Sunteți pe pagina 1din 5

Dark Cosmology

Cosmologia este tiina care se ocupa cu studiul structurii i istoriei universului, mai ales a originii i a destinului acestuia. Big Bang-ul este modelul cosmologic ce explic condiiile iniiale i dezvoltarea ulterioar a Universului. Acest model este susinut de explicaiile cele mai complete i corecte din punct de vedere tiinific. In urma cu 13,7 miliarde de ani, universul in care ne invartim nu era decat un punct; incepand de atunci, s-a extins neincetat, iar temperatura sa a scazut constant. La inceput, dupa despartirea timpului de spatiului, universul era alcatuit din plasma cosmica, o substanta omogena, atat de fierbinte, incat nu avea structura interna. Pe masura ce universul s-a racit, quarcurile au inceput sa se stranga laolalta cate trei, dand nastere protonilor si neutronilor. Aceste agregari ale quarcurilor au avut loc la o sutime de miime de secunda dupa Big Bang, cand universul avea o temperatura de un milion de ori mai mare decat miezul Soarelui. Dupa inca o sutime de miime de secunda, protonii si neutronii au inceput sa se stranga laolalta, formand acele componente, care mai tarziu, aveau sa devina nucleele celor mai usoare dintre elementele chimice- hidrogenul si heliul. Dupa mai putin de o secunda de la Big Bang, deja aparuse cele 4 forte fundamentale care guverneaza materia: forta gravitationala, forta electromagnetic, forta nucleara tare si forta nucleara slaba. De-a lungul primilor 300.000 de ani in care universul s-a extins si s-a racit, electronii incarcati negativ, care la inceput se deplasau extrem de rapid prin spatiu, siau micsorat treptat viteza. Nucleele atomice, alcatuite din protoni si neutroni, erau incarcati pozitiv. Cand viteza electronilor s-a redus destul de suficient, protonii au reusit sa-i atraga cu ajutorul incarcaturii lor electrice si sa formeze primii atomi neutri din punct de vedere electric, anume atomii de hidrogen si de heliu. Acesta a fost un moment crucial in istoria universului. Inainte de aparitia primilor atomi stabili, universul continea atat de multe particule, incat lumina nu putea sa stabata acest ansamblu foarte dens, deoarece fotonii interactioneaza cu particulele incarcate cu electricitate, fiind respinsi sau absorbiti. Pe masura ce universul s-a racit si s-a domolit, norii de hidrogen si heliu s-au

transformat in galaxii alcatuite din stele tinute laolalta de gravitatie. Distanta temporala dintre formarea primilor atomi, o data cu acestia si readiatia cosmica de fond, si formarea primelor stele poarta numele de dark ages. Aceasta perioada se numeste intunecata deoarece, in Univers, nu era nicio sursa de lumina. Primele galaxii si stele se format datorita instabilitatii gravitationale. Dar tot din cauza gravitatiei, un obiect spectaculos dar in acelasi timp macabru ia naste re: gaurile negre (black holes). O gaur neagr este un obiect n care gravitaia este att de intens nct nici chiar lumina nu poate s scape atraciei gravitaionale, obiectul devenind...negru. Ideea c ar putea exista obiecte att de masive i dense nct viteza de fug (viteza care trebuie imprimat unui corp astfel nct s poat scpa din cmpul gravitaional fr acceleraie ulterioar) s fie mai mare dect viteza luminii nu este ns aa de recent. Primii care au vorbit despre o astfel de eventualitate au fost John Mitchell, n 1783, i Pierre-Simon Laplace, n 1796. Acest tip de obiecte au fost ns ignorate de comunitatea tiinific, deoarece nu era clar cum i dac lumina ar fi putut fi afectat de fora gravitaional. Teoria relativitii generale a lui Einstein a pus ns bazele unui nou mod de a vedea spaiul i timpul: spaiul i timpul (de fapt o unic entitate: spaiu -timp) se curbeaz n funcie de materia (energia) existent. O gaur neagr este o regiune spaiotemporal care s-a deformat att de mult nct nici mcar lumina nu mai poate iei din acea regiune. n 1967, John A. Wheeler a folosit numele de guri negre pentru aceste obiecte stranii. Nume care de atunci a devenit celebru, chiar dac nu Wheeler este cel care l -a inventat, Anne Ewing fiind cea care l-a introdus, n 1964, ntr-o scrisoare ctre American Association for the Advancement of Science. Pe de alt parte, gurile negre nu sunt, de fapt, chiar aa negre....s-ar putea spune c sunt oarecum gri - datorit radiaiei lui Hawking. Gurile negre au i o entropie care, ciudat, nu depinde de volum, ci de suprafa. La 14 noiembrie 2010, NASA a anunat posibila descoperire, cu ajutorul telescopului spaial CHANDRA X-ray Observatory, a celei mai tinere guri negre din vecintatea "cosmic" a Pmntului (ar putea fi ns vorba i de o stea neutronic), care este situat la circa 50 milioane de ani-lumin fa de noi. Plecnd de la datele observaionale primite de la Telescopul Hubble , oamenii de tiin au ncercat s evalueze compoziia actual a Universului. Ei au gsit c Universul are urmtoarea compoziie :

energie ntunecat: circa 74 % din totalul materiei Universului; aceasta este tot o substan, o materie, foarte puin cunoscut, doar c numele ei de energie este impropriu; matrie ntunecat: circa 22 % , la fel ca energia ntunecat nu se tiu prea multe lucruri ; gaz intergalactic: circa 3,6 %; stele , planete , etc: circa 0,4 % din materia Universului. Aa cum spunea i Einstein c Universul are mai mult mas dect o putem noi observa , descoperirea gurilor negre a generat ideea pe care se bazeaz teoria Marii Contracii ( Big Crunch), deoarece stelele cnd termin combustibilul nuclear se nruie devenind o pitic alb cu o mas mai mic i mai dens care atrage tot mai mult materie exact ca n modelul Big Crunch. Fora gravitaional devine aa de mare nct orice se apropie de gaura neagr este nghiit pe vecie astfel nct nici lumina n-are scpare. Sigur c este uimitor cum ,, ceva invizibil poate fi detectabil , oferindu-ne astfel un indiciu asupra evoluiei sorii noastre . Astfel dac toat materia din Univers s-ar prbui ntr-o singur gaur neagr aceasta ar deveni o entitate singular , tot aa cum am aprut dintr-o entitate singular tot acolo vom ajunge iar mecanica cuantic ne spune c n acest caz, n timp totul va disprea prin ,,evaporarea particulelor constituente , aceasta la nivel microscopic i macroscopic . ntr-un fel gurile negre sunt o variant la scar mic a unei noi fore numit de savani ,,lipici cosmic , adic materia neagr . Materia neagr atrage obiectele , fora gravitaional fiind pozitiv. nc nu se tie precis ce este energia ntunecat care este asociat materiei ntunecate , dar aceasta are un efect de respingere care ndeprteaz galaxiile, iar Universul se prbuete sub aciunea energiei ntunecate . Prezena materiei reunete structurile din Univers , aa cum s-a format Calea Lactee odat cu dilatarea Universului , unde obiectele mici s-au unit cu cele mari datorit forei pozitive , constructiv a gravitaiei . n acest caz fora gravitaional s-ar opri i Universul ar ncepe s se nruiasc , iar gravitaia ar nlocui dilatarea cu contracia prin Big Crunch . Materia ntunecat (dark matter) a produs galaxii ntr-un cadru temporar finit . Dac doar gravitaia materiei atomice ar genera galaxii nu am fi existat astzi pentru c nu ar fi fost destul timp pentru ca gravitaia s fi condensat toat materia aa c este

nevoie de materia ntunecat pentru accelerarea procesului . Unul dintre cele mai stranii lucruri cunoscute despre Univers este faptul ca materia obinuit reprezint doar 5% din ntreaga materie din Univers. Materia ntunecat care reprezint 23% din Univers nu poate fi detectat dect prin efectele pe care le produce. n prezent astronomii ncearc s cntreasc Universul prin observarea efectelor materiei ntunecate asupra galaxiilor, stelelor i a luminii. Existena acestui tip de materie a fost stabilit nc din 1930 cnd un astronom (Jan Oort) a studiat modul n care se mic stelele n galaxie. A observat ca, conform legilor lui Kepler, galaxiile ar trebui s se distrug, prin mprtierea stelelor n spaiu. Totui acest lucru nu se ntmpl ceea ce nseamn c exist o materie invizibil, a crei greutate menine stelele pe orbit n jurul centrului galactic. Alte dovezi ale existenei materiei ntunecate au aprut cnd s -au observat marile aglomerri de galaxii, numite roiuri de galaxii. Galaxiile aflate n roi nu puteau fi inute laolalt numai de materia observabil. Aceasta reprezenta doar 10% din materia necesar pentru c roiurile s se menin miliarde de ani. Astfel Fritz Zwicky a descoperit, independent de Oort, materia ntunecat. Dar ce este materia ntunecat? Nu tim. Este unul din misterele Universului. Galaxia noastr se afl ntr-un halou (nor) de materie ntunecat pe care nu o putem vedea. Ar putea fi compus din miliarde de stele pitice brune, pitice albe, stele neutronice sau chiar guri negre. Sau poate din particule elementare exotice, prezise doar de teorii, ca axionul i fotino. Sau poate sunt neutrinii, particule care interactioneaz foarte greu cu materia obisnuit. Un alt candidat ar fi hidrogenul care plutete printre stele. Energia ntunecat este cel mai ciudat i cel mai abundent lucru din Univers. Ea cauzeaz expansiunea accelerat a Universului, iar destinul Universului este n minile sale. Cu toate acestea, nu tim multe despre energia ntunecat. Energia ntunecat (dark energy) este peste tot i este extrem de rarefiat (un metru cub de energie ntunecat conine la fel de puin energie ca un atom de hidrogen) i nu este constituit din particule. Energia ntunecat e ca un mediu continuu, extraordinar de elastic. Elasticitatea ei duce la trstura ei cea mai spectaculoas i totodat cea mai definitorie: gravitatia ei respinge n loc s atrag. Pentru primii nou miliarde de ani dupa Big Bang, atracia gravitaional a materiei a cauzat ncetinirea expansiunii Universului. ns acum cinci miliarde de ani fora de respingere gravitaional a energiei ntunecate a nvins atracia gravitaional, ducnd la Universul aflat n expansiune accelerat. Desluirea tainelor energiei ntunecate este printre primele chestiuni pe lista de prioriti att a astronomilor, ct i a fizicienilor. Pe parcursul urmatorilor 20 de ani, telescoapele de pe Pmnt i din spaiu vor releva noi informaii despre energia ntunecat i probabil vor aduce i cteva surprize. Eu una cred c energia ntunecat este cel mai profund mister din tot domeniul tiinific a crui rezolvare va duce la

progrese n alt parte, de la nelegerea nceputului Universului pn la realizarea de progrese n teoria corzilor. Dark ages, gaurile negre, materia intunecata si energia intunecata formeaza studiul dark cosmology. Imi cer scuze pentru pastrarea unor cuvinte in limba engleza, dar intelesul lor este altul decat cel colocvial si numai un om de stiinta roman ar putea sa-l introduca ca si termonologie.

Bibliografie:
www.scientia.ro http://sonkab.wordpress.com http://dark.nbi.ku.dk/ Wikipedia Geneza, evoluia si sfritul Universului - Nicu Goga Istoria lumii de la Big Bang pana in prezent Cynthia Stokes Brown

Hurmuz Gheorghita