FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR CRAIOVA

B.E.I.
Banca Europeana de Investitii

Grimm Stefan-Catalin [22-04-2013]

Introducere

Banca Europeana de Investitii (BEI), institutia finantatoare a Uniunii Europene (UE), a fost creata in anul 1958 prin Tratatul de la Roma 1, ca o institutie non-profit, menita sa sprijine procesul de integrare europeana, prin finantarea anumitor tipuri de proiecte de investitii Ulterior, din anul 199!, odata cu crearea "ondului European de #nvestitii, a devenit actionar majoritar al acestuia, din acest moment se vor$este si de %rupul &anca Europeana de #nvestitii autonomie financiara, iar prin promovarea unei spatiu comunitar contri$uie la coe(iunea UE *tatutul &E# este redactat ca si +rotocol instituire a .omunitatii Europene/ formea(a cum este preva(ut in 0rticolul 111 din acesta) "ig nr 1 &anca Europena de #nvestitii #n afara de un numar limitat de %uvernatorilor a fost investit cu autoritate 1 modificari pentru care .onsiliul *tatutul poate fi modificat doar in
'

&E# are personalitate juridica si

de(voltari ec)ili$rate a intregului economica, sociala si teritoriala a (nr 1,) ane-at la Tratatul de parte integranta din Tratat (asa si are aceeasi valoare legala

conformitate cu procedura preva(uta pentru modificarea Tratatelor preva(uta in 0rticolul !8 din Tratatul privind Uniunea Europeana si in 0rticolul '22 din Tratatul de instituire a .omunitatii Europene astfel cum a fost modificat de Tratatul semnat la 3isa in '2 fe$ruarie ',,1 0cesta stipulea(a ca intrarea in vigoare a oricaror modificari necesita ratificare preala$ila de catre toate statele mem$re, in conformitate cu normele constitutionale ale fiecaruia *ediul &ancii este sta$ilit de comun acord de catre guvernele statelor mem$re! *tatutul &E# a fost insa revi(uit cu oca(ia fiecarei e-tinderi a UE, astfel incat asta(i sunt mem$ri ai $ancii toate statele UE Resursele &E# pentru activitatea de creditare provin intr-o mica masura din contri$utia tarilor mem$re la capitalul social si, in completare, din emisiuni de titluri pe piata financiara

Tratatul de la Roma se refer la tratatul prin care a fost instituit Comunitatea Economic European (EEC) i a

fost semnat de Frana, Germania de Vest, Italia, el!ia i "u#em$ur! la %& martie 1'&() Iniial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunitii Economice Europene.
% .

*toica,+), Integrare financiar-monetar european, Curs Jean Monnet, Editura ,unimea, %--(, pa!) ./ 0n ca1ul ma2orrilor de capital (articolul3, alineatul (.)), modificarea definiiei unitii de cont ( al

doilea para!raf al articolului 3, alineatul (1) sau o modificare a numrului mem$rilor Comitetului de directie (al doilea para!raf din 4rticolul 1., alineatul (1)))
3

anca European de In5estiii are sediul 6n "u#em$ur! 6n conformitate cu 7rotocolul 8r) / pri5ind

sta$ilirea sediilor instituiilor i anumitor or!ane, oficii, a!enii i ser5icii ale Comunitilor Europene)

internationala, rating-ul e-celent dat de increderea pu$licului in actionarii sai, statele UE, permitandu-i sa se imprumute la un cost al capitalului redus, inaccesi$il clientilor sai

Organizarea si functionarea BEI

0ctionarii $ancii sunt statele mem$re ale Uniunii Europene .ontri$utia fiecarui stat mem$ru la capitalul $ancii este calculata in functie de +#& +rincipalul organism de conducere al $ancii este Consiliul Guvernatorilor, format din ministrii desemnati de fiecare dintre statele mem$re ('4 mem$ri), de regula ministrii de finante .onsiliul sta$ileste politicile de creditare, apro$a $ilantul si raportul anual, autori(ea(a operatiunile de finantare in afara Uniunii si ia deci(ii cu privire la majorarile de capital 5e asemenea, numeste mem$rii Consiliului Director, ai Comitetului de Administratie si ai Comitetului de Audit 5eci(iile .onsiliului %uvernatorilor sunt adoptate cu o majoritate de voturi repre(entand cel putin 5,6 din capitalul su$scris, dar pentru cateva deci(ii importante este ceruta unanimitate de voturi Consiliul Directorilor, pre(idat de presedintele &E#, este compus din '8 de administratori, cate unul din fiecare stat mem$ru 5 si un repre(entant al .omisiei si 18 mem$ri supleanti, numiti pentru 5 ani de catre .onsiliul %uvernatorilor, cu posi$ilitatea reinnoirii mandatului si 2 e-perti( trei directori si trei supleanti) fara drept de vot 0cestia iau deci(ii cu privire la creditele, imprumuturile si garantiile pe care le acorda $anca 7em$rii nu primesc o remuneratie din partea $ancii +entru fiecare intalnire a .onsiliului (in mod normal (ece pe an) acestia primesc o remuneratie de 2,, EUR Comitetul de Administratie este format din 9 mem$ri si este principalul organism de e-ecutie al $ancii *tatele mem$re desemnea(a '4 de directori si 15 mem$ri supleanti iar .omisia Europeana este repre(entata printr-un director si un mem$ru supleant .omitetul de 7anagement, organ e-ecutiv colegial, controlea(a toate operatiunile curente/ face recomandari 5irectorilor cu privire la )otararile pe care urmea(a sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora +resedintele &ancii sau, in a$senta sa, unul dintre 8ice-+resedinti, conduce sedintele .omitetului de 7anagement Comitetul de Directie este format dintr-un presedinte si opt vicepresedinti, numiti de .onsiliul %uvernatorilor pentru sase ani (cu posi$ilitatea reinnoirii mandatului), la propunerea .onsiliului 5irectorilor Rolul sau este de a asigura administrarea ordinara ((ilnica) a $ancii, pregatind deci(iile .onsiliului 5irectorilor si formuland avi(e in ca(ul acordarii creditelor si garantiilor sau al proiectelor de imprumuturi .onform protocolului asupra *tatutului &E#, conducerea revine .onsiliului %uvernatorilor, .onsiliului 5irectorilor si .omitetului de 5irectie
&

+e langa aceste organe de

0nainte de anul %--3, c9te trei din Germania, Frana , Italia i :area ritanie, c9te doi din *pania i unul 6n

ca1ul celorlate ri)

conducere, art 1! din *tatutul &E# face referire la un comitet de audit, format din trei mem$ri si trei o$servatori, numiti de .onsiliul %uvernatorilor pe o perioada de trei ani, care verifica anual regularitatea operatiunilor si registrelor $ancii, confirmand $ilantul si contul de profit si pierderi

Ta$el nr 1 +articiparea la capitalul &E# la data de 1 ianuarie ',,4 (EUR) Tara %ermania "ranta #talia 7area &ritanie *pania &elgia 9landa *uedia 5anemarca 0ustria +olonia "inlanda %recia +ortugalia .e)ia Ungaria #rlanda Romania *lovacia *lovenia &ulgaria :ituania :u-em$urg .ipru :etonia Estonia 7alta Total .apital su$scris '2 2!9 51' 5,, '2 2!9 51' 5,, '2 2!9 51' 5,, '2 2!9 51' 5,, 15 984 419 5,, 4 184 ,25 ,,, 4 184 ,25 ,,, ! 9,, 585 ,,, 1 4!, '81 ,,, 1 222 941 5,, 1 !11 '215,, ' 1,2 812 ,,, ' ,,1 4'5 5,, 1 '91 '84 ,,, 1 '58 485 5,, 1 19, 828 5,, 915 ,4, ,,, 821 51! 5,, !'8 !9, 5,, 194 815 ,,, '9, 914 5,, '!9 214 5,, 184 ,15 5,, 181 18' ,,, 15' 115 ,,, 114 2!, ,,, 29 8,! ,,, 12! 8,8 129 ,,,

*ursa; *toica,9 , Integrare financiar-monetara europeana, Curs Jean Monnet , Editura <unimea, ',,4, pag 19 #ncepand cu 1 mai ',,!, deci(iile au fost luate cu o majoritate compusa din cel putin o treime a mem$rilor cu drept de vot si repre(entand cel putin 5,6 din capitalul su$scris 5epartamentele &ancii; Evaluea(a, apro$a si finantea(a proiectele *e preocupa cu procurarea resurselor de pe pietele de capital si administrea(a disponi$ilul de lic)iditati 0dministrea(a riscurile asociate operatiunilor efectuate de $anca Evidentia(a particularitatile studiilor mediilor economice si financiare

*tructura organi(ationala a &E# este compusa din urmatoarele departamente si consilii de administratie2; *ecretariat %eneral, 0faceri :egale si Resure Umane .entrul .orporativ si de 5irectie .onsiliul de 0dministratie al operatiunilor din UE si din tarile candidate .onsiliul de 0dministratie al operatiunilor din afara UE si din tarile candidate 5irectia financiara .onsiliul de 0dministratie al proiectelor 5irectia de management al riscurilor #nspectoratul %eneral &iroul conciliant al %rupului &E# Repre(entantii consiliului &ancii Europene pentru Reconstructie si 5e(voltare Ca organe de evaluare si control au fost create urmatoarele 4;

.omitetul de audit 0uditul e-tern 0uditul intern .ontrolul financiar Riscul creditului Evaluarea operatiunilor

Misiunea si rolul sau

&anca contri$uie la reali(area o$iectivelor UE prin acordarea de finantari pe termen lung pentru proiecte specifice respectand reglementarile prudentiale $ancare &E# urmareste si isi adaptea(a continuu activitatea la evolutiile recente ale politicilor comunitare &E# isi desfasoara activitatea in stransa cola$orare cu comunitatea $ancara, atat in ceea ce priveste imprumuturile de pe pietele de capital, cat si finantarea proiectelor de capital &E# acorda credite din imprumuturile contractate, care impreuna cu fondurile proprii (capital si re(erve), constituie resursele proprii #n afara UE, operatiunile de finantare ale &E# sunt reali(ate in principal din resursele proprii ale $ancii, dar, de asemenea, prin mandat, din resursele $ugetare ale statelor mem$re
;

<ttp=>>???)ei$)or!>a$out>structure>or!anisation>inde#)<tm <ttp=>>???)europeana)ro>comunitar>or!ane>$anca@%-europeana@%-de@%-in5estitii@%-or!ani1are)<tm

&

Rolul &ancii Europene de #nvestitii este de a contri$ui la integrarea, de(voltarea ec)ili$rata si coe(iunea economica si sociala a statelor mem$re +entru acest scop, ea colectea(a de pe pietele financiare, volume su$stantiale de fonduri pe care le orientea(a, in conditii avantajoase, spre finantarea de proiecte importante, conform o$iectivelor Uniunii Europene #n afara Uniunii Europene, &E# implementea(a componentele financiare ale acordurilor inc)eiate in cadrul politicilor de de(voltare si cooperare ale UE %rupul &anca Europeana de #nvestitii asocia(a instrumentele &ancii Europene de #nvestitii cu cele ale "ondului European de #nvestitii ("E#) +rintre o iectivele primordiale! pe care si le-au sta$ilit &E# si "E# se numara intarirea performantelor economice si a inovarii in Europa +entru reali(area acestui o$iectiv, care constituie o contri$utie la *trategia :isa$ona si la 0ctiunea Europeana pentru 5e(voltare, vor fi mo$ili(ate si de(voltate numeroase mecanisme corespun(atoare #nitiativa #novare ',1, constituie principala contri$utie a &E# la procesul care urmareste sa faca Europa mai inovatoare si mai competitiva, cu o$iectivul de a imprumuta 5, miliarde EUR in cursul acestui deceniu pentru sustinerea proiectelor de investitii in toata Europa in domeniile educatiei si formarii, cercetarii, de(voltarii si inovarii (.5#), te)nologiilor informatiei si comunicatiilor (T#.) avansate (inclusiv serviciile media audiovi(uale si continuturile lor) si serviciilor on-line *e estimea(a ca valoarea angajamentelor asumate pentru sustinerea proiectelor incepand din ',,, a atins, la sfarsitul anului ',,2, un nivel de !2 miliarde EUR9, ceea ce indica faptul ca o$iectivul de a ajunge la 5, miliarde EUR in ',1, va fi pro$a$il depasit #n plus, pentru dirijarea resurselor financiare catre produsele, procedeele si sistemele de varf si inovatoare, &E# si-a marit capacitatea de finantare utili(a$ila pentru investitii prin intermediul mecanismului de finantare structurata (7"*), a carui utili(are nu se limitea(a la o$iectivele de cercetare-de(voltare Este vor$a de sustinerea proiectelor si promotorilor cu risc de credit mare, in masura in care proiectele nu au valoare de investitie +entru a finanta activitatile de investitii de(voltate de catre #77-uri, &E# desc)ide linii de credit impreuna cu intermediari financiari corespun(atori #n plus, se de(volta tran(actii inovatoare, in special mecanisme de impartire a riscurilor si=sau com$inatii de instrumente de sprijin nationale si regionale cu produse &E#, pentru a raspunde nevoilor specifice ale #77-urilor &E# se concentrea(a in mod special asupra intreprinderilor mici si mijlocii (#77-uri), prin intermediul capitalului de risc si a garantiilor 0ctiunea "E# este complementara sprijinului acordat #77-urilor de catre &E# *ustinerea inovarii, acordata de catre %rupul &E#, presupune de(voltarea unor produse si a unor modalitati de finantare noi si corespun(atoare profilului de risc al operatiunilor #n paralel, in vederea sporirii valorii adaugate si a sinergiilor intre diferitele instrumente de finantare ale .omunitatii, sunt puse in aplicare noi initiative comune ale %rupului &E# si .omisiei, prin crearea de parteneriate cu programe finantate din $ugetul european, precum al 4-lea program-cadru ("+4) si +rogramul pentru competitivitate si inovare (+.#) 0stfel de initiative comune nu se limitea(a la facilitatea de finantare prin impartirea riscurilor (""#R), care va fi lansata din ',,4,

http://eescregistry.eesc.europa.eu/viewdoc.aspx?doc=% C% Cesppu!"% Cesp#pu!$ic% Cces % Cccmi% Cccmi%&'% Cro% Cces(()*+%%,#ac#ro.doc ' http://www.in-oeuropa.ro/.sp/page..sp?$id="/cid="(%/id=0, "

nici la noile initiative ale "E# in cadrul +.#, insa aceste e-emple repre(inta foarte $une ilustrari ale acestora "acilitatea de finantare prin impartirea riscurilor (""I#) "acilitatea de finantare prin impartirea riscurilor (""#R) este o initiativa noua si inovatoare ela$orata de .omisia Europeana impreuna cu &anca Europeana de #nvestitii, in scopul promovarii investitiilor europene in cercetare, de(voltare te)nologica si proiecte demonstrative, precum si in inovare, in special in sectorul privat, sta$ilind garantii corespun(atoare pentru imprumuturi care acopera proiecte europene mai riscante in domeniul inovarii 0cest nou mecanism ar tre$ui sa facilite(e accesul la finantarea prin imprumut pentru activitatile cu un profil de risc peste medie, pe $a(a unei impartiri a riscurilor intre .omunitatea Europeana, &E# si initiatorii proiectelor de .5# "inantarea pe care &E# o furni(ea(a in cadrul ""#R va fi accesi$ila comunitatii cercetatorilor europeni in mod complementar fondurilor "+4 &a(andu-se pe ideea unei impartiri a riscurilor intre .omunitate, &E# si $eneficiari, ""#R repre(inta un instrument suplimentar pentru finantarea cercetarii, de(voltarii si inovarii, desc)i(and astfel o gama larga de posi$ilitati atat pentru sectorul privat, cat si pentru comunitatea cercetatorilor, si completand astfel gama de instrumente e-istente pentru finantarea .5# ""#R ofera &E# capacitatea de a ela$ora produse financiare care atenuea(a sla$iciunile pietei si care raspund cerintelor specifice fiecarui sector si fiecarui initiator de proiect, largind astfel gama $eneficiarilor potentiali ai finantarilor ""#R va fi accesi$ila persoanelor juridice de orice dimensiune si statut, in special intreprinderilor mari, intreprinderilor de dimensiune intermediara ( mid-caps), #77-urilor, organi(atiilor de cercetare, universitatilor, structurilor de cola$orare, intreprinderilor comune sau structurilor ad )oc (Special Purpose Vehicles) +rin intermediul acordurilor de impartire a riscurilor cu sectorul $ancar, ""#R va contri$ui la im$unatatirea capacitatii glo$ale a actorilor financiari de a sustine activitatile de .5#, in special pentru #77-uri

A$utorul "EI pentru inovare "E# pune in aplicare mandatele care-i sunt incredintate de catre actionarii sai (&E#, .omisia Europeana) sau de catre terti (la nivelul statelor mem$re), in vederea sprijinirii inovarii si finantarii #77-urilor, in conformitate cu o$iectivele .omunitatii :a sfarsitul anului ',,2, totalitatea tran(actiilor "E# a atins 15 miliarde EUR, din care 11,1 miliarde EUR consacrate garantiilor si 1,4 miliarde EUR operatiunilor de capital de risc *trategia :isa$ona, care urmareste sa consolide(e competitivitatea europeana, constituie unul dintre principalele motoare ale activitatilor "E# (acesta fiind singurul instrument al UE pentru finantarea #77-urilor) .u 1,4 miliarde EUR investite in '!! de fonduri de capital de risc, "E# a contri$uit la reducerea decalajului e-istent in materie de inovare, e-ercitand un efect de parg)ie prin finantari de circa ', miliarde EUR in favoarea #77-urilor si a noilor

intreprinderi cu crestere puternica (dintre care cateva cu reusite la nivel mondial, precum *>?pe, &luetoot) = .am$ridge *ilicon Radio sau @el>oo) #n cadrul initiativei A<ERE7#EB autoritatile pu$lice nationale si regionale pot alege sa utili(e(e resursele provenind din "E5ER su$ forma de instrumente financiare adaptate si care raspund logicii pietei, precum fonduri proprii, capital de risc, garantii sau imprumuturi #nitiativa <ERE7#E a fost conceputa pentru a optimi(a finantarile "E5ER prin atragerea unor resurse complementare, $eneficiind totodata de o aplicare facilitata de un cadru de reglementare mai fle-i$il #n ',,4, marirea capitalului "E# ar tre$ui sa complete(e resursele +.# si <ERE7#E/ conform estimarilor, pana in ',11, peste un milion de #77-uri vor fi $eneficiat de instrumentele financiare ale "E# #n ',,2, &E# si "E# au convenit operatiuni comune, care au constat in special in im$inarea liniilor de credit ale &E# cu garantiile "E# pentru #77-urile inovatoare Activitatea BEI &E# finantea(a proiecte care au ca o$iectiv promovarea politicilor UE si implementarea 0gendei :isa$ona, a #nitiativei #novare ',1, de creare si promovare a unei economii $a(ate pe cunoastere &E# imprumuta pana la 5,6 din valoarea unui proiect si co-finantea(a investitiile impreuna cu alte $anci (&ER5) #n pre(ent, &E# a devenit cea mai importanta sursa de finantare internationala a proiectelor din noile state mem$re ale UE, dar si pentru cele din regiunea &alcanilor 0proape jumatate din sumele imprumutate au fost orientate catre proiecte in domeniul transporturilor +roiectele din sectorul industrial, de mediu si telecomunicatii au a$sor$it aproape 156 fiecare, in timp ce 1,6 a fost imprumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sanatate si educatie #ncepand din anul 199,, $anca a fost autori(ata de .onsiliul %uvernatorilor sa acorde imprumuturi in tarile din Europa .entrala si de Est #n perioada de pre-aderarea a celor opt state din Europa .entrala si de Est la UE, &E# a acordat imprumuturi in valoare de '5 miliarde euro in vederea finantarii proiectelor de infrastructura, mediu, servicii si industrie, educatie, sanatate si #77-uri &E# operea(a si in afara Uniunii Europene su$ incidenta unor protocoale financiare inc)eiate cu 1' tari din regiunea 7editeranei, 1, tari din 0sia si 0merica :atina si cu 4, de state din cadrul .onventiei de la :ome (0frica, .arai$e si +acific) 0ctiunile $ancii in e-teriorul Uniunii Europene s=au ridicat la 5 miliarde Euro in ',,5 #n anul ',,5, s-a inregistrat o evolutia po(itiva a operatiunilor de imprumut ale $ancii, totali(and !4,! miliarde Euro, ceea ce repre(inta o crestere cu peste 1,6 fata de anul ',,! *ectoarele prioritare finantate au fost1,; .oe(iunea economica si sociala in cadrul UE (1! miliarde Euro)/ +rogramul A#novare-',1,B (11 miliarde Euro, respectiv o crestere cu peste 5,6 fata de anul anterior)/
1-

Retele trans-europene ATE3B (4,4 miliarde Euro - noi imprumuturi acordate in UE, la care se adauga 55, milioane Euro proiecte destinate Romaniei)/

<ttp=>>???)ei$)or!>pro2ects>loans>inde#)<tm

+rotectia mediului si calitatea vietii (11 miliarde Euro - imprumuturi individuale)/ #ntreprinderile mici si mijlocii (! miliarde Euro - imprumuturi glo$ale)

#n ',,5, au fost lansate doua noi initiative menite sa conduca la intensificarea cooperarii pe linia cresterii eficientei utili(arii fondurilor structurale; <0*+ER* (parteneriat intre &E#, &ER5 si .omisia Europeana pentru sprijinirea autoritatilor regionale si nationale in vederea pregatirii proiectelor finantate din $ugetul UE) si <ERE7#E (sc)ema gestionata prin "ondul European de #nvestitii care permite statelor mem$re si regiunilor sa transforme o parte din fondurile structurale alocate in instrumente financiare dedicate intreprinderilor mici si mijlocii) #n ceea ce priveste activitatea $ancii in viitor, &E# urmareste, in cadrul Uniunii, angajarea in proiecte inovative (cercetare-de(voltare, retelele transeuropene, energie), propunand cresterea capitalului alocat "acilitatii de "inantare *tructurata ( Structured Finance Facility) de la 45, de milioane la 1,'5 de miliarde Euro si a capitalului "ondului European de #nvestitii de la ' la 1 miliarde Euro #n urma apelului lansat de .onsiliul European la :isa$ona pentru sprijinirea mai puternica a #77-urilor sa infiintat %rupul $ancar E#&, alcatuit din E#& si "ondul European de #nvestitii ("E#), cu scopul cresterii competitivitatii economiei europene #n cadrul initiativei C#novatia ',,,B $anca promovea(a spiritul antreprenorial si inventiv si de(voltarea resurselor umane cu credite pe termen mediu acordate #77urilor, garantii $ancare si disponi$ili(area capitalului de risc 5e asemenea, &E# urmareste continuarea dialogului cu .omisia Europeana in ceea ce priveste actiunea sa e-terna, dar si cu institutiile financiare internationale +rioritara va fi finantarea de proiecte in (ona invecinata Uniunii &E# are urmatoarele prioritati11; .oe(iunea sociala si economica a Uniunii Europene largite #mplementarea #nitiativei de innoire ',1, 5e(voltarea retelelor de acces si transport trans-europene *prijinirea de(voltarii Uniunii Europene si a politicilor de cooperare in tarile partenere +rotectia si im$unatatirea mediului, inclusiv pro$lema tratarii sc)im$arii climaterice si a sprijinirii energiei ecologice %roiecte finantate &' (pri$in pentru e)tindere si integrare europeana &E# a imprimat activitatii sale de finantare in statele candidate o noua dimensiune, propunandu-si sa promove(e proiectele convenite de UE si de tarile candidate ca fiind prioritare &a(andu-se pe e-perienta do$andita prin e-tinderile precedente ale Uniunii Europene, in pre(ent,
11

. 1acian2 C.2 1.2 3Uniunea European- Instituii.Mecanisme42 Editura C. 5. 6ec72 6ucure8ti2+%%,

'

&anca incurajea(a adoptarea practicilor si standardelor de reglementare in vigoare in UE *tatele candidate tre$uie sa adopte aceste prevederi si standarde inainte de a deveni mem$re ale UE #ntegrarea cu succes a noilor state mem$re in UE ameliorea(a perspectivele de prosperitate si pace in Europa &E# joaca un rol important in aceste proces si il va indeplini si in continuare in toate statele mem$re (in cele actuale si in cele viitoare) #mprumuturile &E# in statele candidate se acorda atat in $a(a mandatului general de finantare al UE sustinut de un mecanism de garantie, cat si in cadrul mecanismului propriu de preaderare pentru care nu se acorda o asemenea garantie #n $a(a mai multor mandate de finantare si a fondurilor de preaderare, &anca a acordat intre 199, si 1999 circa 11 miliarde de euro imprumuturi pentru proiecte in tarile candidate/ media ultimelor trei ani (1994-1999) a fost de doua miliarde de euro 8olumul imprumuturilor acordate de &anca tarilor candidate urmand sa creasca in viitor *' +oi structuri de finantare in spri$inul e)tinderii #n acest conte-t, &E# si-a grupat intr-o (ona operationala D 5irectia Europa .entrala D operatiunile sale in tarile candidate pe atunci in Europa .entrala, in 7alta si .ipru/ la fel ti activitatea sa in statele mem$re; %ermania, 0ustria, #talia si %recia *ectoare $eneficiare #mprumuturile acordate de &E# sunt orientate catre proiect si servesc finantarii activelor fi-e ale unei investitii &anca finantea(a proiecte fia$ile din sectorul pu$lic ti private in transporturi, telecomunicatii, industrie, energie, turism si mai recent, educatie si sanatate *prijina statele candidate in introducerea standardelor UE de protectie a mediului si promovea(a de(voltarea Retelelor transeuropene de energie, telecomunicatii si transporturi (TE3) 0deseori, proiectele finantate in industria join-ventures cu partenerii din UE sau investitii ale unor societati din spatiul UE *tatul, autoritatile pu$lice centrale sau regionale, autoritatile locale si societatile cu capital pu$lic sau privat ( cu sau fara participarea investitorilor straini ) au acces la mijloacele de finantare ale &E# in conditii de egalitate
1'

,' %articularitatile proiectelor BEI Tipuri de proiecte

1%

re1eanu, 7), Aimon, I), 8o5ac,E),"), Instituii financiare internaionale, EB) Economic, ucureti, %--&, pa!) ..3)

1-

+roiectele de mari dimensiuni, cu o investitie de peste '5 milioane de euro, pot fi finantate fie direct, prin imprumuturi acordate promotorilor proiectelor respective, fie indirect, prin intermediul unei autoritati pu$lice sau al unei $anci +roiectele medii si mici, cu un volum de investitii de '5 milioane euro, sunt finantate din imprumuturi glo$ale acordate unor $anci partenere selectionate din statele candidate 0ceste $anci aloca fondurile &E# in primul rand unor #77-uri si autoritatilor locale Contributia !I la un proiect &E# este o sursa de finantare complementara care poate acoperi ma-im 5,6 din costurile proiectului pe $a(a unui plan de finantare adecvat #n conclu(ie, pe langa imprumuturile $ancii, tre$uie sa fie disponi$ile si fondurile proprii ale promotorului proiectului si fondurile de finantare pe termen lung #n practica, $ancile si alte institutii financiare pu$lice sau private, cola$orea(a cu &E# in vederea ela$orarii unui pac)et complet de finantare a unui anumit proiect

Ma"imi#area impactului contributiei !I #n cele doua institutii ale Uniunii Europene care acorda statelor candidate asistenta financiara, e-ista o divi(iune a sarcinilor, conform careia &E# este responsa$ila pentru acordarea de imprumuturi, iar .omisia Europeana pentru acordarea de ajutor neram$ursa$ile #n cadrul strategiei de preaderare, programul +E0RE a fost completat cu doua noi instrumente de finantare; -#*+0-sprijina investitii in domeniul transporturilor si protectiei mediului/ -*0+0R5-pentru promovarea reformelor agrare si a de(voltarii rurale -ransparenta si informarea pu licului cu privire la proiecte +olitica de transparenta duce la pu$licarea pe un site #nternet a listei proiectelor pentru care se cauta finantare din partea &E# de la inceputul anului ',,1 0ceasta pu$licatie intervine intr-un cadru in care discutiile cu promotorul si lucrarile de instructie a proiectului de catre ec)ipe ale &ancii permit a reali(a o implicare financiara a &E#, cautandu-se apoi consimtamantul promotorului Apro area proiectului 0nsam$lul anali(elor de instruire este sinteti(at intr-un raport al .onsiliului de 0dministratie .omitetul de .onducere e-aminea(a in preala$il raportul si ane-ele continand aspectele te)nice si cele privind mediul inconjurator, economice, financiare, juridice si riscul de credite 9data cu apro$area raportului, acesta este transmis pentru deci(ie .onsiliului de 0dministratie .rmarirea proiectelor

11

a) 8arsaminte +ot interveni imediat dupa semnatura, o data sau de mai multe ori, avand in vedere nevoile de finantare privitoare la stadiul de avansare a proiectului, su$ re(erva conditiilor preva(ute in contractul de finantare $) Urmarirea proiectelor in fa(a de reali(are +roiectul este urmarit din punct de vedere financiar, te)nici al mediului inconjurator 5irectia de imprumuturi are responsa$ilitatea de a urmari relatiile cu clientii si centrali(ea(a ansam$lul de date referitoare la proiect &anca sta$ileste un raport de terminare a lucrarilor c) 0mendamente contractuale 0cestea se efectuea(a de catre 5irectia de 0faceri <uridice si pot interveni pe durata fa(ei de reali(are a proiectului ( de e- ; modificarea structurii de garantie sau structura celui care imprumuta ) #n ca(ul unei $une modificari su$stantiale a caracteristicilor unui proiect finantat, amendamentele sunt decise de .onsiliul de 0dministratie d) Urmarirea proiectelor, a celor care imprumuta si a serviciului de imprumut *e desfasoara in cadrul fa(ei de e-ploatare ii a perioadei de ram$ursare 0nsam$lul de directiuni$ancii este implicat in acest proces de urmarire coordonat de 5irectia #mprumuturi e) Evaluarile e- post 0numite proiecte odata reali(ate, sunt suscepti$ilr a fi integrate intr-o evaluare e- post dirijata de catre 5epartamentul Evaluarea 9peratiunilor Evaluarea presupune anali(area operatiunilor finantate de catre &E#, in interiorul sau in afara Uniunii Europene, avand ca o$iectiv final formularea de recomandari ce vor amelioara operatiunile in curs sau viitoare in functie de e-perientele trecute sau de a urmari transparenta, in special contri$utia la reali(area politicilor in UE Toate aceste rapoarte sunt pu$licate pe site-ul &E#

Activitatea de imprumut 0ctivitatea de imprumut se desfasoara pe trei niveluri 11;

1.

6re9eanu2 :.2 ;imon2 <.2 =ovac2 E.2 >.2 3Instituii financiare internaionale 2 Editura 1%

*ector/ Regiune/ Eligi$ilitate

*e poate considera ca e-emplu privind activitatea de imprumut a &E# acordarea in anul ',,,a unor imprumuturi in valoare de 12 mld de euro, din care 5,! mld euro s-au indreptat catre tari din afara UE (circa 156 din totalul imprumuturilor)

/' "inantarea proiectelor de catre BEI in Europa

&E# finantea(a proiecte care au ca o$iectiv promovarea politicilor UE si implementarea 0gendei :isa$ona, a #nitiativei #novare ',1, de creare si promovare a unei economii $a(ate pe cunoastere &E# imprumuta pana la 5,6 din valoarea unui proiect si co-finantea(a investitiile impreuna cu alte $anci (&ER5) #n pre(ent, &E# a devenit cea mai importanta sursa de finantare internationala a proiectelor din noile state mem$re ale UE, dar si pentru cele din regiunea &alcanilor 0proape jumatate din sumele imprumutate au fost orientate catre proiecte in domeniul transporturilor +roiectele din sectorul industrial, de mediu si telecomunicatii au a$sor$it aproape 156 fiecare, in timp ce 1,6 a fost imprumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sanatate si educatie #ncepand din anul 199,, $anca a fost autori(ata de .onsiliul %uvernatorilor sa acorde imprumuturi in tarile din Europa .entrala si de Est #n perioada de pre-aderarea a celor opt state din Europa .entrala si de Est la UE, &E# a acordat imprumuturi in valoare de '5 miliarde euro in vederea finantarii proiectelor de infrastructura, mediu, servicii si industrie, educatie, sanatate si #77-uri &E# operea(a si in afara Uniunii Europene su$ incidenta unor protocoale financiare inc)eiate cu 1' tari din regiunea 7editeranei, 1, tari din 0sia si 0merica :atina si cu 4, de state din cadrul .onventiei de la :ome (0frica, .arai$e si +acific) 0ctiunile $ancii in e-teriorul Uniunii Europene s=au ridicat la 5 miliarde Euro in ',,5 #n anul ',,5, s-a inregistrat o evolutia po(itiva a operatiunilor de imprumut ale $ancii, totali(and !4,! miliarde Euro, ceea ce repre(inta o crestere cu peste 1,6 fata de anul ',,! *ectoarele prioritare finantate au fost; .oe(iunea economica si sociala in cadrul UE (1! miliarde Euro)/ +rogramul A#novare-',1,B (11 miliarde Euro, respectiv o crestere cu peste 5,6 fata de anul anterior)/ Retele trans-europene ATE3B (4,4 miliarde Euro - noi imprumuturi acordate in UE, la care se adauga 55, milioane Euro proiecte destinate Romaniei)/ +rotectia mediului si calitatea vietii (11 miliarde Euro - imprumuturi individuale)/

Economic2 6ucure8ti2 +%% 1.

#ntreprinderile mici si mijlocii (! miliarde Euro - imprumuturi glo$ale) +rotectia mediului inconjurator si ameliorarea $unastarii populatiei sunt unele dintre prioritatile

c)eie ale &ancii, pentru care &anca aloca intre '56 si 156 din totalul imprumuturilor anuale in tarile mem$re ale Uniunii #n ',,5, mediul inconjurator a $eneficiat de 116 din imprumuturile individuale pentru proiecte majore in UE #mprumuturile directe ale &E# pentru investitii de Euro in UE-'5, !1 milioane Euro in statele aderente si statele in curs de aderare si 189 milioane Euroin statele partenere #ncepand cu anii F8,, sectorul de apa si canali(are a repre(entat o (ona prioritara pentru imprumuturile apararea natural "ig nr ' $unastarea cau(a proiecte contri$uie la de(voltarea regionala si la coe(iunea economica si sociala in cadrul UE si in alte regiuni, si la reducerea riscurilor de sanatate asociate cu $oli cau(ate de apa #n statele partenere, in special, proiectele din sectorul de apa si canali(are ajuta la com$aterea saraciei prin e-tinderea surselor de apa catre grupurile cu venituri sca(ute *ector#ncepand cu anul 1992, &E# a acordat imprumuturi in valoare de11,' miliarde Euro pentru proiectele din sectorul de apa si canali(are in ', din '5 de *tate 7em$re ale UE 0ceasta finantare a fost asigurata pentru proiecte in principal in Regatul Unit al 7arii &ritanii (156), %ermania ('16), 9landa (86), *pania (46), &elgia (26), +ortugalia (26) si, intr-o mai mica masura, in Ungaria, Repu$lica .e)a si 0ustria 7ajoritatea acestor proiecte au implicat moderni(area si e-tinderea retelelor e-istente de distri$utie, colectaresi tratare finantate de &anca, aceasta finantare facand partedin programele regionale de c)eltuieli de capital la scara larga 5e asemenea, &E# sprijina proiecte la scara mai mica, reali(ate de autoritatile locale cu ajutorul imprumuturilor glo$ale ale acesteia, care sunt similare liniilor de credit sta$ilite pentru $anci sau intermediar? financiari pentru finantarea proiectelor selectate in conformitate cu criteriile economice, te)nice si financiare, definite impreuna cu &E# #mprumuturile glo$ale pentru investitii in sectorul de apa totali(ea(a in medie 5,, milioane Euro anual #mprumuturile &E# joaca un rol crucial in a permite *tatelor 7em$re alinierea la 5e populatiei in asemenea, aceste si si &E# protejarea +roiectele mediului la finantate decatre &E# servesc la contri$uie capital in sectorul apei si canali(arii s-au ridicat in ',,5 la suma de ' 111 milioaneEuro, din care 1 88' milioane

13

directivele de mediu ale Uniunii, care repre(inta forta principala care antrenea(a investitiile in acest sector #n conte-tul directivei cadru a UE privind apa, proiectele finantate prin &E# si programele de c)eltuieli de capital finantarea com$ina &ancii adesea cu

instrumente de su$ventionare ale .omisiei Europene, &anca promovea(a de asemenea "ig nr 1 resurselor gestionarea planificarea $a(inelor )idrografice si protectia integrata impotriva inundatiilor #n cei (ece ani, din 1992 pana in ',,5, finantari ale &E# ridicanduse la suma de 12 miliarde Euro - 196 din imprumuturile Apentru mediuB ale &ancii - au fost alocate sectorului de apa si canali(are &E# promovea(a proiecte ce constituie o a$ordare dura$ila si integrata a gestionarii resurselor la standardele sta$ilite in directivele UE pentru sectorul de apa si cel de mediu in general +entru noile *tate 7em$re, finantarea &E# poate fi com$inata cu su$ventii din cadrul "ondurilor de .oe(iune si "ondurilor *tructurale ale .omisiei Europene, in vederea accelerarii procesului de conformitate #n *tatele 0derente, imprumuturile &E# pot fi marite prin su$ventii #*+0 (#nstrumentul pentru +olitici *tructurale de +re-0derare) si=sau prin finantare &ER5 #n *tatele +artenere 7editeraneene, unde sectorul de apa este de importanta cruciala, 1,! miliarde Euro, adica apro-imativ 456 din imprumuturile pentru mediu in regiune (1,9 miliarde Euro), au fost dedicate sectorului de apa si canali(are incepand cu 1992 0ctivitatile au vi(at, in special, alimentarea cu apa pota$ila, retele ur$ane de alimentare cu apa si colectarea si tratarea apelor re(iduale in 0lgeria, Egipt, %a(a=Tarmul de 8est, #ordania, :i$an, 7aroc si Tunisia #n vederea incurajarii pregatirii proiectelor, &E# detine un numar de mecanisme in acest sens; G "acilitatea pentru #nvestitii si +arteneriate Euro-7editeraneene ("E7#+), sustinuta de fondul de asistenta te)nica, care a fost lansata in 9ctom$rie ',,' si ale carei prioritati include sprijinul dura$il pentru mediu si calitatea vietii, G 9 su$ventie de 16 a do$an(ii pentru proiectele de mediu, adica ape re(iduale si drenaj, finantata din $ugetul Uniunii, G +rogramul de 0sistenta Te)nica de 7ediu pentru *tatele 7editeraneene (7ET0+), care este cofinantat prin .omisia Europeana si &anca 7ondiala, in vederea ela$orarii studiilor de fe(a$ilitate si de apa integrata prin cererii, a gestionarea dura$ila a

1&

proiectarii si gestionarii proiectelor de mediu 7ulte din proiectele ce se $ucura de sprijin &E# in acest domeniu au re(ultat in urma unui studiu 7ET0+ #n ',,5, au fost lansate doua noi initiative menite sa conduca la intensificarea cooperarii pe linia cresterii eficientei utili(arii fondurilor structurale; <0*+ER* (parteneriat intre &E#, &ER5 si .omisia Europeana pentru sprijinirea autoritatilor regionale si nationale in vederea pregatirii proiectelor finantate din $ugetul UE) si <ERE7#E (sc)ema gestionata prin "ondul European de #nvestitii care permite statelor mem$re si regiunilor sa transforme o parte din fondurile structurale alocate in instrumente financiare dedicate intreprinderilor mici si mijlocii) #n ceea ce priveste activitatea $ancii in viitor, &E# urmareste, in cadrul Uniunii, angajarea in proiecte inovative (cercetare-de(voltare, retelele transeuropene, energie), propunand cresterea capitalului alocat "acilitatii de "inantare *tructurata ( Structured Finance Facility) de la 45, de milioane la 1,'5 de miliarde Euro si a capitalului "ondului European de #nvestitii de la ' la 1 miliarde Euro #n viitor, &E# urmareste continuarea dialogului cu .omisia Europeana in ceea ce priveste actiunea sa e-terna, dar si cu institutiile financiare internationale +rioritara va fi finantarea de proiecte in (ona invecinata Uniunii

/' Activitatea privind finantarea proiectelor de BEI in #omania

Romani este actionar al $ancii, avand un repre(entant in .onsiliul %uvernatorilor si un numar adecvat de mem$ri in .onsiliul 5irector Romania contri$uie la capitalul su$scris al &E# cu !',1 milioane Euro +rincipalul rol al $ancii este de a sprijini pregatirea pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana prin acordarea de imprumuturi pentru finantarea de proiecte in sectoare importante precum transporturile, telecomunicatiile, energia, utilitatile municipale si intreprinderile mici si mijlocii #n Romania, portofoliul &E# cuprinde credite acordate atat sectorului pu$lic, cat si celui privat #n perioada 199, - ',,5, valoarea imprumuturilor acordate de &E# in Romania pentru proiecte legate de aderarea la Uniunea Europeana a atins nivelul de !,1 miliarde dolari 0cestea au vi(at urmatoarele domenii; Transport (216 din totalul imprumuturilor) 7ediu inconjurator, in special reconstructie in urma pagu$elor produse de inundatii (156) *anatate si educatie (46) +entru a accelera integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si a recupera decalajele de de(voltare in perioada post-aderare, &E# are in vedere o crestere a activitatii sale de creditare, in special in acele domenii care vor determina cresterea competitivitatii economiei romanesti +rincipalele proiecte de transport la care va contri$ui si &E# sunt;

1;

Rea$ilitarea caii ferate pe .oridorul pan D european #8 (1,, milioane Euro co-finantare alaturi de #*+0)/ Rea$ilitarea infrastructurii rutiere pe .oridorul pan D european 8# (15, milioane Euro)/ .onstruirea autostra(ii .ernavoda - .onstanta (184,5 milioane Euro) #n domeniul mediului inconjurator, &E# va finanta, alaturi de #*+0, instalatia de epurare a apei

de la %lina 5e asemenea, vor fi finantate proiecte de infrastructura la nivel local

1!

&anca EuropeanH de investitii are misiunea sH contri$uie la de(voltarea ec)ili$ratH si neintreruptH a pietei comune in interesul .omunitHtii, apeland la pietele de capital si la resursele sale proprii +entru aceasta, &anca facilitea(H, prin acordarea de imprumuturi si garantii si fHrH a urmHrii un scop lucrativ &anca Europeana de #nvestitii poate acorda Romaniei, in ',11, o finantare de 4,,-9,, milioane euro, inclusiv pentru proiectele UE +resedintele &E#, Ierner Eo?er, a declarat, luni, in urma intalnirii cu premierul +onta, ca suma acordata anul trecut poate fi du$lata in acest an si ar putea fi utili(ata pentru asigurarea confinantarii la proiecte din fonduri UE JRomania este foarte activ angajata in re(olvarea pro$lemelor $ugetare, iar %uvernul a avut succes in aceasta privinta, dar aceasta inseamna ca partea de confinantare devine uneori o situatie dificila si pentru aceasta e-ista &anca Europeana de #nvestitii 3oi putem inlocui sau putem veni in ajutor atunci cand confinantarea devine dificila 3u tre$uie sa fim modesti (in privinta finantarii pentru Romania n r ), dar cred ca putem vor$i de un interval intre 4,,-9,, milioane euro ca potential de finantare pentru acest anJ, a spus presedintele &E#, citat de7ediafa.onducerea &E# a avut in preala$il o intalnire si cu presedintele Traian &asescu, acesta propunand trei proiecte la care $anca poate contri$ui, respectiv .analul *iret - &aragan, .analul &ucuresti 5unare si )idrocentrala Tarnita din judetul .luj

Concluzii

&anca Europeana de Investitii, institutie autonoma non0profit, finanteaza proiecte de investitii atat in tarile mem re, cat si in tarile candidate, dar ca e)ceptie pot fi finantate proiecte si din alte tari ( in tarile mediteraneene, in tarile AC% Africa0Carai e0pacific, in America 1atina si Asia)' #n concluzie, proiectele eligi ile pentru finantarea BEI tre uie sa indeplineasca urmatoarele conditii
13

http://www.mae.ro/index.php?unde=doc/id= % ) 1(

 *a contri$uie la indeplinirea o$iectivelor (cresterea competitivitatii industriei europene, crearea

retelelor trans-frontaliere de transport, telecomunicatii si energie, de(voltarea sectorului #T, de(voltarea dura$ila, im$unatatirea serviciilor educationale)

*a fie in avantajul regiunilor mai putin dezvoltate

(a contri uie la atragerea altor surse de finantare'

O iectivele BEI .onsiliul director a ela$orat +lanul 9perational pentru urmatorii 1 ani in care sunt definite o$iective strategice pe termen mediu si prioritatile operationale, pe $a(a prioritatilor sta$ilite de .onsiliul %uvernatorilor #n aceasta perioada, activitate de creditare a $ancii se va concentra asupra urmatoarelor 2 prioritati; .oe(iune economica si sociala intr-o Uniune e-tinsa #mplementarea initiativei #novatie ',1,/ 5e(voltarea retelelor transeuropene/ *prijinul UE pentru de(voltare si cooperare cu tari partenere / #m$unatatirea protectiei mediului, inclusiv sc)im$ari climatice si energie regenera$ila *prijin pentru #77-uri

Bi liografie &' Brezeanu, %', (imon, I', +ovac, E', 1', 2Institutii financiare internationale , Editura Economica, Bucuresti, *334 *' Dacian, C', D', 2Uniunea Europeana- Institutii.Mecanisme5, Editura C' 6' Bec7,

1/

Bucuresti,*338 ,'(toica, O', 2Integrare financiar- monetara europeana, Curs Jean Monnet5, Editura 9unimea, *338 /':oinea, G;e', 2Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale 5, Editura (edcom 1i ris, Iasi, *33/ 4' <<<' ei'org =' ;ttp>??<<<'dreptonline'ro?institutii?prezentari?detaliu@institutie'p;pAid@institutieB&3 8';ttp>??eescregistrC'eesc'europa'eu?vie<doc'asp)AdocBD4CD4Cesppu &D4Cesp@pu lic D4CcesD4CccmiD4Cccmi3,!D4CroD4CcesEE=0*338@ac@ro'doc !';ttp>??<<<'europeana'ro?comunitar?organe? ancaD*3europeanaD*3deD*3investitii D*3organizare';tm E' ;ttp>??<<<'infoeuropa'ro?$sp?page'$spAlidB&FcidB&E3FidB/84& &3';ttp>??<<<'mae'ro?inde)'p;pAundeBdocFidB434=

1'