PERSPECTIVE TEORETICE DE ABORDARE A MIGRAIEI INTERNAIONALE

PERSPECTIVE TEORETICE DE ABORDARE A MIGRAIEI INTERNAIONALE 1. Teoria lui E.G. Ravenstein 2. Teoria lui Samuel A. Stouffer 3. Teoria lui Everett S. Lee 4. Teoria economiei neoclasice 5. Teoria noii economii a migraiei 6. Teoria ieei forei !e munc" !uale #i segmentate $. Teoria !e en!enei %. Teoria reelelor !e migrani &. A'or!area !in ers ectiva teoriei ca italului social 1(. Teoria sistemic" 1. Teoria lui E.G. Ravenstein )ontri'uiile teoretice ale lui Ravenstein ot fi re*umate la ostularea a a!te le"i ale #i"ra$iei #i la alc"tuirea unei ti!olo"ii a #i"ran$ilor% 1. a. migraia e !istane scurte este mai frecvent" !ec+t migraia e !istane lungi, '. valurile migraiei se mi#c" -n !irecia marilor ora#e comerciale #i in!ustriale. care /a'sor'0 imigranii, 2. rocesul /a'sor'iei0 !ecurge tre tat, mai -nt+i se mut" -n ora# o ulaia rural" care locuie#te -n ime!iata a ro iere a ora#ului, golurile care re*ult" sunt ocu ate !e migrani !in regiuni mai -n!e "rtate. astfel -nc+t fora !e atracie a marilor centre se manifest" -n final / as cu as0 asu ra celor mai -n!e "rtate regiuni ale "rii, -m'un"t"irea sistemului !e trans ort are un rol im ortant -n mic#orarea !istanelor !intre ora#e, 3. rocesul /!is ersiei0 se !esf"#oar" contrar rocesului !e /a'sor'ie0 1 rin 2!is ersie3 Ravenstein -nelege renunarea sau "r"sirea unei *one !e c"tre un migrant4, 4. oric"rui curent !e migraie -i cores un!e un contracurent !e migraie, 5. migranii care str"'at !istane mai mari se -n!re t". !e referin". !irect s re marile centre comerciale #i in!ustriale, 6. locuitorii ora#elor sunt mai uin !is u#i s" migre*e !ec+t o ulaia rural", $. '"r'aii migrea*" mai uin !ec+t femeile 5n anul 1%%&. Ravenstein a mai enunat -nc" o lege a imigraiei. e 'a*a consult"rii !atelor !in 2( !e "ri euro ene #i !in America !e 6or!. av+n! urm"toarea formulare7 2Toi oamenii simt necesitatea s"8#i ameliore*e con!iiile materiale !e via"3. Altfel s us. oamenii care leac" !intr8o localitate -ntr8alta 1!e regul". !e la sate la ora#e4 -#i fi9ea*" ca sco accesul la un stan!ar! !e via" mai ri!icat. e care -l !esco er" -n localitatea !e !estinaie. :rin urmare. -ntre localitatea !e lecare #i cea !e sosire e9ist". rin !efiniie. o 2

!iferen" !e nivel !e !e*voltare. iar flu9ul migraional se une -n mi#care 1 e sensul rural8ur'an4 !ac" se -n!e linesc urm"toarele con!iii. reci*ate !e Ravenstein7 14 s" fie la sate un stan!ar! !e via" sc"*ut #i o natalitate ri!icat" 1care generea*" aglomeraie4, 24 ora#ul s" ai'" un nivel !e via" ros er #i o natalitate sc"*ut" 1!e o ulare4, 34 migraia s" nu fie inter*is" ori limitat" !e constr+ngeri. E.G. Ravenstein se leag" #i cea !int+i clasificare a ersoanelor migrante -n 5 ti uri. -n funcie !e !istana str"'"tut" !e acestea #i !e !urata migraiei7 1. migranii locali sunt cei care -#i sc;im'" locuina -n ca!rul aceleia#i *one. !eci se !e lasea*" e !istane foarte mici, 2. migranii pe distane scurte cei care -#i sc;im'" re#e!ina -ntr8o *on" vecin", 3. migranii pe distane lungi sunt cei care -#i sc;im'" re#e!ina !incolo !e *onele limitrofe, 4. migranii stadiali care arcurg !istane mai mari. !ar -n a#i mai mici, 5. migranii temporara cei care se -nscriu -n mi#carea migratorie !ar -ntr8un anumit interval !e tim . <in anali*a lui Ravenstein reiese. a#a!ar. c" migranii ot fi gru ai -n !iverse ti uri. !ac" inem cont !e coor!onatele s atio8tem orale. =n funcie !e s aiul arcurs. vom -nt+lni migrani e !istane mici. e !istane me!ii. e !istane lungii #i e !istane foarte lungi. =n ra ort !e !urata !e las"rii. migranii se -m art -n !ou" categorii7 ermaneni #i tem orari. Ti ologiile la care a a>uns Ravenstein -#i "strea*" #i a*i vala'ilitatea. iar criteriile cu care a o erat ? !istana 1s aiul4 #i !urata 1tim ul4 ? sunt utili*ate #i a*i -n cercetarea sociologic" a migraiei teritoriale a oamenilor. &. Teoria lui Sa#uel A. Stou''er =n anul 1&62. Stouffer a u'licat volumul Social Research to Test Ideas (Cercetarea social pentru testarea ideilor). -n ca!rul c"ruia se ocu " !e Intervening Opportunities: A Theor Relating !o"ilit and #istance (Oportuniti care intervin: o teorie re$eritoare la mo"ilitate %i distan& Stouffer. afirma c"7 2num"rul ersoanelor care str"'at o !istan" !at" este !irect ro orional cu num"rul o ortunit"ilor !e e aceast" !istan" #i invers ro orional cu num"rul o ortunit"ilor care intervin e aceea#i !istan"3. :rin urmare. reci*area lui Stouffer nu face altceva !ec+t s" -nt"reasc". !esigur in!irect. e9 licaia !at" !e Ravenstein ra ortului !intre volumul migranilor #i !istana arcurs". fiin! lim e!e regula c". o!at" cu cre#terea !istanei. se re!uce #i num"rul migranilor. !ar nu numai !in cau*a !istanei. ci #i a cre#terii num"rului !e o ortunit"i care se ivesc #i -i conving s"8#i -nc;eie !e lasarea -n s aiu. =n vi*iunea lui Stouffer. oportunitile se !efinesc -n felul urm"tor7 2<ac" o ersoan" se mut" !in *ona @ -ntr8o cas" !in regiunea A. -n A tre'uie s" se fi creat un loc li'er e care l8a utut ocu a aceast" ersoan". Bn anumit loc li'er #i locurile asem"n"toare. oriun!e -n ora#. e care ar fi utut s" le ocu e. !ar n8a f"cut8o. le vom numi oportuniti& Locurile li'ere

asem"n"toare care sunt mai a roa e !e fosta re#e!in" -n com araie cu cel ocu at -n A le vom numi oportuniti care intervin 12intervening o ortunities343. Stouffer a !efinit o ortunit"ile !intr8un ora# 2ca fiin! num"rul total !e migrani !in toate celelalte ora#e3. <eci. e9istena oric"rui migrant venit -ntr8o localitate nou" atest" c" aici a fost o o ortunitate. un loc !e munc". o activitate e care ersoana imigrant" a valorificat8o. 6um"rul total !e imigrani este egal cu num"rul total !e o ortunit"i fructificate -n localitatea !e sosire. =n construcia sa teoretic". Stouffer a intro!us conce tul !e 2migrani com etitivi3. rin care se -nelege 2totalitatea migranilor can!i!ai la o ortunit"ile !intr8o anumit" *on"3. anumit" *on"3. G+n!itorul american #i8a valorificat ro ria teorie 2stu!iin! mo'ilitatea re*i!enial" !in )leavelan! #i a !efinit o ortunit"ile ca fiin! num"rul !e case vacante. Ali autori 1Galle. Taeu'er4 au a licat cu re*ultate -ncura>atoare teoria lui Stouffer. -n tim ce Arnol! C.Rose a -ncercat s" un" -n relaie /!istana0 cu /statusul socio8economic0 al migranilor. formul+n! i ote*a c" ersoanele cu un status su erior aco er" o !istan" mai mare -n c"utarea unor o ortunit"i a!ecvate. s re !eose'ire !e migranii cu status inferior. care nu au nevoie !e !e las"ri rea lungi. Stu' a confirmat aceast" i ote*". ar"t+n! c" a'solvenii universitari au migrat -n me!ie 3$3.& mile. !e "#in! cu mult !istana str"'"tut" !e muncitori ? numai $5 mile3 Teoria lui Stouffer a fost criticat" -n s ecial entru conce tul !e 2o ortunit"i3. consi!erat !e anumii cercet"tori ai s"i ca fiin! rea larg. e c+n! alii arat" c" at+ta tim c+t m"sur"m o ortunit"ile rin migraia anterioar" -nseamn" c" migraia se !etermin" e ea -ns"#i. (. Teoria lui Everett S. Lee Lucrarea sa. Theor o$ !igration 1 u'licat" -n #emograph ' vol. 3. nr. 1. 1&664. este o -ncercare !eli'erat" !e !e*voltare a 2sc;emei generale a migraiei3 1 e 'a*a a 4 categorii !e factori4 #i are o relevan" sociologic" incontesta'il"7 21. factori asociai cu *ona !e origine, 2. factori asociai cu *ona !e !estinaie, 3. o'stacole care intervin -ntre cele !ou" *one, 4. factori ersonali3. <emersul sociologic -ntre rins !e autor cu rin!e nu numai e9aminarea factorilor migraiei. ci #i cercetarea volumului rocesului migraional. a flu9urilor !e emigrani #i a contraflu9urilor !e migrani. a tr"s"turilor !efinitorii ale migranilor. <u " !eose'irea e care o face -ntre factorii locali*ai. fie -n *ona !e origine. fie -n *onele !e !estinaie. el arat" c" ace#tia au o aciune at+t o*itiv". c+t #i negativ". Atunci c+n! factorii !in *ona !e re#e!in" au o aciune negativ" asu ra oamenilor. ace#tia reacionea*" rin "r"sirea locului #i c"utarea altei *one. care s" fie favora'il" a#te t"rilor lor. altfel s us. ei emigrea*". Lee remarc" !ificultatea !e a sta'ili seria e9act" !e factori care -m ie!ic" sau !etermin" un in!ivi! s" migre*e. El susine. -ns". c" 2 utem !istinge clase !e oameni care reacionea*" -ntr8o manier" similar" la acelea#i seturi generale !e factori !e la origine #i !e la !estinaie3. Autorul a semnalat. !e asemenea. o serie !e !iferene semnificative -ntre factorii amintii. su' as ectul mo!ului lor !e aciune. 2:ersoanele care locuiesc -ntr8o anumit" comunitate ? scria E.S. Lee ? au cuno#tine !irecte. ime!iate #i !e lung" !urat" asu ra locului -n cau*" #i sunt. !e o'icei. ca a'ile s" fac" a recieri 'ine -ntemeiate #i ne ri ite la a!resa acestuia. ceea ce nu este cu necesitate a!ev"rat #i -n ca*ul *onei !e !estinaie. )unoa#terea intei este rareori e9act" #i. 4

realmente. unele avanta>e #i !e*avanta>e s ecifice *onei !e !estinaie nu ot fi erce ute !ec+t !e c"tre cei care locuiesc -n ea. Astfel. !estinaia este -ntot!eauna corelat" cu elementul /mister0 sau cu o anumit" ignoran". iar !e multe ori este re*ent un coeficient !e nesiguran" -n ceea ce rive#te rimirea -n noua *on". D alt" !iferen" esenial" se refer" la eta ele /ciclului !e via"0. :entru muli migrani *ona !e origine este aceea un!e s8a !erulat erioa!a anilor formativi. iar !atorit" s"n"t"ii !e care 'eneficiat" tinerii #i li sei res onsa'ilit"ilor familiale. se creea*" retros ectiv o su raevaluare a avanta>elor #i. concomitent. o su'a reciere a !e*avanta>elor a arin+n! locului natal. :e !e alt" arte. !ificult"ile asociate cu asimilarea -ntr8un me!iu mai nou vor crea. la r+n!ul lor. a recieri contra!ictorii #i eronate asu ra factorilor o*itivi #i negativi !e la !estinaie3. =n rivina !eci*iei !e emigrare. Lee evi!enia*" com le9itatea rocesului !e luare a acesteea #i fa tul c" aciunea negativ" a factorilor !in localitatea iniial" tre'uie s" fie !estul !e uternic" entru a -nvinge ineria natural" a in!ivi!ului. La !ificultatea !e a !eci!e lecarea -ntr8 o alt" localitate se mai a!aug" #i o'stacolele. care a ar -ntre unctul !e !e lasare #i cel !e sosire. unele mai u#oare. altele mai grele. care tre'uie !e "#ite. Eactorii ersonali au. !e asemenea. un rol ma>or -n rocesul migraiei. !eoarece ace#tia ot s" favori*e*e ori s" fr+ne*e mi#carea s aial" a oamenilor. Ace#ti factori sunt corelai !e Everett S. Lee cu eta ele ciclului !e via" al in!ivi*ilor #i cu starea lor si;ic". 2Bnele ersoane re*ist" sc;im'"rii re*i!eniale f"r" a trece rin com licaiile stresante frecvent su ortate !e altele. :entru unii oameni tre'uie s" a ar" motive serioase !e migrare. entru alii este nevoie !oar !e u#oare rovoc"ri sau !e sim le romisiuni. <e aceea. conc;i!e Lee. ;ot"r+rea !e a migra nu oate fi e !e8a8ntregul raional". iar -n anumite ca*uri 1emoii trec"toare. !e*ec;ili'ru mental. st"ri caracteriale la'ile. oca*ii fortuite4. com onenta raional" a !eci*iei !e migrare este ecli sat" !e cea iraional"3. :rin urmare. factorii ersonali sunt greu !e !escifrat. !e#i rolul lor -n a!o tarea !eci*iei !e emigrare este unul foarte im ortant. Anali*a -ntre rins" !e Everett Lee asu ra migraiei are -n ve!ere nu numai cele 4 categorii !e factori care acionea*" asu ra mo'ilit"ii teritoriale a o ulaiei. ci #i ali in!icatori ce -l a>ut" s" e9 lice -n !etaliu fenomene. cum ar fi7 5. (olumul migraiei ? e care -l evaluea*" la nivel !e ar" sau *on" rin risma a 6 i ote*e s ecifice #i consi!er" c" este !eterminat !e urm"toarele varia'ile7 1. 2<iversitatea *onal"7 !ac" !iferenele !intre *ona !e origine #i cea !e !estinaie sunt fra ante ? ca -n erioa!a coloni*"rii. !e il!" ? migraia nu cunoa#te o am loare !eose'it". 5n!ustriali*area creea*". la r+n!ul ei. !iversitate *onal" rin multi licarea o ortunit"ilor !e anga>are3, 2. 2<iversitatea !emografic"7 acolo un!e e9ist" cores on!ene ti ologice -ntre o ulaiile antrenate -n rocesul migraional. este !e a#te tat o rat" !e mo'ilitate mai re!us". <eoarece !iversitatea !emografic" resu une o varietate larg" !e statusuri sociale. in!ivi*ii resimt o acut" !orin" !e ascensiune social". care stimulea*" "r"sirea locului natal3, 3. 2<ificultatea o'stacolelor !intre *one7 volumul migraiei !e in!e. rintre altele. !e num"rul #i caracterul restriciilor !e trecere. !e emigrare 1 lecare4 sau imigrare 1sosire43, 4. 2Eluctuaiile economice7 -n erioa!ele !e e9 ansiune economic" a ar noi !omenii !e activitate. se -nmulesc o ortunit"ile !e anga>are. cre#te cererea !e ofert" !e for" !e munc"3. E9istena regiunilor cu o !inamic" ascen!ent" #i a celor stagnante ro!uce inegalit"i economice. =n aceste con!iii. factorii cu aciune negativ" !in *onele !efavori*ate !evin mai uternici #i im ulsionea*" num"rul lec"rilor, 5

5. 2:rogresul economic #i social7 o rat" su erioar" a cre#terii economice #i a rogresului social -ntreine un in!ice -nalt !e mo'ilitate s aial". -ntruc+t o ulaia reacionea*" cu rom titu!ine la a ariia unor noi o ortunit"i. Aici Lee -l citea*" e Ravenstein. care afirmase -n cele'rele sale /Legi0 c" /migraia -nseamn" via" #i rogres. iar o o ulaie se!entar". -nseamn" stagnare03, 6. 2=n li sa unor con!iii !in e9terior. volumul migraiei are o continu" ten!in" !e cre#tere alimentat". e !e o arte. !e evoluia varia'ilelor rinci ale 1cresc+n!a !iversitate *onal" #i !emografic". re!ucerea !ificult"ii o'stacolelor. accelerarea cre#terii economice4. iar. e !e alt" arte. !e aciunea unor varia'ile secun!are. !ar nu mai uin im ortante. cum ar fi e9tin!erea s eciali*"rilor -n societ"ile mo!erne. r"s +n!irea -n r+n!ul o ulaiei a unor atitu!ini favora'ile fa" !e atracia factorilor o*itivi !in alte *one. ieftinirea trans ortului #i generali*area unor mo!ele accesi'ile !e comunicare. /Cigraia -ns"#i ? s une Lee ? acionea*" -n sensul cre#terii migraiei0 FGH Cigraiile succesive contri'uie astfel la !iminuarea gra!ului !e inerie social". Se !e*volt" c;iar a'ilit"i s eciale !e surmontare a o'stacolelor migraiei. iar oamenii evaluea*" !in ce -n ce mai corect avanta>ele #i !e*avanta>ele mi#c"rii3. 55. )lu*ul %i contra$lu*ul 1curentul #i contracurentul migraiei4. Everett S. Lee a ela'orat alte 6 i ote*e entru a evalua 2eficiena flu9ului migrator3 1a!ic" ra ortul !intre flu9 #i contrareflu94 #i a susinut c" aceasta este ri!icat" -n urm"toarea situaii7 14 atunci c+n! factorii negativi !in localitatea !e originea sunt cei care !etermin" migraia, 24 atunci c+n! sunt mari o'stacolele !intre localitatea !e lecare #i cea !e sosire, 34 c+n! *ona !e !estinaie se afl" -n e9 ansiune economic". Eficiena flu9ului migrator se afl" la un nivel sc"*ut. atunci c+n!7 14 con!iiile !in localitatea !e lecare #i cele !in localitatea !e rimire sunt similare, 24 *ona !e !estinaie -nregistrea*" o stare !e !e resiune economic". 555. Caracteristicile migranilor ? sunt ilustrate rin interme!iul a $ i ote*e7 14 2Cigraia este selectiv"3. a recia*" Lee. entru c" #i oamenii reacionea*" !iferit la factorii o*itivi #i cei negativi !in *onele !e migraie, 24 Atunci c+n! lecare oamenilor este !eterminat" !e factorii o*itivi !in localitate -n care urmea*" s" a>ung". a are o 2selecie o*itiv"3 a migranilor, 34 <ac" lecarea !in localitatea !e origine se !atorea*" unor factori negativi. atunci a are o 2selecie negativ"3, 2 re on!erena factorilor negativi elimin". !eci. selecia3, 44 )aracteristicile migranilor sunt structurate -n mo! am'ivalent !e c"tre selecie. oamenii fiin! afectai at+t !e factorii o*itivi !in localitatea !e !estinaie. c+t #i !e cei negativi. Se resu une c" num"rul celor care reacionea*" la factorii o*itivi !in localitatea !e !estinaie este a ro9imativ egal cu num"rul celor care reacionea*" rioritar la factorii negativi !in *ona !e lecare sau !e origine, 54 2Gra!ul seleciei o*itive cre#te concomitent cu !ificultatea o'stacolelor !intre *one7 s8a o'servat. !e il!". c" nivelul calitativ al gru ului !e migrani s ore#te o!at" cu !istana3, 64 =ntre selecia migranilor #i 2eta ele ciclului !e via"3 al oamenilor e9ist" un ra ort a ro iat. <e il!". ersoanele care se c"s"toresc sau !e'utea*" -ntr8o ocu aie tin! s" "r"seasc" !omiciliul "rinilor 1fiin! #i la o v+rst" frage!" -n acest sens4. iar ersoanele care au !ivorat sau au r"mas v"!uve sunt mai re!is use la emigrare !ec+t altele 1!in cau*a e9 erienei traumati*ante !e via" -n localitatea !e origine4. =ntruc+t astfel !e evenimente se ro!uc la v+rste revi*i'ile. -nseamn" c" se oate ela'ora cur'a seleciei -n funcie !e v+rsta emigranilor,

$4 Cigranii au caracteristici comune at+t cu cele ale o ulaiei !in r+n!ul c"reia au lecat. c+t #i cu cele ale o ulaiei -n mi>locul c"reia au a>uns. 2Eertilitatea migranilor. !e e9em lu. este me!ia fertilit"ii o ulaiilor !e la origine #i !estinaie3. Altfel s us. emigranii nu sunt total ier!ui entru lumea !in care au lecat. !ar nici integral c+#tigai !e lumea -n care au intrat. Ei "strea*" caracteristici cei -i leag" !e locul natal. -ns" au #i altele noi. !o'+n!ite -n noua societatea e care au ales8o. D'ieciile care s8au a!us teoriei lui Lee sunt legate. -n rinci al. !e rolul #i semnificaiile e care le atri'uie 2factorilor ersonali3 ? sintagm" a roa e ino era'il" e terenul investigaiilor sociologice. recum #i !e fa tul c" nu e9tin!e #i nu a!+nce#te !emersul analitic asu ra relaiilor !intre toi factorii care !eclan#ea*" #i -ntrein mo'ilitatea teritorial" a oamenilor7 sociali. !emografici. ersonali. culturali. economici. olitici. te;nologici etc. 2)u toate acestea. /sc;ema general"0 o'inut" !e Lee constituie un re er im ortant -n multitu!inea cercet"rilor teoretice vi*+n! migraia #i conte9tul ei social3. A'or!"rile teoretice ale lui Ravenstein #i Lee fac arte !in categoria mo!elelor gravitaionale !e cunoa#tere a migraiei ? -neleas" ca o mi#care -ntre un unct !e origine #i altul !e !estinaie. Ele sunt legate !e -nce uturile reocu "rilor entru cercetarea migraiei ca fenomen intern #i *onal. iar. -ntr8un asemenea ca!ru !e investigaie. s8au utut !esco eri o serie !e regularit"i em irice. e 'a*a c"rora s8a e!ificat teoria migraiei internaionale #i la a c"rei !e*voltare a contri'uit teoria economiei neoclasice. ). Teoria e*ono#iei neo*lasi*e La -nce ut. aceast" teorie a e9 licat !e las"rile interne. e lan naional. ale o ulaiei. iar -n !eceniile I6(8I$( s8a re!imensionat rin e9tin!erea reocu "rilor #i asu ra migraiei internaionale. 2Teoria rivilegia*" rolul factorilor economici -n e9 licarea a ariiei flu9urilor !e migraie 1-n varianta macro4 #i a !eci*iei !e migraie 1varianta micro4. /<e ce0. in!iferent !e nivelul !e anali*". este -ntre'area c;eie -n >urul c"reia gravitea*" economia neoclasic"3. Teoria economiei neoclasice a fost tim !e c+teva !ecenii contestat" !u " anii J5( ai secolului al @@8 lea. !e#i ea a continuat s" r"m+n" orientarea teoretic" !ominant" -n stu!iul migraiei internaionale. 2=n varianta sa la nivel macro. migraia internaional" se !eclan#ea*" ca urmare a !iferenelor !intre ra ortul -ntre cererea #i oferta !e for" !e munc" -n !iverse arii geografice 1"ri. -n ca*ul celei internaionale4. reflectate !e !iferenele -ntre nivelul salariilorKveniturilor3. :rin urmare. -n societ"ile cu o economie relativ s"rac". cererea !e for" !e munc" este re!us" #i. im licit. salariul va fi mai mic. =n societ"ile cu un ca ital a'un!ent. !ar cu o ofert" re!us" !e for" !e munc". salariul este mai ri!icat. )a atare. sur lusul !e e am'ele iee ? !e for" !e lucru #i !e ca ital ? va !eclan#a o !e lasare a oamenilor. un flu9 c"tre ara 'ogat" -n ca ital. !ar s"rac" -n for" !e munc" necesar". Astfel. flu9urile !e migraie a ar ca o soluie !e ec;ili'rare a !eficienelor interne. care a ar e iaa forei !e munc" la nivel glo'al. )u tim ul. -n "rile !e*voltate a are o resiune !e sta'ilire a salariului la un nivel mai sc"*ut. -n con!iiile cre"rii unui e9ce!ent !e for" !e munc", -n societ"ile s"race. resiunea care a are este !e m"rire a salariilor. !in cau*a emigr"rii #i a ariiei unui !eficit e iaa naional" a forei !e munc". Brmarea este o re!ucere a !iferenelor -ntre nivelurile salariilor !in cele !ou" categorii !e "ri. -ntre nivelurile lor !e !e*voltare economic". ceea ce im lic" o sto are !e la sine a migraiei internaionale 1 entru c" !is are cau*a care a generat8o4. $

=n varianta micro. la nivel in!ivi!ual. teoria neoclasic" susine c" !eci*ia migraiei este re*ultatul unei anali*e com arative -ntre localitatea !e origine #i cea !e !estinaie e care #i8o face fiecare. in+n! cont !e c+#tigurile monetare ori salariu. !e calitatea slu>'ei e9ercitate. !e eforturile a!a t"rii la o alt" cultur" #i !e costul si;ologic al ru erii vec;ilor relaii sociale etc. Evenimentul lec"rii va avea loc atunci c+n! calculul va avea re*ultate o*itive. 'enefice asu ra celui care o l"nuie#te. Teoria economiei neoclasice a rimit numeroase critici #i o'iecii. -nce +n! cu anii J$(. acu*aiile fiin! legate at+t !e logica ro riei construcii. c+t #i !e a!ecvarea ei la -nelegerea !eci*iei in!ivi!ului emigrant #i a ro oriilor migraiei internaionale actuale. Astfel. i se re ro#ea*" fa tul c". !ac" migraia internaional" ar fi strict !eterminat" !e !iferenele economice !intre "ri. atunci mi#carea mon!ial" a o ulaiei ar tre'ui s" ai'" un volum imens. =n realitate. !imensiunea fenomenului !e migraie e lan mon!ial nu este egal" cu !imensiunea s"r"ciei la scar" lanetar". D alt" o'iecie rive#te caracterul re!ucionist al anali*ei. mai recis7 2:rivilegierea economicului ca factor unic -n !eclan#area migraiei3. ce 2 oate s" fie. -n e9 resia lui LoaMuin Arango. /c"lc+iul lui A;ile0 -n ca*ul teoriei economiei neoclasice3 +. Teoria noii e*ono#ii a #i"ra$iei A luat na#tere la sf+r#itul secolului al @@8lea. ornin! !e la teoria economiei neoclasice. !ar !e "#in! o arte !in limitele acesteia. #i fiin! consi!erat" !e LoaMuin Arango. -n anul 2(((. ca una !intre a'or!"rile 2s ecifice migraiei3. 6oua economie a migraiei ? !enumire care nu este tocmai relevant" entru a !esemna o teorie #tiinific" ? este legat" -n s ecial !e numele lui D!e! StarN. care s8a afirmat ca un romotor ilustru al acesteia. Ea" !e teoria economiei neoclasice. noua economie a migraiei 2a!uce !ou" mo!ific"ri ma>ore3. 2r"s un*+n! la critici ertinente a!resate ca!rului conce tual neoclasic7 scoate in!ivi!ul !in situaia !e relativ" i*olare 1in!ivi!ul care !eci!ea singur este -nlocuit !e unitatea mai larg" a familiei K gos o!"riei. veniturile nu mai contea*" -n termeni a'solui. ci mai ales rin ra ortare la comunitatea !e referin" K origine4. iar economicul -n forma sa !e !iferen" !e nivel !e salarii 1a'solut" sau erce ut" -ntre origine #i !estinaie4 -ncetea*" !e a mai >uca rolul !e factor fun!amental.3 Asumarea !eci*iei !e migraie !e c"tre familie sau gos o!"rie re re*int" o m"sur" !e ru!en" entru minimi*area riscurilor #i. -n acela#i tim . o !ova!" c" rin lecarea in!ivi!ual" se caut" soluii !e c+#tig !e care s" 'eneficie*e -ntreaga familie. 2<ac" o gos o!"rie se im lic" -ntr8o strategie !e re!ucere a riscurilor. rin trimiterea unuia !intre mem'rii s"i la munc" -n str"in"tate 1#i integrarea 'anilor rimii ca sum" constant" -n 'uget4. atunci este raional s" o fac" -n momentul re!ucerii costurilor migraiei 1-n urma !e*volt"rii relaiilor4. a!ic" -n fa*a !e maturitate a flu9ului3 migratoriu #i nu -n fa*a !e !eclan#are a rocesului. c+n! riscurile #i costurile asociate migraiei internaionale sunt mai ri!icate 1-n s ecial -n ca*ul migraiei clan!estine4. :entru teoria noii economii a migraiei. fenomenul !e mo'ilitate s aial" a o ulaiei nu se mai !atorea*" !iferenelor !e !e*voltare !intre "ri 1!iferene care se tra!uc rin mari !ecala>e -ntre rolurile anga>ailor4. ci o*iiei e care o ocu " o gos o!"rie -n ierar;ia gos o!"riilor !intr8 o comunitate uman" 1!in unct !e ve!ere al veniturilor4. Bna !intre consecinele migraiei este antrenarea -n flu9ul migratoriu a unor mem'ri ai gos o!"riilor f"r" migrani. care se simt atra#i !e ceea ce fac ceilali. !ar. mai ales. au nevoie !e veniturile necesare meninerii gos o!"riei e o trea t" social" ri!icat" !e !e*voltare -n ca!rul comunit"ii. %

5m licarea familiei -n !eci*ia !e lecare a unui mem'ru la munc" -n str"in"tate oate avea ca temei sc;im'area locului -n care aceasta tr"ie#te. urm+n! a se re-ntregi -ntr8o alt" ar". !u " ce s8au creat con!iiile !e locuire #i c+#tigare a unor venituri in!ivi!uale sigure. Re-ntregirea familiei la !estinaie ? rin venirea soiilorKsoilor #i co iilor ? a alimentat. 'un"oar". flu9ul turcilor -n Germania. !u " -ncetarea acor!urilor !e recrutare a forei !e munc". 6oua economie a migraiei re*int" anumite limite. o'servate #i anali*ate !e s eciali#ti. cum ar fi. !e e9em lu. re!ucerea migraiei la fa*a !e migraie in!ivi!ual". <e asemenea. evenimentul re-ntregirii familiei la !estinaie -i a are lui LoaMuin Arango ca fiin! nee9 licat !e res ectiva teorie. 2Este osi'il ca o arte a acestor limite ale noii economii a migraiei s" se !atore*e tocmai consi!er"rii e9clusive a factorilor asociai cu originea ca eseniali. f"r" a inclu!e -n e9 licaie #i elemente legate !e !estinaie FGH3 ,. Teoria !ie$ei 'or$ei -e #un*. -uale i se"#entate <e#i este consi!erat" !e LoaMuin Arango ca fiin! vala'il" !oar entru e9 licarea unei "ri a realit"ii sociale ? !eoarece afirm" c" migraia internaional" este con!us" numai !e cererea !e for" !e munc" manifestat" e ieele unor economii str"ine f"r" a lua -n calcul #i factorii !e ti 2 us;3. care generea*". !etermin" emigraia !in ara !e origine ? totu#i. aceast" teorie este im ortant" entru >ustificarea a arentei contra!icii !intre migraia forei !e munc" #i #oma>ul ri!icat -n ca*ul unor ti uri !e !estinaii. <e asemenea. teoria ieei !e munc" !uale a !at un r"s uns antici at !e*'aterilor u'lice !es re imigrani #i temerile c" ace#tia a>ung s" concure*e localnicii -n ocu area locurilor !e munc". <e altfel. aceast" teorie asu ra migraiei internaionale nu este interesat" !ec+t !e cunoa#terea a ceea ce se -nt+m l" -n localitateaK*ona !e !estinaie a migranilor. E9amin+n! lucrurile !in ers ectiva societ"ii care rime#te imigrani. teoria ieei !e munc" !uale susine s" aceast" societate are nevoie !e ei entru a face activit"ile e care auto;tonii nu vor sau nu ot s" le e9ecute. =n lus ace#tia nu au acces la muncile !in sectorul rimar. caracteri*at rin slu>'e sigure #i 'ine l"tite. )a atare. imigranii nu re re*int" o ameninare entru localnici #i fa tul c" ei restea*" munci e care nu !e !oresc sau nu le acce t" auto;tonii. -nseamn" c" le convine situaia. ceea ce ne face. totu#i. s" ne -ntre'"m7 care este motivul venirii -ntr8o alt" ar"O la ce riscuri se e9 unO ce se -nt+m l" cu cei r"ma#i acas"O ce au !e g+n! s" fac" -n viitorO Re re*entanii teoriei forei !e munc" !uale sunt Cic;ael L. :iore 1-n !eceniul #a te al secolului al @@8lea4. <icNens #i Lang. care i8au conferit acestei teorii noi motive !e cre!i'ilitate. graie contri'uiilor lor #tiinifice u'licate -n !eceniul al o tulea al veacului trecut. :remisa !e la care leac" :iore este c" migraia internaional" se !atorea*" cererii !e for" !e munc". cerere legat" inevita'il !e cursul economiilor !e*voltate !in societ"ile ca italiste. 6evoia !e for" !e munc" imigrant" este cau*at" !e 4 factori7 2inflaia structural". constr+ngerile ierar;ice ale motivaiei. !ualismul economic #i mo!ific"rile !emografice ale re*ervei forei !e munc". Elementul esenial este e9istena unei iee a forei !e munc" !uale. inclu*+n! un sector primar. caracteri*at -n rinci al !e slu>'e sta'ile. con!iiile 'une !e munc". 'eneficii generoase #i osi'ilitatea mo'ilit"ii ascen!ente. #i un sector secundar. cu slu>'e necalificate #i insta'ile. con!iii grele sau ericuloase !e munc" #i sla'e osi'ilit"i !e mo'ilitate ascen!ent".3 Cuncitorii auto;toni evit" -nca!rarea -n sectorul secun!ar. !in cau*a nesiguranei locurilor !e munc". salariilor mici #i restigiului social sc"*ut oferit !e ocu aiile ro rii acestui &

sector. :entru anga>atori. transformarea sectorului secun!ar -ntr8unul atractiv entru lucr"torii auto;toni. rin cre#terea salariilor. nu este o soluie. !eoarece ierar;ia ocu aional" resu une. e l+ng" salariu mare. #i un status #i restigiu social mai ri!icat. <eci. s8ar ro!uce o cre#tere -n lan a salariului. status8ului #i restigiului. care ar avea ca re*ultat o s orire general" a salariilor ? fa t ce con!uce la inflaie structural". =n erioa!a anterioar" venirii imigranilor. cererea !e for" !e munc" sectorul secun!ar a fost satisf"cut" rin anga>area femeilor. a!olescenilor #i o ulaiei !e migrani !in me!iul social rural. Sc;im'area o*iiei femeii -n societatea !e*voltat". e!ucaia relungit" a a!olescenilor #i integrarea ur'an" a celor venii !e la sate sunt factorii care au !eterminat res ectivele categorii sociale s" nu mai lucre*e -n sectorul secun!ar. Astfel. a a "rut cri*a !e for" !e munc" -n acest sector. un!e slu>'ele sunt rost l"tite. nu solicit" calificare rofesional" #i nu sunt sta'ile. =n acest conte9t. imigranii !evin for" !e munc" ce o -nlocuiesc e cea anterioar". !e "#in!u8se starea !e cri*" #i f"r" a se atrage consecinele negative ale inflaiei structurale. 5migranii se mulumesc cu salariile rimite !e la anga>atori entru c". oric+t !e mici ar fi. tot sunt mai mari !ec+t cele rimite anterior -n ara !e origine. Teoria ieei forei !uale este !esc;is" noilor cercet"ri -n !omeniu. -n ultima vreme asimil+n! re*ultatele nota'ile ale unor stu!ii !e s ecialitate. care au i!entificat un al treilea segment al ieei forei !e munc". alc"tuit !in firmele care sunt ro rietatea imigranilor ? enclava etnic" 1economic"4. <eci. avem sectorul rimar. sectorul secun!ar #i enclava economic" -n care lucrea*" fora !e munc". 6umero#i imigrani !in "rile !e*voltate au acumulat suficient ca ital entru a8#i !esc;i!e ro riile afaceri #i a re-nnoi fora !e munc" a enclavei lor economice rin -ncura>area sosirii altor imigrani. Este ca*ul cu'ane*ilor. >a one*ilor #i al coreenilor !in S.B.A.. al ara'ilor. negrilor. rom+nilor. 'ulgarilor #i al altor cet"eni str"ini !in !iverse "ri ale Euro ei Dcci!entale. /. Teoria -e!en-en$ei E"r" a fi o teorie -n sine a migraiei 1-n forma sa naional". intern" #i e9tern" sau internaional"4. f"r" a se ocu a -n mo! s ecial !e !e lasarea o ulaiei -ntre !iverse arii geografice. teoria !e en!enei a avut o erioa!" !e a ogeu -n anii I6(8I$( ai veacului al @@8lea. Ea a >ucat un rol -nsemnat -n evoluia conce iilor !es re migraie 2im un+n!. -n rimul r+n!. o sc;im'are !e ers ectiv". !e*voltat" ulterior !e teoria sistemului mon!ial. rin im ortana acor!at" as ectelor !e or!in macrostructural -n a ariia #i !e*voltarea flu9urilor 1!e migrani ? n.ns4. !evenit" entru moment alternativ" #i -n tim com lement al a'or!"rilor si;ologi*ante. cu accent e factorii in!ivi!uali. !erivate !in economia neoclasic"3. Teoria !e en!enei orne#te !e la remisa c" or!inea glo'al" reflect" o !ominaie a societ"ilor su'!e*voltate ori -n curs !e !e*voltare !e c"tre statele ca italiste in!ustriali*ate. A!o t+n! meto!a macrostructural" !e anali*" a lumii. teoria !e en!enei a relevat c" "rile ne!e*voltate au fost furni*oare !e materii rime. !e for" !e munc" ieftin" #i !e iee !e !esfacere entru "rile !e*voltate ? interesate !e evitarea concurenei -ntr8o e oc" e9trem !e com etitiv". Astfel. "rile !in lumea a treia au a>uns s" ai'" o economie !e en!ent" !e e9 ort. s" fac" -m rumuturi uria#e -n afar". e teritoriul lor o erea*" com anii transnaionale. !evenin! tot mai uin ca a'ile s"8#i controle*e ro riile economii. !ar #i ro riul tineret. fascinat !e viaa !in metro olele occi!entale #i !e sistemele e!ucaionale. !e reg"tire su erioar" !in statele ca italiste occi!entale.

1(

<eci. migraia. -n general. #i emigraia !in societ"ile s"race s re cele 'ogate. -n articular. re*entau interes at+ta tim c+t ofereau !ate semnificative !es re ra orturile !intre cele !ou" categorii !e "ri. Bn interes a arte s8a acor!at. -n sc;im'. ro'lemei emigraiei 2creierelor3 ? 2'rain8!ain3 ? -n "rile !e*voltate. care a constituit o tem" !e stu!iu entru re re*entanii teoriei !e en!enei -n conte9tul e9amin"rii ier!erilor -nregistrate !e societ"ile ne!e*voltate -n ra orturile lor cu statele avansate economico8social. olitic #i cultural. :entru teoria !e en!enei este ro rie anali*a ca italismului occi!ental -n ansam'lul sistemului mon!ial. Sociologia !e en!enei e9 lic". a#a!ar. !e*voltarea societ"ilor occi!entale nu -n mo! i*olat. ci. -n str+ns" leg"tur" cu sistemul mon!ial. inclusiv. !esigur. cu "rile 2lumii a treia3. cum s8a reci*at mai sus. <e aici #i ro'lema !ac" su'!e*voltarea !iferitelor "ri !e e glo' se !atorea*" structurilor lor social8economice tra!iionale ori fa tului c" au fost o'ligate s" intre 2-n or'ita3 ca italismului. A#a a a "rut un curent nou -n sociologie. care a im us nu numai o teorie anumit" ? cea a !e en!enei ? !ar #i o mentalitate colectiv" internaional". o atitu!ine u'lic" a !iferitelor instane oficiale. reocu ate !e romovarea coo er"rii internaionale #i *onale. 5!eea or!inei la nivel glo'al. lansat" !e teoria !e en!enei. va fi reluat" #i !e*voltat" !e teoria sistemului mon!ial. al c"rei e9 onent !e marc" a fost 5mmanuel Pallerstein. <u " o ela'orare -m'un"t"it" a teoriei !e en!enei. acesta a a>uns s" fun!amente*e 2teoria sistemelor mon!iale3. -n !iverse lucr"ri u'licate -n anii 1&$4. 1&$& #i 1&%(. E9 lor+n! relaiile !intre "rile !e*voltate #i cele mai uin !e*voltate. Pallerstein avansea*" te*a c" acestea !in urm" au sla'e #anse s" a>ung" societ"ile avansate. !atorit". e !e o arte. m"rimii !ecala>ului e9istent -ntre ele. iar. e !e alt" arte. structurii economiilor societ"ilor !e en!ente ? care sunt folositoare societ"ilor uternice. aflate -n ermanent" c"utare !e materii rime la un re c+t mai re!us. !e for" !e munc" ieftin" #i !e iee !e !esfacere c+t mai sigure. Autorul american -#i e9 une teoria sa e larg -n lucrarea Sistemul mondial modern 16eQ AorN. 1&$44. =n anul 1&&4 a v"*ut lumina ti arului #i -n lim'a rom+n" 1E!itura Ceri!iane. Rucure#ti4. Pallerstein consi!er" c" actuala olari*are a sistemului mon!ial -#i are originea -n !ecala>ul !intre regiunile 2 eriferiale3. -n care s8a ro!us acumularea !e ca ital. #i cele !in 2centru3. -n care s8a !e*voltat ca italismul. S re !eose'ire !e unii romotori !e seam" ai sociologiei !e en!enei ? :.A. Raran. A. Gun!er EranN. Samir Amin ? Pallerstein arat" c" sistemul mon!ial al !e en!enei nu este 'i artit 1centru8 eriferie4. ci tri artit 1centru8semi eriferie8 eriferie4. El susine c" economia mon!ial" funcionea*" e rinci ii ca italiste. iar naiunile lumii fac arte !in una !in urm"toarele categorii7 14 2Statele centrale3 ? sunt societ"i in!ustriale #i militare uternice 1SBA. La onia. cele !in Euro a Dcci!ental"4. care !omin" economia mon!ial" #i controlea*" cea mai mare arte a te;nologiei #i ca italului, 24 2Statele eriferice3 ? au economii unilaterale 1 recum cele !in Africa #i America Latin". care sunt centrate. !e regul". e agricultur" ori e9 loatarea resurselor minerale4. Acestea sunt furni*oare !e materii rime entru statele uternice !in centrul sistemului mon!ial. re re*ent+n! o versiune nou" a vec;iului colonialism, 34 2Statele semi eriferiale3 ? situate -ntre 2centru3 #i 2 eriferie3. arial st" +ne e !estinul loc economic #i olitic. !ar masiv influenate !e c"tre statele !e*voltate 1!e e9em lu7 )oreea !e Su!. S ania #.a.4 Cigraia internaional" a integrat flu9uri ermanente #i -n cre#tere !ins re regiunile eriferice #i semi eriferiale c"tre societ"ile !in centrul sistemului mon!ial. 6umero#i in!ivi*i s8 11

au !es rins !in comunitatea tra!iional" 1m"cinat" !e s"r"cie. mi*erie #i 'oli4. migr+n! -n c"utarea unei viei mai 'une la ora#e. #i a oi. -n "rile aflate -n centrul economiei mon!iale. La r+n!ul lor. metro olele occi!entale. ca *one !e concentrare a activit"ilor economice la nivel mon!ial. au manifestat o cerere mare !e for" !e munc". !evenin! o !estinaie rivilegiat" a emigranilor !in "rile lumii a treia. Salorile #i stilul !e via" romovate !e metro ole au constituit o'iectul unor as iraii -n r+n!ul generaiilor tinere !in fostele colonii. generaii familiari*ate cu lim'a #i cultura statelor !e*voltate. -n care au venit entru a munci #i a tr"i la stan!ar!ele ri!icate !e civili*aie. Teoria sistemului evi!enia*" -n mo! conving"tor rolul >ucat !e anumii factori -n !esf"#urarea migraiei internaionale. -ns" nu ne e9 lic" suficient !e clar !e ce numai unii in!ivi*i !in "rile eriferice #i semi eriferice aleg migraia -n "rile !e*voltate. -n tim ce alii r"m+n -n societ"ile lor tra!iionale. 0. Teoria re$elelor -e #i"ran$i )ercetarea migraiei rin risma reelelor ori a leg"turilor !intre migrani este o tem" frecvent #i constant a'or!at" -n lucr"rile !e s ecialitate. Reelele !e migrani au ie#it la lumin" cu oca*ia investigaiilor efectuate asu ra emigranilor !in me!iul ur'an. -n erioa!a anilor I6(8I$( ai secolului al @@8lea. 5n!ivi*ii lecai !e la sate s8au reg"sit la ora#e. graie reelelor !e ru!enie. !e rietenie. !e vecin"tate -n localitatea !e origine. !e con#tiin" a a artenenei la aceea#i comunitate cultural" #i !e via". Toate aceste structuri au contri'uit la integrarea in!ivi*ilor -n noul me!iu social ur'an #i i8au meninut -n cone9iune cu vec;iul me!iu social rural !in care s8au ru t. A#a!ar. sintagma 2reele !e migrani3 !esemnea*" un ansam'lu !e relaii interregionale care unesc migrani #i fo#ti migrani. migrani #i nemigrani #i otenial migrani. at+t -n aria !e origine 1-n localitatea !e lecare4. c+t #i -n *ona !e sosire 1-n noua localitate !e !estinaie4. !atorit" leg"turilor lor !e ru!enie. !e rietenie. !e rovenien" comun". Bnii autori folosesc e9 resiile !e 2reele !e migraie3. alii !e 2reele !e imigrani3. 2reele ersonale3. 2reele sociale3 2transmigrani3. 2transnaionalism migratoriu3. =n esen". acestea ilustrea*" mo!alitatea rin care migranii menin multi le relaii sociale cu comunitatea !in care au lecat. in!iferent !e locurile un!e se afl". )ercetarea reelelor !e migrani -n ca!rul migraiei internaionale s8a intensificat -n ultimele !ecenii ale veacului al @@8lea. c+n! #i fenomenul a !o'+n!it o am loare f"r" rece!ent e lan mon!ial. Anumii anali#ti ai ro'lemei evi!eniau. -n anul 1&&2. c" e9ist" nu mai uin !e 12 a'or!"ri ale reelelor -n migraia internaional". 2)eea ce -ncearc" reelele !e migrani ca ers ectiv" teoretic" este tocmai integrarea elementelor !is arate -ntr8o construcie unitar". 'a*at" e centralitatea reelelor -n e9 licaie #i e evi!enierea caracterului !inamic #i cumulativ al migraiei. 5maginea ro us" este una a s aiilor intraconectate7 s aiul !e origine 1cel mai a!esea consi!erat -n forma comunit"ii4 #i s aiul !e !estinaie 1 rivilegiat a'or!at -n forma comunit"ii etnice !e imigrani4. Relaiile sociale #i sim'olice sta'ilesc leg"turile. furni*+n! otenialilor migraniKmigranilor acces la informaie. s ri>in -n g"sirea aran>amentelor cele mai sigure #i ieftine !e !e "#ire a inter!iciilor !e intrare -n s aiul "rii !e !estinaie. s ri>in -n g"sirea unui loc !e munc" #i a unei locuine. #i. eventual. mi>loace !e trai entru a erioa!" !e -nce ut a c"ut"rilor. su ort emoional #i social. Reelele !e migrani a>unse la maturitate s oresc accesa'ilitatea migraiei ca strategie 1!in unct !e ve!ere al #anselor e care le antrenea*". la 12

nivel in!ivi!ual sau al gos o!"riei4. !iminu+n! selectivitatea fenomenului3. Aceasta -nseamn" c" orice in!ivi! nou care intr" -n reea. -n calitatea lui !e migrant. va !eveni o leg"tur" nou" entru ali oteniali migrani. l"rgin!. astfel. cercul celor care au acces la reeaua !e migrani. Bnii autori. care se ocu " !e stu!iul migraiilor internaionale. folosesc e9 resia !e transnaionalism migratoriu. Cigraiile re re*int". -n conte9tul afirm"rii fenomenului !e glo'ali*are. una !intre mo!alit"ile rin care frontierele naionale sunt contestate #i !e "#ite. 6oiunea !e transaionalism migratoriu a fost ela'orat" lec+n! !e la o'servaii em irice. 2Sco ul este acela !e a ilustra mo!alitatea rin care migranii menin multi le relaii sociale cu comunitatea !in care fac arte. in!e en!ent !e locurile un!e se g"sesc 1teoria relaiilor sociale4. Transmigranii sunt -nainte !e toate imigrani a c"ror via" coti!ian" #i i!entitate social" !e in! !e relaiile sociale care !e "#esc ca!rul social al societ"ii !e rimire. Transnaionalismul este rocesul rin care migranii reu#esc ? rin interme!iul activit"ilor lor. relaiilor lor sociale. economice #i olitice ? s" construiasc" un cmp social. care trece !incolo !e frontierele naionale #i se -nscrie simultan -n ara !e lecare #i cea !e sosire. <istana care se ar" comunit"ile naionale este traversat" !e reelele !e socia'ilitate ale imigranilor. Transmigranii sunt astfel re*eni at+t -n ara !e origine. c+t #i -n cea !e lecare, ei re re*int" vectori sau uni !e leg"tur" -ntre cele !ou" societ"i. :e lan olitic. im licarea lor -n societ"ile !emocratice !in str"in"tate oate s" favori*e*e sta'ilirea sistemelor olitice locale -n acela#i fel ca #i -n comunitatea lor !e origine. =n acela#i tim . ei sunt anga>ai -n mo! egal -n comunitatea lor !e origine. un!e "strea*" relaii sociale. artici " la viaa u'lic" #i !esf"#oar" activit"i economice. Aceast" artici are multi l" #i e9istena unui c+m social -ntins e mai multe teritorii -n acela#i tim !efine#te transnaionalismul. a#a cum a fost conce tuali*at !e L. Rasc;. 6. GlicN8Sc;iller #i ). S*anton8 Rlanc3. <e amintit c" termenul !e 2transnaionalism3 s8a conturat -n anii J6(. fiin! -ntre'uinat !e economi#ti entru a e9amina societ"ile comerciale care -#i sta'ileau filiale -n mai multe "ri. La origine. acest termen a fost legat !e !e*voltarea ca italismului. iar. -n re*ent. este utili*at. entru a trata -ntr8o manier" general" fenomenul !e glo'ali*are. fenomen care negli>ea*" -n mare m"sur" e9istena statelor naionale. un+n! accent e manifest"rile transnaionale ale !iferitelor rocese economice. sociale #i culturale contem orane. 1. A2or-area -in !ers!e*tiva teoriei *a!italului so*ial Aceast" teorie a'or!ea*" o ro'lematic" vec;e ? cea a reelelor !e migrani. !ar !intr8o ers ectiv" nou". #i anume aceea a 'eneficiilor e care le resu une funcionarea unor asemenea reele !e migrani. 2:entru rima oar". -n 1&%$. -ntr8o anali*" a migraiei me9icane -n S.B.A.. <ouglas CasseT #i colegii s"i vor'esc !es re reelele !e migrani -n termeni !e ca ital social 1ca form" !e ca ital social4 FGH. !esc;i*+n! o nou" linie teoretic". rin am lasarea reelelor -n ca!rul conce tual mai larg al teoriei ca italului social -n sociologie. :ers ectiva este una !inamic". reocu at" !e /formarea ca italului social rin e9 ansiunea reelelor0FGH. a'or!+n! tema cre#terii 'eneficiilor migraiei internaionale -n momentul !e !e*voltare a reelelor. ca re*ultat al re!ucerii costurilor #i riscurilor asociate #i ri!ic+n! im licit ro'a'ilitatea a ariiei viitoare a fenomenului 1fie -n ca*ul aceluia#i in!ivi!. fie -n ca*ul otenialilor migrani43. <ac" -ntr8o lucrare u'licat" -n anul 1&&3. <ouglas CasseT. LoaMuin Arango. Graeme Uugo #.a. tratau -n mo! !istinct teoria reelelor !e migraie #i teoria instituiilor 1care a ar ca 13

urmare a !erul"rii flu9urilor migraionale4. mai t+r*iu. -n anul 1&&%. ei integrea*" cele !ou" a'or!"ri -n ca!rul teoriei ca italului social. !e#i nu e*it" s"8#i manifeste re*ervele fa" !e inclu!erea teoriei instituionale. Se #tie c" teoria instituiilor se a9ea*" e stu!iul instituiilor care iau na#tere !atorit" e9clusiv mi#c"rii migratorii a o ulaiei. Stu!ierea instituiilor generate !e migraie resu une luarea -n consi!erare a7 14 agenilor ? care se ocu " !e facilitarea trans ortului. o'inerii !ocumentelor !e intrare #i #e!ere. g"sirii unui loc !e munc". a unei locuine -n ara !e !estinaie. -ntr8un cuv+nt !e legali*area situaiei fiec"rui imigrant, 24 organi+aiilor voluntare ? care asigur" imigranilor a>utor material. consultan" erio!ic" #i militea*" entru res ectarea !re turilor lor. -n s ecial a celor legate !e locul !e munc". Acestea re re*int" un verita'il su ort instituional entru viaa #i activitatea imigranilor. -n!eose'i la -nce uturile venirii lor -ntr8o alt" ar". A#e*area teoriei instituionale al"turi !e teoria reelelor #i su' cu ola teoriei ca italului social este >ustificat" !e <. CasseT #i cola'oratorii s"i rin fa tul c". o!at" cu trecerea tim ului. imigranii a>ung s" cunoasc" foarte 'ine e cei care se ocu " !e soarta lor ? anumii oameni. !iverse firme #i organi*aii ? ce !evin instituional sta'ile #i constituie. rin urmare. o form" !e ca ital social e care se ot 'a*a migranii entru a "trun!e e o ia" str"in" a forei !e munc". 13. Teoria siste#i*. A'or!area sau vi*iunea sistemic" -n sociologie este orientat" in rinci al asu ra ansam'lului. ca -ntreg unitar. #i nu asu ra "rilor 1in!ivi*ii #i aciunile sociale4. consi!er+n! !eterminante or!inea. sta'ilitatea #i ec;ili'rul. com arativ cu !inamica. !e*or!inea. conflictele. !evianele. care nu sunt e9cluse. ci use su' controlul cerinelor funcion"rii sistemului. Astfel. Talcott :arsons a evi!eniat c" rinci iul esenial al sistemului ? -neles ca un tot organi*at !e elemente ? este integralitatea. av+n! caracter !e unitate -n alc"tuirea lui. =ntre elementele sau "rile com onente ale sistemului a ar anumite ra orturi. mo!uri !e interaciune a acestora. care formea*" structura ori esena. calitatea !istinctiv" a sistemului. :rin urmare. a licarea teoriei #i meto!ei sistemice la stu!iul migraiei internaionale are a fi cea mai a!ecvat" cerinelor cunoa#terii #tiinifice a fenomenului. !eoarece ne ofer" o imagine cvasicom let" asu ra acestuia. Astfel. migraia este a'or!at" ca un fenomen glo'al. care se manifest" rin risma unor flu9uri !e oameni. care se !e lasea*" !in "rile !e origine s re alte "ri. !e !estinaie. volumul acestora fiin! varia'il. !e la o ar" la alta #i !e la o e oc" istoric" la alta. Cigraia internaional" nu mai oate a "rea ca un sc;im' !e ersoane. !e oameni #i for" !e munc" -ntre un gru !e "ri #i alte gru uri !e "ri. E9istena flu9ului migrator este o con!iie necesar". !ar nu #i suficient" entru a !elimita #i !efini un sistem !e migraie. <e aceea. este nevoie s" cunoa#tem -ntreaga gam" !e factori 1economici. sociali. olitici. culturali. etc.4 care sunt -n leg"tur" cu !e lasarea teritorial" a in!ivi*ilor #i gru urilor umane. )ercetarea sistemic" a migraiei internaionale se o re#te. !eo otriv". asu ra *onelor !e lecare #i !e sosire. asu ra volumului #i stu!iului flu9urilor !e migrani. asu ra !inamicii acestora -n anumite intervale !e tim . asu ra con!iiilor actuale #i istorice !e !erulare a mi#c"rilor teritoriale. )ea !int+i a'or!are sistemic" a migraiei internaionale este -nt+lnit" -n lucrarea lui C. Vrit* #i U. WlotniN. u'licat" -n anul 1&&2 #i intitulat"7 International migration s stems a glo"al approach 1D9for!. )laren!on :ress4. Autorii ne ro un o e9aminare !e ansam'lu #i 14

unitar" asu ra migraiei. care !esc;i!e o larg" ers ectiv" teoretic" !e !escriere #i e9 licare a fenomenului migratoriu e lan mon!ial.

15