Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Politehnica Bucureti Facultatea de Inginerie Electric

ENERGIA EO IAN!

"tudent# Muat Anca Grupa 111 IE, seria B Anul I

Cuprins
Introducere..................................................................................................................................3 Potenialul eolian.........................................................................................................................5 Tehnolo ia producerii ener iei eoliene.......................................................................................! Tipuri de instalaii eoliene.........................................................................................................1" Tur#inele eoliene cu a$ ori%ontal..........................................................................................1" Tur#inele eoliene cu a$ &ertical............................................................................................1' (iste)e eoliene la scar* )ic*................................................................................................1+ A&anta,ele i de%a&anta,ele utili%*rii ener iei eoliene..............................................................1Conclu%ii...................................................................................................................................". Bi#lio ra/ie..............................................................................................................................."1

"

Introducere

In lucrarea de /ata, ener ia eoliana &a /i tratata ca su#iect principal, structura unei eoliene si a unei tur#ine eoliene, tipurile de eoliene si randa)entul acestora. (i nu in ulti)ul rand, &or /i e&identiate a&anta,ele si de%a&anta,ele /olosirii eolienelor, si a ener iei eoliene. Ener ia eolian* este o surs* de ener ie re enera#il* enerat* din puterea &0ntului. Ener ia cinetic* a &0ntului poate /i /olosit* pentru a roti nite tur#ine, care sunt capa#ile de a enera electricitate. 1or)area &0nturilor se datorea%* )ic*rii P*)0ntului, ast/el 2nc0t (oarele nu 2nc*l%ete P*)0ntul uni/or), /apt care creea%* )ic*ri de aer. 3tili%area &0ntului pentru a enera ener ie electric* a /ost o tehnic* )ult /olosit* 2n &echi)e. C0nd &0ntul 2ntoarce paletele unei )ori de &0nt, se 2n&0rte o tur#ina 2n interiorul unui )ic enerator pentru a produce electricitate, la /el ca la o u%in* electric* pe c*r#une. 4 )oar* de &0nt la o /er)* poate /ace doar o cantitate )ic* de ener ie electric* 5 su/icient* pentru a ali)enta c0te&a utila,e de la /er)*. Pentru a produce su/icient* electricitate pentru o )uli)e de oa)eni, co)paniile de electricitate construiesc 6/er)e eoliene6 cu %eci de tur#ine eoliene uriae. 1er)ele eoliene sunt construite 2n %onele de c0)pie, deschise, unde &0ntul su/l* cu cel puin 1' )ile pe or*. 7a s/0ritul anului "..+, capacitatea )ondial* a eneratoarelor eoliene era de 83 -.' M9, acestea produc0nd ce&a )ai )ult de 1 : din necesarul )ondial de ener ie electric*. (e crede c* potenialul tehnic )ondial al ener iei eoliene poate s* asi ure de cinci ori )ai )ult* ener ie dec0t este consu)at* acu). Acest ni&el de e$ploatare ar necesita 1",8 : din supra/a* P*)0ntul ;e$clu%0nd oceanele< s* /ie acoperite de parcuri de tur#ine, presupun0nd c* terenul ar /i acoperit cu + tur#ine )ari de &0nt pe =ilo)etru p*trat. Aceste ci/re nu iau 2n considerare 2)#un*t*irea randa)entului tur#inelor i a soluiilor tehnice utili%ate. >ei 2nc* o surs* relati& )inor* de ener ie electric* pentru )a,oritatea *rilor, producia ener iei eoliene a crescut practic de c0te&a ori 2ntre 1--- i ".1., a,un 0ndu5se ca, 2n unele *ri, ponderea ener iei eoliene 2n consu)ul total de ener ie s* /ie se)ni/icati&? >ane)arca ;"3:<, (pania ;!:<, Ger)ania ;+:<. ;1i ..1 < @"A

Fig$%$& ' Energia eoliana totala in ()

Puterea eolian* instalat* i predicii p0n* 2n ".".


In ulti)ii ani, utili%area ener iei eoliene a conse)nat un pro res deose#it. Ast/el, intre 1--5 B "..5, rata anuala de crestere a /ost de cca 3.:, conducand la o putere instalata totala noua de 3".... M9, adica du#lu decat in do)eniul ener iei nucleare din aceeasi perioada. In ulti)ii "5 de ani, e/icacitatea ener etica s5a du#lat, iar costul unui =9h produs a co#orat de la .,8 euro la circa .,3" euro in pre%ent. Potri&it studiului reali%at de Asociatia Europeana a Ener iei Eoliene, cel )ai )are producator de ener ie eolian* in 3E este Ger)ania cu "5.888 M9 instalati in "..-, /iind ur)ata de (pania cu 1-.1'- M9 si de Italia cu '.!5. M9. Polonia a&ea anul trecut 8"5 M9 instalati, 3n aria5 ".1 M9, Bul aria5 188 M9. ; 1i .." < @"A

Fig$ %$* ' Energia eoliana totala &++,-*%*%

'

Poten.ialul eolian

Cite%a &0ntului este luat* la !. ), deoarece aceasta este 2n*li)ea tur#inelor )oderne de 15.. =9, cu un dia)etru de 88). 7a ni&el lo#al, circa 13: din toate staiile )eteorolo ice raportea%* &ite%e )edii anuale ale &0ntului la !.) D +.- ) E s ;puterea &0ntului /iind de clasa 3 sau )ai )are<. Fonele respecti&e, prin ur)are, pot /i considerate potri&ite pentru producerea de ener ie eolian* cu cost redus. Aceast* esti)are este considerat* a /i conser&atoare. ;1i 1.1 < >e pe toate continentele, A)erica de Gord are cel )ai )are nu)*r de staii din clasa D 3 ;'53< i Antarctica are cel )ai )are procent ;+.:<. Fonele cu potenial )are se re *sesc 2n Europa de Gord de5a lun ul M*rii Gordului, &0r/ul de sud a continentului sud5a)erican, insula Tas)ania 2n Australia, re iunea Marilor 7acuri, precu) i coastelor de nord5est i nord5&est a A)ericii de Gord. ;1i 1." < @5A

Fig$ &$& - /arta 0oten.ialului eolian 1ondial2 cu v3nturile la 4% 1

Fig$&$* - /arta 0oten.ialului eolian cu v3nturile 1edii la 4% 1 0entru Euro0a

Harta potenialului eolian din Io)0nia ela#orat* pentru di/erite condiii topo ra/ice este a)#i u*, poate chiar &oit a)#i u*. >e e$e)plu sunt repre%entate cu aceiai culoare %one care au un potenial eolian di/erit. Ast/el, 2n %ona litoralului, repre%entat* cu &iolet, puterea &0ntului este J !,5)Es iar 2n Munii 1* *ra, repre%entai tot cu &iolet, puterea &0ntului este J 11,5)Es. ;&e%i 1i . 1.3 < @5A

Fig$ &$5 - /arta 0oten.ialului eolian din Ro13nia2 cu v3nturile la 6% 1

7ehnologia 0roducerii energiei eoliene

4 tur#ina eoliana lucrea%a 2ntr5un )od opus celui al unui &entilator. Kn loc de a /olosi ener ie electric* pentru a /ace &0nt, o tur#ina eoliana /olosete &0ntul pentru a produce electricitate. C0ntul 2ntoarce paletele, care acionea%* un ar#ore, care se conectea%* la un enerator de ener ie electric* i produce electricitate. Ener ia electric* este tri)is* prin linii de transport i distri#uie la o staie. >ia ra)a de )ai ,os arat* o parte din piesele i co)ponente din interiorul unei tur#ine eoliene 1i ".1 ?

Fig$*$& ' "tructura eolienei

15 palete "5 rotor 35 instalatie de acordare a 85 enerator !5 unitate de control -5 ane)o)etru un hiului paletelor cu &0ntul ;pitch< '5 1.5 palete de &nt 115 nacela 1"5 a$ cu &ite%* )are /r0n* 55 a$ cu &ite%* )ic* +5 cutie de &ite%e 135 unitate iraie 1'5 )otor iraie 155 turn I)#inarea ar)onioasa a pro reselor tehnice cu cele in/or)atice a condus la cresterea spectaculoasa a utili%arii ener iei eoliene.

3n ase)enea pro res a /ost posi#il atat prin in#unatatirile tehnolo ice aduse instalatiilor, cat si printr5o )ai #una cunoastere a co)portarii si caracteristicilor curentilor de aer utili%ati ca sursa de actionare. I)plantarea unei instalatii eoliene de )are putere necesita raspunsuri la intre#ari le ate de directia, &ite%a si re ularitatea curentilor de aer in locul respecti&, dar si de distri#utia pe &erticala a te)peraturilor aerului si de &e etatia locala ; eneratoare de tur#ulente< s. a. Toate aceste pro#le)e isi asesc asta%i un raspuns si ur )ultu)ita unor pro ra)e in/or)ati&e puse la punct de cadrele 3ni&ersitatii dane%e II(CE in )odelul /i%ic 9A(P. Metodele cuprinse in acest pro ra) de calculator au de&enit ele)ente5cheie in standardul international pentru e&aluarea unui potential eolian. In scopul anali%arii )ai /ine a pre&i%iunilor eoliene s5a utili%at si un sondor acustic denu)it LsodarL, care poate carto ra/ia in 3> &antul pe o retea locala distri#uita &ertical de la 5) la 3..) inalti)e. 7a randul sau, societatea /ranco5 er)ana E47E IE( a de%&oltat un pro ra) de calculator care si)ulea%a cresterea ar#orilor. Aceasta pro#le)a este le ata atat de durata de &iata a unei instalatii eoliene, apreciata la )ini)u) "5 de ani, cat si de /aptul ca in acest inter&al de ti)p ar#orii plantati la sol isi pot du#la, prin crestere, atat inalti)ea cat si &olu)ul, in/luentand, prin pertur#atiile produse, curentii de aer din %ona. 7ur8ina eoliana, care este pre%entata 2ntr5o /or)a si)pli/icata 2n /i ura ".", este co)pusa 2n principal din? 1. ". 3. '. 5. +. 8. !. Palete ; pale <M GeneratorM 1r0naM An rena,M Ie ulatoare electriceM (iste) de orientareM Butuc. Paletele ;palele< sunt reali%ate dintr5un a)estec de /i#ra de sticla si )ateriale co)po%ite. Ele au rolul de a capta ener ia &0ntului si de a o trans/era rotorului tur#inei. >e /or)a lor depinde randa)entul tur#inei. -. Generatorul asi ura producerea ener iei electrice. Trans/or)a ener ia )ecanica a a$ului de intrare 2n ener ie electrica. Poate /i de curent continuu sau de curent alternati&. Cele )ai utili%ate sunt cele de curent alternati&. 1.. 1r0na asi ura #locarea tur#inei eoliene pe a$a &0ntului. Poate /i situata /ie pe a$ul principal, 2n /ata an rena,ului de trans)isie, /ie pe a$ul de )are &ite%a 2n spatele an rena,ului de trans)isie. 11. An rena,ul trans/era ener ia )ecanica eneratorului. 1". Ie ulatoarele electrice sunt ele)ente de re lare.

Fig$ *$* ' "tructura eolienei

(iste)ul de orientare este necesar pentru ca a$a rotorului sa /ie aliniata directiei &0ntului pentru a e$tra e c0t )ai )ult posi#il din ener ia cinetica a &0ntului. Este constituit dintr5o coroana dintata echipata cu un )otor. El asi ura orientarea tur#inei eoliene si #locarea acesteia pe a$a &0ntului cu a,utorul /r0nei. Butuculeste pre&a%ut cu un siste) pasi&, acti& sau )i$t, care per)ite orientarea palelor pentru controlul &ite%ei de rotatie a tur#inei eoliene. Controlul acti&, prin )otoare hidraulice, asi ura )odi/icarea un hiului de incidenta a palelor pentru a &alori/ica la )a$i) &0ntul instantaneu si de a li)ita puterea daca &0ntul depaseste &ite%a no)inala. 7a controlul pasi&, palele sunt /i$e 2n raport cu #utucul tur#inei. Ele sunt concepute pentru a per)ite de#locarea 2n ca%ul unui &0nt puternic. Este un siste) utili%at de )a,oritatea tur#inelor eoliene. Controlul )i$t, nu)it si control acti& cu de#locare aerodina)ica, 2)#ina a&anta,ele celor doua siste)e pre%entate )ai 2nainte. 1.

Tur#ina eoliana are ca ele)ent au$iliar pilonul. Pilonul sunt /a#ricat din otel sau #eton co)pactat. El sustine tur#ina eoliana. 7a sta#ilirea 2nalti)ii tre#uie sa se tina cont si de pretul de cost. E$ista o relatie de directa proportionalitate 2ntre 2nalti)ea pilonului, &ite%a &0ntului si pretul de cost. Pilonii au 2n eneral 2nalti)i cuprinse 2ntre '. ) si !. ). Prin interiorul pilonului trec ca#lurile electrice. 1undatia asi ura re%istenta )ecanica a structurii /or)ate din pilon si din tur#ina eoliana. Tur#inele eoliene sunt dotate si cu un siste) electronic de control, care controlea%a pornirea, re la,ul 2nclinarii palelor, /r0narea si oprirea rotirii palelor. >e ase)enea, se )ai utili%ea%a si dispo%iti&e de )asurare a &ite%ei &0ntului. (uccesiunea etapelor 2n enerarea si trans)iterea ener iei eoliene poate /i re%u)ata dupa cu) ur)ea%a?

1. Pe )asura ce &0ntul interactionea%a cu rotorul se produce un cupluM ". 1rec&enta rotationala relati& sca%uta a rotorului este intensi/icata prin inter)ediul an rena,ului de trans)isieM 3. A$ul de iesire al an rena,ului de trans)isie roteste eneratorulM '. Ener ia electrica produsa de enerator trece prin re ulatorul tur#inei si prin dis,unctoare si este ridicata la o tensiune inter)ediara de trans/or)atorul tur#ineiM 5. Prin siste)ul de ca#luri se trans)ite ener ia electrica trans/or)atoruluiM +. Trans/or)atorul instalatiei creste tensiunea p0na la &aloarea )ini)a a reteleiM 8. (iste)ul de retele interconectate trans)ite ener ia electrica p0na la punctul ulti) de utili%areM !. (u#statiile trans/or)atorului reduc tensiunea la &alori de utili%are pe o scara restr0nsa sau la &alori industrialeM @1A

11

7i0uri de instala.ii eoliene


Tur#inele eoliene se pot roti ori%ontal sau &ertical

Fig$ 5$& ' 7i0uri de tur8ine eoliene

Trei tipuri de tur#ine eoliene? tur#in* &ertical* (a&onius, tur#in* ori%ontal* )oddern* i tur#in* &ertical* >arrieus. ;&e%i 1i 3.1 <

Tur#inele eoliene cu a$ ori%ontal


Tur#inele cu a$ ori%ontal au a$ul rotorului principal i enerator electric la partea de sus a unui turn, i tre#uie s* se po%iione%e 2n &0nt. Tur#inele )ici sunt po%iionate printr5o si)pl* palet* de &0nt, 2n ti)p ce tur#inele )ari, 2n eneral, utili%ea%* un sen%or de &0nt cuplat cu un )otor ser&o. Cele )ai )ulte au o cutie de &ite%e, care trans/or)* rotaia lent* a paletelor 2ntr5o rotaie )ai rapid* care este )ai potri&it pentru un enerator electric. >eoarece un turn produce tur#ulene 2n spatele lui, tur#ina este de o#icei po%iionat* 2n direcia opus* &0ntului /a* de turnul s*u de spri,in. Palete de tur#ine sunt ri ide pentru a pre&eni ca ele s* /ie 2)pinse 2n turn de &0nturile puternice. Kn plus, paletele sunt a)plasate la o distan* considera#il* 2n /aa turnului i, uneori, sunt 2nclinate uor spre 2nainte 2n &0nt. au /ost construite i tur#ine 2n direcia &0ntului, 2n ciuda pro#le)elor de tur#ulen*, deoarece ele nu au ne&oie de un )ecanis) supli)entar pentru p*strarea lor 2n linie cu &0ntul, i deoarece, 2n &0nturile puternice paletor li se poate per)ite s* /ie 2ndoite, ceea ce reduce %ona pe care o )*tur* i, ast/el, re%istena lor la &0nt. Kntruc0t tur#ulenele ciclice pot duce la o#oseala structurilor, cele )ai )ulte tur#ine ori%ontale sunt proiectate 2n direcia opus* &0ntului. E$ist* dou* cate orii de eoliene cu a$ ori%ontal? N A1onte? &0ntul su/l* pe /aa palelor, /a* de direcia nacelei. Palele sunt ri ide, iar rotorul este orientat, cu a,utorul unui dispo%iti&, dup* direcia &0ntului. ;1i 3." <

1"

Fig$5$* - "che1a unei eoliene cu a9 ori:ontal a1onte

N Aval? &0ntul su/l* pe spatele palelor, /a* de nacel*. Iotorul este /le$i#il i se auto5 orientea%*. ;1i 3.3 <

Fig$ 5$5 - "che1a unei eoliene cu a9 ori:ontal aval

13

>ispunerea a)onte a tur#inei este cea )ai utili%at*, deoarece este )ai si)pl* i d* cele )ai #une re%ultate la puteri )ari? nu are supra/ee de direcionare, e/orturile de )ane&rare sunt )ai reduse i are o sta#ilitate )ai #un*. Palele eolienelor cu a$ ori%ontal tre#uiesc totdeauna, orientate 2n /uncie de direcia i /ora &0ntului. Pentru aceasta, e$ist* dispo%iti&e de orientare a nacelei pe direcia &0ntului i de orientare a palelor, 2n /uncie de intensitatea acestuia. Kn pre%ent, eolienele cu a$ ori%ontal cu rotorul de tip elice, pre%int* cel )ai ridicat interes pentru producerea de ener ie electric* la scar* industrial*. Tur#ine utili%ate 2n /er)e eoliene pentru producerea co)ercial* a ener iei electrice sunt, de o#icei, cu trei palete i sunt po%iionate 2n &0nt de )otoare controlate de co)puter. Acestea au &ite%e )ari de peste 3". de =ilo)etri pe or* ;".. )ph<, au 2nalt* e/icien*, i riplul cuplului )ic, care contri#uie la #una /ia#ilitate. Paletele sunt colorate, de o#icei, ri, i au o lun i)e de ".5'. de )etri sau )ai )ult. Turnurile de susinere sunt din oel tu#ular de +. 5 -. de )etri 2n*li)e. Paletele se rotesc cu 1. 5 "" rotaii pe )inut. 7a "" de rotaii pe )inut &ite%a de &0r/ este )ai )are de -1 de )etri pe secund*. 4 cutie de &ite%e este /rec&ent utili%at* pentru accelerarea &ite%ei eneratorului, dei se poate utili%a, de ase)enea, o conducere direct* a unui enerator inelar. 3nele )odele /uncionea%* la o &ite%* constant*, dar )ai )ult* ener ie poate /i colectat* de tur#ine cu &ite%* &aria#il* care utili%ea%* un con&ertor de putere 2n stare solid* pentru inter/aa cu siste)ul de trans)isie. Toate tur#inele sunt echipate cu caracteristici de protecie pentru a e&ita deteriorarea la &ite%e ale &0ntului ridicate, prin 2nclinarea paletelor 2n &0nt care 2ncetinete rotaia lor, co)pletate de /r0ne.

7ur8inele eoliene cu a9 vertical


Ase)enea instalatii sunt le ate de constructii ci&ile indi&iduale inalte, #locuri etc. Ele pot /i )ontate pe partea superioara a unor ase)enea cladiri, reusind sa acopere in #una )asura consu)ul de ener ie electrica al acesteia. Tur#inele eoliene cu a$ &ertical sunt un tip de tur#ine eoliene unde ar#orele rotorului principal este ae%at pe &ertical*. Printre a&anta,ele acestui aran,a)ent, sunt c* eneratoare si cutiile de &ite%e poate /i plasat aproape de sol, i c* tur#inele nu tre#uie s* se po%iione%e 2n &0nt. Incon&eniente )a,ore pentru )odele ti)purii ;(a&onius, >arrieus, iro)ill i cOclotur#ine< includ cuplul pulsator care poate /i produs 2n ti)pul /iec*rei re&oluii i )o)entele i)ense de /le$iune pe palete. Proiecte )ai recente au re%ol&at pro#le)a /olosind un cuplu de torsiune de la)e elicoidale aproape si)ilare cu tur#inele de ap* Gorlo&.

1'

Fig$5$; ' 7ur8ina eoliana cu a9 vertical

Tur#inele &erticale o/er* o serie de a&anta,e /a* de tur#ine eoliene tradiionale cu a$ ori%ontal. Ele pot /i rupate 2)preun* )ai aproape 2n /er)e eoliene, /*c*ndu5se econo)ie de spaiu. Acest lucru nu se produce datorit* /aptului c* aceste tur#ine sunt )ai )ici, ci )ai de ra#* din cau%a e/ectului de 2ncetinire a aerului pe care le au tur#inele ori%ontale, /or0nd desi nerii s* le separe cu de %ece ori l*i)ea lor. ; 1i 3.' < Tur#inele &erticale sunt ro#uste, linitite, o)ni5directionale, i ele nu crea%* aa )ult stres pe structura de spri,in. Ele nu au ne&oie de aa )ult &0nt pentru a enera ener ie, ast/el c* se per)ite ca ele s* /ie )ai aproape de sol. 1iind )ai aproape de sol sunt uor de 2ntreinut i pot /i instalate pe couri de /u) i structuri si)ilare 2nalte. >aca pentru instalatiile eoliene cu a$ ori%ontal industria er)ana si5a do&edit prioritatea, /rance%ii se pot lauda cu reali%ari de &ar/ in rupa eolienelor cu a$ &ertical. Ast/el, /ir)a Gual Industrie din Perpi nan a dat in e$ploatare cate&a tur#ine cu a$ &ertical care asi ura o serie de caracteristici i)portante? 5 randa)ente superioare cu aproape 3.: /ata de tur#inele cu a$ &ertical cunoscuteM 5 &ite%a )a$i)a a &antului pana la care sunt e/iciente este de 15.=)EhM 5 rotorul se pre%inta ca o roata de )oara pre&a%uta cu un nu)ar deter)inat de cupeM 5 la un a$ &ertical inalt de 3), rotorul are un dia)etru )a$i) de !), putand asi ura o putere instalata e/ecti&a de pana la 55 =9. Pentru ali)entarea rotorului cu un /lu$ de aer constant, acesta este canali%at intr5o coroana cu pale /i$e, adica un stator, de unde si nu)ele supli)entar de statoeoliana. Pro/ilul palelor rotorului si ale statorului au /ost de/inite in 7a#oratorul de )odelare pentru )ecanica /luidelor din Marsilia. @'A

15

(iste)e eoliene la scar* )ic*


Ener ia eoliana este printre /or)ele de ener ie re enera#ila care se pretea%a aplicatiilor la scara redusa. Instalaiile eoliene la scar* )ic* sunt siste)e de enerare a curentului cu o capacitate de producie de p0n* la 5. =9. Co)unit*ile i%olate, care alt/el se pot #a%a doar pe eneratoare diesel pot /olosi tur#ine eoliene pentru a 2nlocui consu)ul de co)#usti#il diesel. Persoanele /i%ice pot achi%iiona aceste siste)e pentru a reduce sau eli)ina dependena lor de reea de ener ie electric* pentru )oti&e econo)ice sau de alt* natur*.; 1i 3.5 B 1i 3.+ <

Fig$ 5$6 ' Eoliana cu a9 vertical la scara 1ica

Fig$ 5$<$ ' Eoliana la scara 1ica

Tur#inele eoliene au /ost utili%ate pentru producerea de ener ie electric* de u% casnic 2n special prin depo%itarea acesteia 2n acu)ulatoare 2n %one i%olate. Tur#inele eoliene conectate la reea pot /olosi siste)e de stocare a ener iei de tip acu)ulatoare sau pot s* introduc* ener ia produs* 2n reea. Tur#inele eoliene care nu sunt 1+

conectate la reea nu produc ener ie tot ti)pul ast/el c* utili%atorii tre#uie s* /ie adaptai la utili%area ener iei inter)itent, s* acu)ule%e ener ia *n acu)ulatori sau s* utili%e%e alternati& i alte surse de ener ie ; eneratoare diesel, ener ie /oto&oltaic*, etc<. 3n nou studiu Car#on Trustdespre potenialul ener iei eoliene de )ici di)ensiuni a descoperit c* tur#inele eoliene )ici ar putea o/eri p0n* la 1.5 teraPatt or* ;T9Nh< pe an de ener ie electric* ;.,': din consu)ul total de ener ie electric* din Ie atul 3nit<, reduc0nd e)isiile de dio$id de car#on cu .,+ )ilioane de tone. Inter/eele electronice necesare pentru conectarea unit*ilor de producie din surse re enera#ile cu siste)ul de utilitate poate include /uncii supli)entare, cu) ar /i /iltrarea acti&* pentru a 2)#un*t*i calitatea ener iei electrice. ;1i 3.8 <

Fig$ 5$, Princi0iul =unctionarii energiei eoliene

Cand &ite%a &antului este su/icienta, tur#ina eoliana produce ener ie electrica care poate /i utili%ata pt. ali)entarea siste)ului sau incarcarea #ateriilor. Cand nu #ate &antul, siste)ul este ali)entat de ener ia stocata in #aterii. Modulele /oto&oltaice pot /i utili%ate in co)#inatie cu eneratorul eolian sau ca surse indi&iduale. 3tili%and ast/el de siste)e, se poate produce propria ener ie in )od ratuit si a#solut ecolo ic in orice locQ (iste)ele eoliene sunt proiectate in ,urul unei )a istrale de curent continuu care /or)ea%a punctul co)un de conectare pentru toate sursele si sarcinile de curent continuu. Controlul pe curent continuu este /or)at dintr5un Centru de Putere de curent continuu care include si urane electrice de protectie, siste)e de control, supra&e here si )onitori%are a instalaiei. Tur#inele de &ant i )odulele /oto&oltaice sunt conectate la Centrul de Putere prin re ulatoare de incarcare separate. Tot la Centrul de Putere sunt conectate o #aterie sau rup de #aterii ce asi ura pe ter)en scurt stocarea de ener ie ;de o#icei .,5 B " %ile<. In&ertorul sau orice sarcina electrica consu)atoare de curent continuu sunt si ele conectate tot la Centrul de Putere. Generatorul de re%er&a diesel incarca #ateriile printr5un re ulator de incarcare. Generatorul de a&arie poate /i co)andat sa porneasca si sa se opreasca auto)at de catre Centrul de Putere. (iste)ul de enerare de ener ie electrica pentru %one i%olate incorporea%a una sau )ai )ulte tur#ine de puteri

18

di/erite. Tur#inele /urni%ea%* putere &aria#ila care se trans/or)a in in&ertor, in tensiune alternati&a constanta "3. C si /rec&enta constanta 5. H%, /olosita pentru ali)entarea consu)atorilor de curent alternati&. E$cesul de putere se acu)ulea%a in #aterii pana ce acestea sunt 2nc*rcate. In perioadele cu &ant sla#, ener ia acu)ulata in #aterii ali)entea%a consu)atorii &ia in&ertor. >aca tensiunea din #aterii scade su# un anu)it ni&el, porneste auto)at eneratorul >iesel de re%er&a, care /unctionea%a pana ce #ateriile sunt incarcate. Incarcarea #ateriilor este controlata de proprietatea acestui tip de in&ertor de a /i #i5)odal. In siste)ele )ai )ari, in&ertorul se poate sincroni%a cu eneratorul de re%er&a pentru preluarea &ar/urilor de sarcina )ari. In acest /el, ti)pul de /unctionare al eneratorului este )entinut la )ini)u) si co)#usti#ilul este /olosit opti) in ti)pul /unctionarii eneratorului de re%er&a. Tensiunile alternati&e de iesire pot /i )ono/a%ate de "3.C AC sau tri/a%ate 3!. C AC si 5. H%. @'A

1!

Avanta>ele i de:avanta>ele utili:rii energiei eoliene


A&anta,e
Kn conte$tul actual, caracteri%at de creterea alar)ant* a polu*rii cau%ate de producerea ener iei din arderea co)#usti#ililor /osili, de&ine din ce 2n ce )ai i)portant* reducerea dependenei de aceti co)#usti#ili. Ener ia eolian* s5a do&edit de,a a /i o soluie /oarte #un* la pro#le)a ener etic* lo#al*. 3tili%area resurselor re enera#ile se adresea%* nu nu)ai producerii de ener ie, dar prin )odul particular de enerare re/or)ulea%* i )odelul de de%&oltare, prin descentrali%area surselor. Ener ia eolian* 2n special este printre /or)ele de ener ie re enera#il* care se pretea%* aplicaiilor la scar* redus*.

Principalul a&anta, al ener iei eoliene este e)isia %ero de su#stane poluante i a%e cu e/ect de ser*, datorit* /aptului c* nu se ard co)#usti#ili. Gu se produc deeuri. Producerea de ener ie eolian* nu i)plic* producerea nici unui /el de deeuri. Costuri reduse pe unitate de ener ie produs*. Costul ener iei electrice produse 2n centralele eoliene )oderne a sc*%ut su#stanial 2n ulti)ii ani, a,un 0nd 2n (.3.A. s* /ie chiar )ai )ici dec0t 2n ca%ul ener iei enerate din co)#usti#ili, chiar dac* nu se iau 2n considerare e$ternalit*ile ne ati&e inerente utili%*rii co)#usti#ililor clasici. Kn "..', preul ener iei eoliene a,unsese de,a la o cinci)e /a* de cel din anii !., iar pre&i%iunile sunt de continuare a sc*derii acestora, deoarece se pun 2n /unciuni tot )ai )ulte unit*i eoliene cu putere instalat* de )ai )uli )e aPai.

Costuri reduse de scoatere din /unciune. (pre deose#ire de centralele nucleare, de e$e)plu, unde costurile de scoatere din /unciune pot /i de c0te&a ori )ai )ari dec0t costurile centralei, 2n ca%ul eneratoarelor eoliene, costurile de scoatere din /unciune, la cap*tul perioadei nor)ale de /uncionare, sunt )ini)e, acestea put0nd /i inte ral reciclate.

>e%a&anta,e
Principalele de%a&anta,e sunt resursa ener etic* relati& li)itat*, inconstana datorit* &ariaiei &ite%ei &0ntului i nu)*rului redus de a)plasa)ente posi#ile. Puine locuri pe P*)0nt o/er* posi#ilitatea producerii a su/icient* electricitate /olosind ener ia &0ntului. 7a 2nceput, un i)portant de%a&anta, al produciei de ener ie eolian* a /ost preul destul de )are de producere a ener iei i /ia#ilitatea relati& redus* a tur#inelor. Kn ulti)ii ani, 2ns*, preul de producie pe unitate de ener ie electric* a sc*%ut drastic, a,un 0nd, prin 2)#un*t*irea para)etrilor tehnici ai tur#inelor, la ci/re de ordinul 35' euroceni pe =iloPatt or*. 1-

3n alt de%a&anta, este i 6poluarea &i%ual*6 5 adic*, au o apariie nepl*cut* 5 i de ase)enea produc 6poluare sonor*6 ;sunt prea *l* ioase<. >e ase)enea, se a/ir)* c* tur#inele a/ectea%* )ediul i ecosiste)ele din 2)pre,uri)i, o)or0nd p*s*ri i necesit0nd terenuri )ari &irane pentru instalarea lor. Ar u)ente 2)potri&a acestora sunt c* tur#inele )oderne de &0nt au o apariie atracti&* stili%at*, c* )ainile o)oar* )ai )ulte p*s*ri pe an dec0t tur#inele i c* alte surse de ener ie, precu) enerarea de electricitate /olosind c*r#unele, sunt cu )ult )ai d*un*toare pentru )ediu, deoarece creea%* poluare i duc la e/ectul de ser*. 3n alt de%a&anta, este riscul )are de distru ere 2n ca%ul /urtunilor, dac* &ite%a &0ntului dep*ete li)itele ad)ise la proiectare. 4ric0t de )are ar /i li)ita ad)is*, 2ntotdeauna e$ist* posi#ilitatea ca ea s* /ie dep*it*. @3A

?onclu:ii
3nde se &a opri aceasta cursa a noutatilor tehnice din do)eniul instalatiilor eolieneR 3n pri) raspuns poate /i adus de pre)isa ca nu poate /i neli)itat acest pro res tehnolo ic. Teoretic &or#ind, e$ista un pra /i%ic /ata de capacitatile productiei de ener ie eoliana, /apt de/init chiar de Lle ea lui Bet%L /or)ulata in 1-1- de /i%icianul er)an Al#ert Bet%. Con/or) acesteia, doar 5-: din ener ia cinetica adusa de curentii de aer poate /i recuperata )a$i)al, spre a /i con&ertita in ener ie )ecanica pri)ara. A&and in &edere ca instalatiile )oderne, de ulti)a eneratie ;care #ene/icia%a de )oderni%arile deose#ite )entionate )ai sus< se apropie de,a de 5.:, )ar,a de )ane&ra a cercetatorilor ra)ane inca i)portanta, dar nu in/inita. Pentru o#tinerea, in continuare, de noi per/or)ante, cele )ai )ulte idei con&er tot catre a)eliorari aerodina)ice. Ast/el, cercetarile actuale &i%ea%a nu nu)ai caracteristicile palelor, ci rotorul in ansa)#lul sau. Modelarea acestuia poate aduce noi pro rese si, i)plicit, noi per/or)ante. Mai #ine utili%at, /lu$ul de aer din ,urul nacelei poate conduce, intr5un &iitor apropiat, la cresterea de la 1.: la ".: a randa)entului local de cur ere si la o )ai )are reducere a % o)otului produs de intrea a instalatie. 1ata de &acar)ul pe care il produceau cu ". de ani in ur)a, instalatiile )oderne aduc o poluare sonora de nu)ai '' dB la "5. ) distanta de piciorul stalpului, nu )ai )ult decat % o)otul dintr5o sala de )ese. Pentru aceasta nacela a /ost capitonata interior cu )ateriale /onoa#sor#ante, Lcutia de &ite%eS a disparut, iar )ultiplicatoarele /reaca )ai putin. Ia)ane insa un de%iderat aproape i)posi#il de reali%at de catre cercetatorii care lucrea%a in do)eniul instalatiilor de produs ener ie eoliana, anu)e acela de a /ace ca acestea sa se incadre%e in peisa,ul a)#iant. Gu)ai ca i antis)ul la care s5a a,uns in pre%ent o/era ca sin ura solutie posi#ila aceea de a le LtransportaL in a/ara localitatilor si deci a &i%uali%arii de catre cetateni. >e aici a aparut si posi#ilitatea, pentru tarile li)itro/e )arilor si oceanelor, de a a)plasa rupe de ase)enea instalatii i antice, dincolo de tar) ;asa5nu)itul o//shore<, reali%andu5se ast/el ade&arate /er)e eoliene )arine. @"A

".

Bibliografie
@1A (tructura si alcaturirea unei eoliene http?EEPPP.ener O5consultancO.euEener OTconsultancOETroPind.ht) @"A In/or)atii enerale http?EEPPP.re&ista5in/or)are.roEshoPart.phpRidU""1Vre&U! @3A A&anta,ele si de%a&anta,ele /olosirii ener iei eoliene http?EEPPP. reensource.roEa&anta,eVde%a&anta,e.ht)l @'A Clasi/icarea eolienelor http?EEe).uc&.roEeleeEroErealisationsEEner iesIenou&ela#lesE1iliereEolienneEGeneralitesEGene ralitesEGeneralitesEolien".ht) @5A Gra/ice, date si statitici lo#ale si locale a /olosirii ener iei eoliene. Potentialul eolian. http?EEro.Pi=ipedia.or EPi=iEEner ieTeolian:C':!3

"1