Sunteți pe pagina 1din 5

Titlul lucracrii

Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala

Elev: Clasa: AMG-

Din timpuri imemorabile se cunoaste existenta unor practici medicale.


Astfel, inca din timpul comunei primitive exista marturii ale unor acte terapeutice: schelete care prezinta urmele unor fracturi consolidate, precum si cranii cu orificii re ulate pe bolta !trepanatii". E reu de precizat daca acestea reprezentau acte rituale sau practici terapeutice, dar este limpede ca, la inceputurile sale, timp indelun at, #vindecatorul# cumula functia de medic si de chirur . $ractica milenara a aratat oamenilor primitivi ca unele afectiuni ale or anelor exterioare - o fractura, extractia unui dinte, evacuarea unui abces etc. - puteau fi tratate cu a%utorul unor instrumente. Afectiunile or anelor interne, dominate indeosebi de durere, solicitau utilizarea unor a enti terapeutici cautati in lumea animala, ve etala, printre minerale. &data cu modificarile care au survenit in structura societatii si cu evolutia modului de a andi si a actiona al oamenilor, prefaceri adanci influenteaza si medicina. Astfel, in codul lui 'ammurabi se vorbeste despre #omul cu cutitul de bronz# chirur ul, chemat sa vindece ochiul bolnav, probabil de cataracta sau con%unctivita ranuloasa, boli frecvente in Mesopotamia. (n aceasta epoca se detaseaza cele trei mari centre ale stiintei si practicii medicale din Grecia antica: )os, *odos si )nidos. +i ura cea mai reprezentativa a acelor timpuri ramane 'ipocrate din )os !,-. -/01 i.e.n.", denumit si #parintele medicinei#, pentru spiritul sau de observatie, varietatea de Tratamente, %udiciozitatea recomandarilor preceptelor sale, care dealtfel stau in mare masura si la baza medicinei moderne. 2unt revelatoare pentru enerozitatea, umanitatea si intelepciunea acestui mare invatat si medic recomandarile care alcatuiesc cunoscutul 3uramant al lui 'ipocrate, %uramant depus secole de-a randul de catre medici inainte de a incepe practica medicala. *edam mai %os acest pretios indreptar: #3ur pe Apolo, medicul, pe As4lepios, pe '5 eea si pe $anacheia si, luand ca martori pe toti zeii si zeitele, ma an a%ez sa duc la indeplinire, dupa puterile si %udecata mea, acest %uramant si an a%ament scris. 3ur sa socotesc ca pe e alul parintilor mei pe acela care m-a invatat arta medicinei: sa impart cu el bunurile mele si sa ii asi ur toate nevoile in caz de lipsa6 sa consider pe copiii lui ca pe proprii mei frati si, daca doresc sa studieze aceasta arta, sa ii invat fara intele ere scrisa si fara plata6 sa impartasesc preceptele enerale, lectiile prin viu rai si tot restul doctrinei copiilor mei, copiilor maestrului meu si tuturor discipolilor care s-au inrolat si au depus %uramant sa slu%easca le ea medicala, si nu alta. 7oi dispune, dupa puterea si %udecata mea, ca re imul dietetic sa fie folosit in folosul bolnavilor, si nu in dezavanta%ul sau spre raul lor. 2i nu voi da, oricine mi-ar cere acest lucru, un dro uci ator.si nici nu voi lua initiativa ca sa su erez vreodata asa ceva. 8e asemenea, nu voi provoca unei femei avortul niciodata. $rin probitate si castitate, imi voi mentine curate viata si profesiunea mea. 9u voi face incizie perineala la calculosi, lasand aceasta practica profesionistilor, in orice casa va trebuie sa intru, voi mer e acolo numai spre binele bolnavilor, evitand orice stricaciune voluntara sau act de corupere si, cu deosebire, orice

raporturi venale, cu femei sau barbati, fie ei oameni liberi sau sclavi. Toate cele ce in decursul sau in afara exercitiului artei mele as putea vedea sau auzi, privind viata semenilor mei, si care nu trebuie divul ate, le voi retine pentru mine, socotind ca toate acestea au dreptul la cel mai: deplin secret. 8aca voi indeplini pana la capat acest %uramant si il voi onora tot timpul, sa imi fie permis sa ma bucur de toate placerile vietii si ale artei, cinstit fiind pentru totdeauna de catre oameni. 8aca il voi viola si voi deveni sper%ur, sa mi se intample tocmai contrariul#. 9umeroase alte nume ilustreaza pro resul medicinei. ;a inceputul erei noastre, Celsius face disectii pe cadavre si descrie impresionant de exact anatomia umana, iar in %urul anilor <... Avicenna !=>. - <./0", in #Canonul medicinei#, contribuie remarcabil la dezvoltarea medicinei evului mediu, descriind multe boli si indicand Tratamente corecte. (n secolul al ?7(-lea, 7esal intemeiaza anatomia moderna, iar in secolul al ?7((-lea 'arve5 descrie, amanuntit, le ile circulatiei. 8upa anul <0.. apar in medicina descoperiri deosebite, care-i schimba complet caracterul, reprezentand primul pas catre extraordinarele pro rese de azi. (n <00., 3enner descopera vaccinarea antivariolica, deschizand era vaccinarilor, era antiepidemica, profilactica. Apoi, marile descoperiri in domeniul bacteriolo ici si virusolo iei ale lui $asteur, Mecini4ov, ;ister si )och, in secolul al ?l?-lea, schimba complet modul de andire al medicilor privitor la raspandirea si vindecarea bolilor. Mult timp intr-o pozitie de servitute !fiind practicata de barbieri", datorita nenumaratelor oprelisti de ordin reli ios proprii evului mediu, chirur ia se desprinde de-abia dupa sfarsitul secolului al ?7((-lea dintre stiintele medicale delimitandu-se ca o disciplina independenta. 2erurile si vaccinurile, sulfamidele si antibioticele, corticoterapia si tranchilizantele, transfuziile, anticoa ulantele, izotopii, antitiroidienele de sinteza, transplan-tele de tesuturi si or ane sunt numai cateva dintre descoperirile ultimului secol care au intrat in practica curenta, transformand medicina, dintr-o arta a catorva initiati, intr-o stiinta cu caracter de masa. 8rumul parcurs de medicina in tara noastra imbraca in eneral aceleasi aspecte. $rimele asezaminte medicale se numeau #bolnite# si erau situate pe lan a manastiri, medicii !vracii" acelor vremi recrutandu-se dintre calu ari sau preoti. $rin secolul al ?7-lea apar si spitale laice. Cea dintai le islatie cu dispozitii sanitare este cuprinsa in pravilele lui 7asile ;upu si Matei @asarab !secolul al ?7((-lea". $rima scoala de invatamant medical a luat fiinta la Clu% in <001. (n <0<. este infiintat la @ucuresti 2pitalul #Coltea#, iar in <0/1, 2pitalul #$antelimon#. 2piridonia din (asi este intemeiata in <0,1. 'otaratoare pentru inceputurile or anizatiei sanitare in $rincipate sunt prevederile sanitare din *e ulamentul &r anic emis in <>/< de eneralul )iseleff. (n <>10 este deschisa +acultatea de medicina umana din @ucuresti sub numele de 2coala de medicina, mai tarziu fiind inau urate si facultatile din (asi si Clu%. 8e numele lui Carol 8avila si 9icolae )retzulescu se lea a in tara noastra inceputurile invatamantului medical si ale or anizarii sanitare moderne. 7ictor @abes, in anatomie patolo ica si bacteriolo ie, (oan Cantacuzino, in raspandirea metodelor experimentale de studiu si Gh. Marinescu, in neurolo ie, sunt nume care cinstesc tara noastra, fiind recunoscute si apreciate pe plan

mondial. Alexandru Marcovici, Geor e 2toicescu, 9icolae )alinderu si Christea @uicliu reprezinta eneratia de medici si profesori care au ilustrat medicina interna in secolul al ?l?-lea, facand opera de adevarat pionierat, intr-o vreme cand medicina se baza, mai ales, pe observatia clinica la patul bolnavului, pe educatia simturilor si dezvoltarea %udecatii. (n secolul nostru, 9anu Muscel, Anibal Teohari, 8imitrie (onescu si altii au adus un aport remarcabil la dezvoltarea medicinei interne. Eminenti medici si distinsi peda o i pot fi citati si in epoca noastra: 8. 8anielopolu, 9. Gh. ;upu, (. 'atie anu etc. $aralel cu activitatile de in ri%ire a bolnavilor, didactica si de cercetare, se dezvolta reteaua unitatilor sanitare si numarul paturilor, se diversifica si se imbo atesc dotarile si aparatura, se introduc in activitatea curenta noi cate orii de personal, printre care si asistentele medicale.

2pitalul Coltea A <, decembrie <0., Carol 8avila

Asistenta medicala secolul ?7(( asistente <>=.

2coala americana de