deplasarea cumprtorului )v!nzarea n magazin, v!nzarea +n t!rguri "i expozi ii, etc*' - forme de v!nzare care presupun deplasarea H orientarea H luarea ini iativei din partea v!nztorului )v!nzarea la domiciliu, v!nzarea prin coresponden , telev!nzarea, etc*' 9. n func8ie de natura contactului dintre v:nztor ;i cumprtor: - v!nzrile de contact, bazate pe contactul personal ntre v!nztor "i clientul su )v!nzarea clasic prin v!nztor* ' - v!nzrile impersonale, caracterizate prin absen a total sau par ial a contactului personal ntre v!nztor "i client )v!nzarea prin coresponden , autoservirea modern,etc*' <. n func8ie de suprafa8a alocat v:nzrii: - v!nzri n spa ii foarte mici )standuri*, mici, medii, mari "i foarte mari )6ipermagazine, magazine cargo*' =. n func8ie de distan8a care separ cele dou pr8i: - v!nzri pe loc )cele dou pr i se gsesc n acela"i loc "i v!nzare are loc n momentul respectiv*' - v!nzri la distan )cele dou pr i sunt total separate "i n principiu nu se cunosc*' >. n func8ie de tipul clien8ilor: - v!nzri ctre consumatori finali )popula ie*' - v!nzri ctre consumatorii intermediari )agen i economici*' ?. n func8ie de cantit8ile tranzac8ionate: - v!nzri en gros

- v!nzri en detail' @. n func8ie de sta ilitatea re8elei comerciale: - v!nzri prin re eaua comercial fix, stabil' - v!nzri prin puncte mobile de vnzare' I. +n func ie de modernitatea, noutatea, gradu progresului te6nic ncorporat$ - v!nzri clasice, tradi ionale' - v!nzri moderne. +n cadrul SRL Den Baza se folosete metoda tradiional de vnzare unde v!nztorul reprezint a"adar principala for a magazinului ntruc!t prin comunicare asist cumprtorul n alegerea produselor oferind ajutor, consultan datorit competen ei pe care o de ine. . +ndemnuri precum$ </ua i bucata asta "i n-o s regreta iJ sau ;D rog s m crede i, este un produs excelentJ etc. nu mai pot convinge. &escrierea c!t mai exact a nsu"irilor mrfii constituie modul cel mai eficace de a se face o bun reclam, pentru a determina decizia de cumprare.

1.K &istribuia
Lermenul de distribu ie desemneaz ansamblul mijloacelor "i al opera iunilor care asigur punerea la dispozi ia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor "i serviciilor realizate de ctre ntreprinderile productoare. ,au, altfel spus, distribu ia reprezint procesul prin care bunurile "i serviciile sunt puse la dispozi ia consumatorilor intermediari sau finali, asigur!ndu-li-se acestora facilit ile de loc, timp, mrime etc., &e men ionat faptul c un produs poate urma diverse circuite pentru a ajunge la destinatarul su. ,unt ns situa ii n care, datorit naturii produselor, n special c!nd este vorba de cele agricole, circuitele comerciale trebuie s capete o mare complexitate, antren!nd numero"i intermediari "i multiple muta ii de produse n cadrul fluxului productor-consumator. /a unitatea SRL Den Baza canalele de distribuie sunt direct de la productor.

!apitolul ** )e6nologii comerciale n unitile de comer 9.7+rocesul te6nologic comercial la ntreprinderile comerciale
+n consens cu defini ia dat te6nologiei n sens larg, procesul te6nologic comercial este format din totalitatea opera iilor concomitente sau succesive necesare asigurrii ob inerii produsului comercial. +n procesul te6nologic comercial se creeaz rela ii de intercondi ionare ntre for a de munc, respectiv ntre lucrtorii comerciali, mrfurile "i utilajele comerciale. 0biectele muncii n comer pot fi$ obiecte singulare' un asortiment de produse' unit i de stocare. #entru a se ajunge la solu ii ra ionale este nevoie de numeroase informa ii despre obiectele muncii "i rela iile lor n cadrul proceselor te6nologice. >ijloacele de munc sunt acele obiecte pe care omul le interpune ntre el "i obiectele muncii' n aceast rela ie se utilizeaz propriet ile mecanice, fizice, c6imice ale obiectelor ca mijloc de for asupra altor obiecte, cu un scop precis. +n sens larg se cuprind "i cldirile sau orice fel de amenajri destinate activit ii de comer . #rocesul te6nologic dintr-un magazin implic o analiz detaliat a procesului te6nologic al unui magazin conduc!ndu-ne la constatarea c el reprezint un sistem de activit i principale "i secundare desf"urate ntr-o anumit ordine, mai mult sau mai pu in continu "i n mod simultan. +n ultima instan se poate aprecia c te6nologia comercial reglementeaz desf"urarea n condi ii optime a diferitelor procese de munc dintr-un magazin. &e remarcat totodat "i faptul c procesul principal este subsistem al te6nologiei comerciale a unui magazin, proces ce se desf"oar n sala de

v!nzare, el cuprinz!nd toate activit ile care slujesc nemijlocit desfacerea mrfurilor n timp ce procesul secundar are ca spa iu de realizare suprafe ele auxiliare ale magazinului, destinate recep ionrii, depozitrii "i pregtirii mrfurilor pentru v!nzare, depozitrii ambalajelor etc. Cunosc!nd pr ile componente ale te6nologiei comerciale se pot identifica direc iile de ac iune pentru adaptarea acesteia la specificul fiecrui tip de magazin. %stfel, n proiectarea te6nologiei se urmre"te cu deosebire$ - stabilirea celor mai adecvate solu ii pentru ve6icularea, pstrarea, depozitarea "i pregtirea mrfurilor pentru v!nzare' - alegerea celor mai ra ionale forme de expunere "i v!nzare a mrfurilor' - determinarea necesarului de utilaje comerciale, n func ie de asortimentul de mrfuri "i formele de v!nzare practicate' - asigurarea unui aport judicios ntre efectivul personalului comercial "i cel al vizitatorilor magazinului pe de o parte, ntre utilajele comerciale "i specificul mrfurilor comerciale pe de alt parte. %stfel, un proces te6nologic comercial dintr-un depozit comercial cuprinde$ #rocesul te6nologic dintr-un depozit. Le6nologia unui depozit se refer la mijloacele "i procedeele cu ajutorul crora se desf"oar mi"carea, recep ia, formarea asortimentului comercial, pstrarea "i conservarea mrfurilor. 0 te6nologie ra ional trebuie s conduc la o nalt productivitate a muncii, n condi ii optime de munc pentru lucrtori, concomitent cu asigurarea aprovizionrii rapide cu mrfuri a comercian ilor detaili"ti n cantit ile "i structura sortimental necesare consumului popula iei din fiecare zon. #rocesul te6nologic al unui depozit cuprinde urmtoarele activit i principale "i secundare$ #rocese #rincipale 1. #rimirea mrfurilor$ - aducerea mijlocului de transport la ramp' - verificarea documentelor ce nso esc mijloacele de transport' - descrcarea mijlocului de transport' - formarea unit ilor de ncrctur paletizate' - transportul lotului de mrfuri de la rampa de descrcare n sec ia de recep ie' 1. .ecep ia mrfurilor$ - sortarea mrfurilor' - numrarea, msurarea, c!ntrirea mrfurilor'

- confruntarea cu specifica ia )factura* ce nso e"te lotul de marf "i cu contractul de livrare' - controlul calit ii mrfurilor' - ntocmirea documentelor de intrare a mrfurilor "i a proceselor-verbale privind neconcordan a cu documentele de livrare' - pstrarea n custodie a mrfurilor necorespunztoare calitativ p!n la rezolvarea litigiilor cu furnizorii-productorii' - transportul mrfurilor n spa iile de depozitare-pstrare' - trimiterea mostrelor "i a listelor specificative referitoare la cantitate, pre , pontaj de mrimi, culori, desene la camera de v!nzare' 2. &epozitare ? pstrare ? v!nzare$ - a"ezarea mrfurilor paletizate n celulele de stelaj' - a"ezarea mrfurilor vrac n rafturi' - conservare )pstrarea* mrfurilor, - primirea comenzilor beneficiarilor la camera de v!nzare' - trimiterea dispozi iei de v!nzare de la camera de v!nzare la sec iile de gestionare' - formarea comenzilor' - preluarea mrfurilor din stelaje-rafturi' - formarea lotului de marf pe magazine n cadrul sec iei gestionare' - ntocmirea avizului de expedi ie' - verificarea concordan ei dintre documentele de livrare "i lotul de marf' - predarea de ctre sec ia de expedi ie a loturilor de mrfuri n containere sigilate sau vrac' 3. 8xpedi ia mrfurilor$ - centralizarea loturilor de mrfuri primite de la sec iile gestionare pe beneficiari "i pe rute de transport' - predarea loturilor astfel centralizate primitorilor-distribuitori' - ncrcarea n mijloacele de transport auto sau pe calea ferat' - transportul la beneficiari' - predarea la beneficiari' - predarea n vederea facturrii la compartimentul financiar a documentelor semnate de beneficiari' #rocese ,ecundare 1. #rimirea, recep ia "i restituirea ambalajelor de transport$ - primirea de la furnizori-productori, recep ia "i sortarea ambalajelor de transport care nso esc mrfurile )containere, palete, lzi etc.*' - recondi ionarea "i restituirea ambalajelor de transport'

1. #rimirea, recep ia "i restituirea ambalajelor de desfacere recuperabile$ - primirea, recep ia "i sortarea ambalajelor de desfacere )cutii, pungi, saci etc.*' - depozitarea-pstrarea, v!nzarea "i livrarea ambalajelor de desfacere mpreun cu mrfurile' - sortarea, recondi ionarea "i valorificarea ambalajelor de desfacere prin restituirea lor la furnizori' 2. Colectarea "i recondi ionarea containerelor "i sacilor-container utiliza i pentru livrarea mrfurilor la beneficiari. 0bserva ie$ #rocesul te6nologic nu trebuie s se confunde cu fluxul te6nologic comercial. Fluxul te6nologic n accep iunea general, reprezint o succesiune logic a opera iunilor fizice-c6imice-mecanice exercitate asupra obiectelor muncii. #articulariz!nd defini ia la sfera comer ului, fluxul te6nologic este o nln uire logic a desf"urrii diferitelor opera ii care compun un proces te6nologic specific unei anumite activit i bine individualizat n spa iu "i timp. #ornind de la un anumit flux te6nologic adoptat pentru un caz concret, se proiecteaz o sc6em te6nologic, parcurg!nd urmtoarele faze$ 1. ntocmirea listei opera iunilor necesare asigurrii unei te6nologii optime' 1. descrierea procesului de mi"care a mrfurilor' 2. determinarea locului de executare a diferitelor opera iuni' 3. amplasarea ra ional a ncperilor' 4. localizarea utilajului comercial care s asigure o mecanizare complex a ntregului proces te6nologic' K. determinarea fluxurilor ra ionale ale circula iei cumprtorilor. Cunosc!nd pr ile componente ale te6nologiei comerciale se pot identifica direc iile de ac iune pentru adoptarea acesteia la specificul fiecrui tip de magazin sau depozit. %stfel, n proiectarea te6nologiei se urmre"te cu deosebire$ - stabilirea celor mai adecvate solu ii pentru ve6icularea, pstrarea, depozitarea "i pregtirea mrfurilor pentru v!nzri' - alegerea celor mai ra ionale forme de depozitare "i v!nzare a mrfurilor' - determinarea necesarului de utilaje comerciale, n func ie de sortimentele de mrfuri "i formele de v!nzare practicate' - asigurarea unui raport judicios ntre efectivul personalului comercial "i cel al vizitatorilor magazinului pe de o parte, ntre utilajele comerciale "i specificul mrfurilor comercializate pe de alt parte.

#roiectarea te6nologic concret a unui magazin sau depozit va trebui s reflecte particularit ile acestuia )te6nice, constructive, de amplasament*. &rept elemente de fundamentare, n acest caz vor servii$ - mrimea "i structura v!nzrilor' - dimensiunile sortimentului comercial, structura acestuia pe grupe de mrfuri "i complexe de nevoi, precum "i repartizarea acestora pe nivele )subsol, parter, etaje*' - valorile orientative ale gradului de ncrcare pe metru ptrat suprafa de v!nzare sau de depozitare, n cazul unui depozit' - indici de orientare privind raporturile dintre suprafa a de v!nzare, suprafa a ocupat la sol de mobilierul comercial "i cea de expunere a mrfurilor' - numrul "i structura personalului comercial n func ie de sarcina de desfacere "i cerin ele antropometrice privind organizarea locurilor de munc' - amplasarea punctelor fixe ale construc iei )intrri, scri, lifturi*' - dispozi iile "i deciziile legale cu privire la protec ia mpotriva incendiilor "i asigurarea securit ii muncii. Componentele principale ale progresului te6nic n domeniul comer ului sunt$ - perfec ionarea te6nologiei' - mecanizarea "i automatizarea procesului te6nologic' - perfec ionarea folosirii te6nicii, metodelor de conducere "i de organizare a muncii, prin practicarea sistemului de prelucrare automat a datelor. 0 importan deosebit o are folosirea te6nicii moderne de calcul "i trecerea la sisteme automatizate de conducere. -omenclatorul sortimental al mrfurilor comercializate pe pia a intern din fiecare ar cu un comer avansat atinge sute de mii de denumiri iar popula ia efectueaz anual cumprturi nsemnate. %ceasta determin n domeniul comer ului un asemenea flux uria" de informa ii ca n nici o alt ramur a economiei na ionale. &e aceea, nu este nt!mpltor faptul c n toate rile dezvoltate primele ma"ini electronice de calcul au fost pentru prima dat folosite tocmai n comer . %naliznd detaliat procesul te6nologic din unitatea de comer Den Baza unde am desfurat practica de producie am constatat c el reprezint un sistem de activiti principale i secundare.

!apitolul *** Depozitele de mrfuri

3.1Tipurile de depozit
%sigurarea desf"urrii continue a activit ii din ntreprinderi presupune crearea unor stocuri de diferite resurse materiale necesare n procesul de produc ie. ,tocurile de resurse materiale sunt pstrate n anumite depozite p!n la intrarea n procesul de produc ie. &up cum "i produsele finite ob inute p!n la intrarea n sferacircula iei iau forma stocurilor de produse "i se pstreaz n depozite. >rimea, numrul "i componen a depozitelor depind de nomenclatura "i mrimea consumului de materiale, de mrimea ntreprinderii, de nivelul specializrii "i cooperrii, de organizarea aprovizionrii, etc &epozitul este o cldire, o construc ie sau o suprafa special amenajat cu instala ii necesare efecturii opera iilor legate de manipularea "i pstrarea materialelor sau a produselor finite. 8xisten a depozitelor permite asigurarea continuit ii procesului de produc ie n sec iile de baz precum "i satisfacerea operativ a cererii. #rincipalele obiective ale activit ii depozitelor sunt$ - pstrarea n condi ii optime a materialelor "i produselor finite' - reducerea c6eltuielilor de depozitare, manipulare, transport' - folosirea deplin a spa iilor de depozitare' - asigurarea unei eviden e a situa iei stocurilor de materii prime, materiale, produse finite, etc. #roiectarea depozitelor se face fie ntr-o etap ini ial, odat cu celelalte unit i ale ntreprinderii, sau n mod curent, datorit sc6imbrilor ce pot aprea n activitatea ntreprinderilor )"i pot sc6imba profilul*. #entru activitatea de proiectare se impune cunoa"terea urmtoarelor informa ii$ n primul r!nd, zona "i spa iul disponibil pentru depozitare "i amplasarea sa, apoi articolele )materiile prime, produsele finite etc.* care trebuie s fie depozitate n fiecare spa iu "i n al treilea r!nd mijloacele de depozitare, ec6ipamentele de manipulare ce urmeaz a fi folosite.

Cu ocazia proiectrii depozitelor se va face op iunea dintre depozitarea centralizat )un singur depozit la nivel de ntreprindere* "i cea descentralizat)fiecare sec ie s fie deservit de ctre un depozit*. #rincipalele avantaje ale depozitrii centralizate sunt$ - timp redus n deplasarea materialelor de la depozit la punctele de consum, ceea ce duce la satisfacerea mai rapid a cerin elor consumatorilor' - posibilitatea pstrrii mpreun a mai multor tipuri de materiale necesare fiecrei subunit i. %vantajele depozitrii descentralizate sunt urmtoarele$ - c6eltuieli administrative mai reduse' - o utilizare mai bun a personalului depozitului' - evitarea dublrii spa iului pentru articole similare' - stocuri mai reduse' - toate eviden ele se in n acela"i loc. 8xisten a unei variet i mari de tipuri de depozite, necesit clasificarea acestora func ie de mai multe criterii$ dup construc ia te6nic, pot fi$ -depozite desc6ise )descoperite* -depozite semidesc6ise -depozite nc6ise )acoperite* n func ie de specializarea lor, sunt$ - depozite universale )n care se pstreaz a gam variat de resurse materiale sau produse finite*, - depozite specializate )n care se pstreaz doar anumite resurse materiale sau produse finite*. n func ie de tipul materialelor depozitate, sunt$ -depozite pentru materii prime,depozite pentru produse finite,

-depozite pentru combustibili, -depozite pentru semifabricate, depozite pentru mijloace te6nice -depozite pentru ambalaje, -depozite pentru de"euri, etc. n func ie de volumul activit ii, pot fi$ -depozite centrale )care deservesc toat ntreprinderea*, -depozite de sec ie )care deservesc o singur sec ie*, -depozite de ateliere )care deservesc un atelier*' din punct de vedere al destina iei, sunt$ -depozite care deservesc procesele de produc ie "i procesele de circula ie )exemplu$ depozitele de produse finite*, -depozite care deservesc doar procesele de produc ie )exemplu$ depozitele de materii prime, semifabricate, combustibil, ambalaje, etc.*

2.1Condiii de depozitare a mrfurilor

#astrarea marfurilor$ 8ste un proces operativ ce se desfasoara n depozitele comertului cu ridicata si cuprinde o gama variata de operatiuni, dintre care cele mai importante sunt stabilirea suprafetelor necesare pastrarea diferitelor marfuri si a te6nicii de asezare a lor tin!nd cont de forma de ambalare ) vrac, ambalate n cutii, saci pac6ete etc.* crearea si mentinerea conditiilor normale de pastrare privind temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare. controlul permanent al calitatii marfurilor pastrate. >arfurile se aseaza la locurile de pastrare n stive, stelaje, gramezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, fiecarei grupe sau articol asigur!ndu-ise locul de depozitare care corespunde cel mai bine proprietatilor fizicoc6imice. #e durata pastrarii, la marfuri se pot nregistra o serie de pierderi normale ) perisabilitati* si pierderi peste norme. #ierderile normale au loc datorita

proprietatilor fizici-c6imice ale marfurilor prin$ evaporare, scurgere, far!mitare, mprastiere etc. #entru acestea sunt stabilite cote procentuale ce se aplica la cantitatea sau valoarea marfurilor intrate n depozit ntre doua inventarieri succesive si se scad din gestiune. #ierderile peste norma provin, n cea mai mare parte din neglijenta lucratorilor n manipularea marfurilor si dunt considerate pierderi subiective si se imputa celor vinovati. %m analizat coniiile de depozitare la SRL Den Baza.%ici se respect condiiile de depozitare necesare$temperatura ,umeditatea n dependen de produse ,se menine aerisirea permanent ,se controleaz zilnic termenul de valabilitate a mrfii se respect regulile de vecintate i amplasarea mrfurilor n dependen de greutate ,cerere ,sortiment.

<.<+rimirea i eli erarea mrfurilor din depozit

/a primirea marfurilor n unitatea comercial SRL Den Baza se efectuaza receptia calitativa si cantitativa ) n termen de K ore pentru produsele usor alterabile si 4 zile pentru celelte* a acestora ) asupra ntregului lot sau prin sondaj* si cele constate se confrunta cu documentele de nsotire. &aca beneficiarul constata ca cele nscrise nu corespund cu realitatea, se ntrerupe verificare, se nstiinteaza furnizorul, care este obligat sa trimita un delegat n termen de 13 de ore daca este din aceeasi localitate sau n 4 zile daca este situat n alta localitate, care sa participe la receptia marfurilor si ntocmirea unui #.0C8, D8.(%/ &8 C0-,L%L%.8. >arfurile care nu corespund din punct de vedere calitativ pot fi returnate furnizorului pentru nlocuirea lor cu altele corespunzatoare, reconditionate ) pe c6eltuiala celui vinovat *- n situatia n care aceasta este posibila si ambele parti sunt de acord, acceptate dar cu reducerea pretului de v!nzare de catre furnizor, refuzate c!nd marfurii sunt improprii destinatiei lor. #entru marfurile corespunzatoare dpdv. Calitativ si cantiativ se ntocmeste -0L% &8 .8C8#MI8 ) document de baza n operatiunile contabile* /ivrarea partizilor de marfuri se face n ordinea cerintelor beneficiarilor, n baza unui grafic, av!ndu-se n vedere folosirea rationala a mijloacelor de transport, utilizarea corespunzatoare a fortei de munca din depozite si a bazei te6nico-materiale a acestora.

0rganizarea rationala a proceselor operative ce au loc n depozite impune respectarea urmatoarelor cerinte$ determinarea exacta a cantitatii de marfuri primite si livrate executarea fiecarei operatiuni in timp c!t mai scurt si ntr-un spatiu cat mai restr!ns folosirea mijloacelor mecanice moderne pentru manipularea produselor, pentru a se reduce la mminimum efortul fizic al lucratorilor procesele operative sa se efctueze n stricta lor succesiune pentru a asigura trecerea rapida de la o operatiune la alta si cresterea productivitatii muncii asigurarea conditiilor optime vederea evitarii degradarii acestora a pastrarii marfurilor n

pregatirea prealabila a loturilor de marfuri n vederea ncarcarii lor n autove6iculule de transport.

+n functie de procesele operative ce se desfasoara, suprafata totala a unui depozit este formata din$ ,uprafata ncaperilor operative ) cca I7-@7=* destinata pastrarii efective a stocurilor de marfuri , amenajata ca o sala unica sau sub forma unor ncaperi separate sau sali compartimentatepentru pastrarea unor produse alimentare ce necesita regim diferentiat de pastrare si pentru efectuarea operatiilor de sortare , receptie si expediere. ,uprafata ocupata de ncaperile administrative si cu caracter social ,uprafata afectata ncaperilor te6nice

+n functie de procesele operative ce se desfasoara, suprafata totala a unui depozit este formata din$ ,uprafata ncaperilor operative ) cca I7-@7=* destinata pastrarii efective a stocurilor de marfuri , amenajata ca o sala unica sau sub forma unor ncaperi separate sau sali compartimentatepentru pastrarea unor produse alimentare ce necesita regim diferentiat de pastrare si pentru efectuarea operatiilor de sortare , receptie si expediere.

,uprafata ocupata de ncaperile administrative si cu caracter social ,uprafata afectata ncaperilor te6nice

.eceptia marfurilor si pastrarea ) stocare * lor corespund circuitului primar ) sau de stocaj *, iar livrarea marfurilor, corespunde circuitului secundar ) sau de sevice *. 0rganizarea si amenajarea depozitului trebuie astfel facuta nc!t cele doua circuite sa nu se suprapuna. +n functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie- exista 2 variante de flux al marfurilor ntr-un depozit$ 1. 1. circulatia marfurilor n linie dreapta, c!nd zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului' circulatia marfurilor n arc de cerc de @7N, c!nd zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului circulatia marfurilor n arc de cerc de 1I7N, c!nd zonele de receptie si expeditie sunt amplasate pe aceesi latura a depozitului

2.

#entru o mai buna organizare a activitatii se impune necesitatea sectorizarii pe orizontala a suprafetei de depozitare astfel$ zona I, situata n imediata vecinatate a cailor principale de acces, destinata produselor care se livreaza cu o frecventa mare si n cantitati mari zona II, situata de o parte si de alta a primei zone sau n ad!ncime fata de aceasta, este destinata produselor care se livreaza cu o frecventa medie si n cantitati medii zona III, amplasata n partile periferice ale depozitului, cele mai ndepartate de caile principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau de extrasezon

si a naltimii utile de depozitare a stelajelor$ zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata

zona II, situata pe al doilea nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta zona III, nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva

Gtilajul aflat n dotarea depozitelor consta n$ utilaj frigorific, c!ntare, utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat. Gnelte de lucru si ec6ipamentele sunt utilizate n procesele de servicii, ele sunt$ masini de taiat si portionat, amsini de umplere automata, masini de sigilare, masini electronice de etic6etat ) marcat*, masini de testarea aparatelor electronice si electrocasnice etc.

!apitolul */ %rganizarea circulaiei am alaAului

Unul dintre elementele care pot atrage si convinge consumatorii sa cumpere o marcaB am alaAul este o componenta c6eie a miCului de marDeting. &esi se c6eltuiesc sume foarte mari pentru evaluarea impactului reclamelor, multi mar:eteri uita sa testeze ambalajul, pierzand in acest fel o oportunitate de a creste vanzarile. %cest articol exploreaza atat modul in care ambalajul influenteaza cumparatorii in magazine, cat si impactul sau pe termen lung asupra celor care utilizeaza marca. %mbalajul are numeroase roluri, care pot varia in functie de marca si de categorie. %mbalajul indeplineste un rol functional de a acoperi si proteja continutul produsului atat in magazin, cat si in casa cumparatorului, dar in multe piete, ambalajele au dezvoltat functii care il leaga de experienta oferita de produs ? de exemplu, capacele bauturilor pentru sportivi si dispozitivele

adaugate la cutiile de bere care creeaza spuma atunci cand berea este turnata in pa6ar. %mbalajul are un rol important ca ve6icul informational, continand detalii despre ingrediente, modul de folosire, depozitare, aportul nutritiv si pret. Cumparatorii trec pe langa sute de marci atunci cand viziteaza un magazin, iar factorii estetici sunt esentiali pentru a face ca marca sa iasa in evidenta, pentru a capta atentia cumparatorilor si a face ca utilizatorii sa o poata gasi cu usurinta. &enumit uneori ;vanzatorul tacut< datorita abilitatii sale de a influenta consumatorii la punctul de cumparare, ambalajul este, de asemenea, si o modalitate de comunicare de marca, transmitand personalitatea, pozitionarea, valorile si avantajele marcii. -u toti cumparatorii sunt la fel, de aceea pentru a atinge diferitele tipologii de cumparatori, sunt necesare diferite tipuri de ambalaj. de a creste vanzarile. %cest articol exploreaza atat modul in care ambalajul influenteaza cumparatorii in magazine, cat si impactul sau pe termen lung %mbalaje care circula dupa principiul restituirii In aceasta categorie intra$ ambalajele pentru bauturi nealcoolice si pentru care proprietarul acestora este furnizorul de marfuri. %ceste ambalaje nu sunt facturate clientului )circula pe baza de aviz de insotire a marfii* si nu se supun taxei pe valoarea adaugata, clientul fiind obligat sa le restituie. Companiile mari care distribuie bauturi racoritoare in ambalaje in regim de restituire specifica in partea de jos a facturii intr-un c6enar separat total de plata fara ambalaje, iar cu un rand mai jos -ota de decontareHcu total decontare )factura O garantii.*. #entru ambalajele nerestituite de catre client, furnizorul va intocmi o factura in termen de 4 zile calendaristice de la data comunicarii, in care va inregistra si LD% aferenta ambalajelor nerestituite art. 12A alin. )2* lit. d* din /egea nr. 4A1H1772 privind Codul fiscal.

!apitolul / +rocesele te6nologice n unitatea comercial

>.7Recepia mrfurilor n unitatea comercial
La unitatea comercial SRL Den Baza recep8ionarea mrfii conform cantit8ii ;i calit8ii se efectueaz de sine stttor. /a recep ionarea mrfii se verific conformitatea ei cu prevederile documentelor normative de standardizare "i a prescrip iilor te6nice. .ecep ionarea mrfii se efectueaz, de asemenea, n conformitate cu datele indicate n marcaj "i n documentele de nso ire, de transport, care confirm cantitatea "i calitatea mrfii livrate )facturi, liste, etic6ete de ambalare, pa"apoarte te6nice, certificate de conformitate, certificate de calitate a productorului etc.*, precum "i n conformitate cu condi iile contractului. +n cazul n care documentele men ionate sau unele din ele lipsesc, recep ionarea mrfii nu se efectueaz, dac contractul nu prevede altceva, iar la ntocmirea actului se indic documentele care lipsesc "i care influen eaz recep ionarea mrfii dup cantitate "i calitate. &ac la recep ionarea mrfii conform cantit ii "i calit ii se va depista lips de marf sau calitatea ei inadecvat, rezultatele recep ionrii vor fi legalizate printr-un act ntocmit n ziua depistrii lor. >.9+regtirea produselor alimentare n vederea vnzrii #rocesul te6nologic al unui magazin conduce la constatarea c el reprezint un sistem de activiti principale i secunare esfurate ntr-o anumit ordine. #rocese secundare$ -.eceptia marfurilor -preluarea de la furnizor -dezambalarea -controlul marfurilor si al preturilor -&epozitarea marfurilor

-asezarea in raft -conservarea )pastrarea* -sortarea pentru vanzare -manipularea -#regatirea marfurilor pentru vanzare -portionarea -prelucrarea -cantarire -anbalarea -marcarea pretului -marcarea si alte folosire produsului operatic care asigura utilizarea de

-transportul marfurilor in sala de vanzare +rocese +rincipale -prezentarea si vanzarea marfurilor -repartizarea sortimentului in spatiu de vanzare -expunerea marfurilor pe mobilier -demonstratii practice la locul de vanzare -intocmirea bonurilor de plata -incasarea si eliberarea marfurilor -transportul marfgurilor )in cazul caselor centralizate si al livrarilor la domiciliu* -inregistrarea pretulilor

-stabilire sumei finale -primirea caontra valori marfurilor -ambalarea si eliberarea marfurilor #rocese secundarea -circulatia ambalajelor goale -preluarea ambalajelor de la clienti -restituirea sumei de garantie -gruparea pe tipuri de ambalaje )de la clienti $ cuti , cartoane , recipient , etc. * -transportul anbalajelor

>.<*nformatica n comer
%paritia comertului prin Internet a creat noi oportunitati, dar si perspective comerciale importante. Comertul electronic stimuleaza concurenta si competitivitatea, prin dezvoltarea de noi produse si piete, prin aparitia de noi actori pe pietele traditionale si de noi tipuri de relatii intre furnizori si consumatori acoperind realizarea, prin intermediul Internet-ului, a celor trei etape principale, respectiv$ reclama si cautare, contractare si plata si livrare. &ezvoltarea comertului electronic nu va conduce la reducerea importantei comertului traditional atat timp cat infrastructurile pe care se bazeaza comertul electronic vor fi inca influentate de o serie de bariere comerciale si depind de investitiile realizate, dar si de interesul comerciantului de a-si promova astfel propria oferta. Incurajarea extinderii si utilizarii comertului electronic de catre comerciantii organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale cu atributii si responsabilitati in domeniu, trebuie sa abordeze o serie intreaga de aspecte de natura te6nica, financiara, juridica, economica cum ar fi$ accesul si conexiunea la retelele informationale, criptarea, securitatea platilor, impozitarea, certificarea si autentificarea, confidentialitatea,

protectia proprietatii intelectuale, fraudele si protectia consumatorului, accesul la telecomunicatii, protectia concurentei, etc.

!apitolul /* %rganizarea muncii i gestionarea la unitatea comercial

#rogramul de lucru al unitii de comer ,./ &en (aza este de la I$77-11$77. Dnztorul$ ncaseaza bani si bonuri de casa pune la dispozitia clientilor produsele comerciale mentine igiena locului de munca aranjeaza produsele expuse. Responsa iliti controlor-casier: -calularea preului pentru cumprtur -eCploatarea mainii de cas i control -!ompletarea corect a documentaiei referitoare la operaiunile d e cas Responsabilitati director: - conducerea administrativ a magazinului - atribuire/distribuire/delegare exact a sarcinilor de lucru - motivarea, instruirea i ndrumarea angajailor - urmrirea i promovarea permanent a aciunii de vnzare - rspunztor de atingerea planului cifrei de afaceri - rspunztor de punerea n plan a aciunii de vnzare - organizarea tuturor activitilor n cadrul magazinului