Sunteți pe pagina 1din 7

Saracia problema sociala

Saracia ca problema sociala este o rana cu radacini adanci care afecteaza fiecare dimesiune a culturii si asocietatii Pe langa mentinerea unui nivel scazut devenituri printre membrii unei comunitati, saracia inlcude limitarea accesului la servicii ca educatia, sanatatea, luarea deciziilor precum si lipsa facilitatilor comunale ca apa, sanitatia, drumurile, transportul si comunicatiile. Mai mult,"spiritul saraciei" permite membrilor aceleiasi comunitati sa creada si saimpartaseasca sentimente ca disperarea, lipsa de speranta, apatia si timiditatea.Saracia, la fel ca si factorii care contribuie la aparitia si mentinerea ei, reprezintao problema sociala si, de aceea, solutia trebuie sa fie una sociala Srcia nseamn o via lipsit de ansele de a tri n cadrul unui anumit standard minim de nivel de trai. Acest standard este relativ, fiind foarte diferit dup ar sau regiune. Organizaia Mondial a Sntii (OMS), organizaie din cadrul ONU, definete srcia ca pe un indice rezultat din raportul dintre venitul mediu pe glob pe cap de locuitor i venitul mediu (salariul mediu) pe cap de locuitor al rii respective. De exemplu n Germania, unde exist un procent de 60 % din salariile medii din Uniunea European, limita srciei a fost considerat n anul 2003 la un venit lunar de 983 euro. Factori, Cauze si Istorie : Un "factor" sau o "cauza" nu inseamna chiar acelasi lucru. O "cauza" ets ceva carecontribuie la originea unei probleme ca saracia, in timp ce un "factor" este ceva carecontribuie la mentinerea ei dupa ce a aparut deja.La scara globala, saracia are multe cauze isorice: colonialismul, sclavajul, razboiul sicucerirea. Intre acele cauze si ceea ce numim factorii care mentin saracia este odiferenta enorma. Diferenta consta in ceea ce putem face azi. Nu putem merge inapoi in istorie ca sa schimbam trecutul; ceea ce putem sa facem insa este saeliminam factorii care perpetueaza acest fenomen.Este bine stiut ca in urma celor doua razboaie mondiale multe natiuni europene aufost aruncate in saracie; din aceasta cauza oamenii au supravietuit cu greu si au fost nevoiti sa traiasca de pe urma omenilor si caritatii. In cateva decade, insa, aceasta situatie s-a schimbat: venitul domestic real al natiunilor europene a crescut atat demult incat multe dintre ele au ajuns sa fie printre cele mai prospere si influentenatiuni din timpurile moderne. Stim, de asemenea, ca multe alte natiuni au ramas inurma la nivel global chiar daca au beneficiat de asa numitele "ajutoare" de bilioanede dolari. Intrebarea este De ce? Raspunsul este simplu: deoarece nu mai simptomele au fost atacate, nu si factorii saraciei. O alta clarificare importanta, la nivel macro sau national un GDO (produs domestic net) scazut nu inseamna saraciainsasi ci doar simptomul saraciei ca problema sociala.Factoriisaraciei(ca problema sociala) sunt

urmatorii:ignoranta,imbolnavirea, apatia,lipsa de onestitatesidependenta. Ei sunt considerati doar ca simple conditii fara nici o evaluare morala: acesti factori nu sunt rai sau buni, doar sunt.Daca decizia unui grup de oameni intr-o societate sau comunitate este de a reducesau a elimina saracia, acel grup va trebui sa-si realizeze obiectivul fara a judeca cidoar prin a observa si identifica factorii care duc la saracie pentru a-i putea elimina. Acest lucru este cu atat mai important cu cat cei cinci mari contribuie la aparitiafactorilor secundari ai saraciei ca: lipsa de piete, lipsa infrastructurii, slabireaconducerii, proasta guvernare, lipsa de locuri de munca, lipsa de pregatire,absenteism, lipsa de capital si altele. Asa cum am accentuat deja, fiecare dintreacestia are la origini unul dintre cei cinci mari, reprezinta o problema sociala sicontribuie la perpetuarea saraciei; prin urmare, eradicarea lor este necesara pentrueliminarea saraciei. Imbolnavirea: Atunci cand o comunitate are o rata inalta de imbolnaviri creste absenteismul, scadeproductivitatea si bogatia este creata in cantitati mai mici. Prin urmare, dincolo demizerie, discomfort si moarte, imbolnavirile constituie o cauza a saraciei. A fisanatosi (a se simti bine) nu numai ca ii ajuta pe indivizi sa fie bogati dar contribuiela eradicarea saraciei in comunitate.Aici, ca si in alta parte, prevenirea este mai indicata decat vindecarea. Aceasta esteuna dintre ideile de baza ale PHC (ale sistemului de sanatate primara). Daca populatia este sanatoasa economia merge intotdeauna mai bine si asta cu atat maimult cu cat daca oamenii sunt bolnavi ei trebuie tratati. Sanatatea contribuie laeradicarea saraciei mai mult prin accesul la apa curata si sanatoasa, prin izolareasanitatiei de sursele de apa, cunostiinte despre igiena si prevenirea imbolnavirilor--mai mult decat clinicile, doctorii sau medicamentele care in comparatie cuprevenirea imbolnavirilor sunt solutii curative mult mai costisitoare. Trebuie sa reamintim ca aici ne ocupam cu factorii si nu cauzele saraciei. Nuconteaza daca tuberculoza este indigena sau a fost introdusa de primii comercianticare au venit ; nu conteaza dacaHIVcare cauzeaza AIDS a fost un plot CIA pentru acrea o arma de razboi biologica sau daca s-a transmis de la maimutele folositepentru a face supa. Acelea sunt doar niste cauze probabile. A cunoaste factoriiimbolnavirii poate duce la o igiena mai buna si la comportamentul preventiv, fara a mai mentiona eradicarea lor Apatia: Apatia este prezenta atunci cand oamenilor nu le pasa sau atunci cand ei se simtatat de slabiti incat nu incearca sa schimbe lucrurile, sa corecteze nedreptatile, sarepare greselile sau sa-si imbunatateasca conditiile de viata.Uneori oamenii sunt atat de neputinciosi sa faca ceva incat devin invidiosi nu numaipe membrii comunitatii ci chiar si pe cei din familiei. Mai mult, ei incerca chiar sa-iaduca si pe ceilalti care incearca sa faca mai mult la nivel de saracie. Apatia nasteapatie.

Lipsa de onestitate: Atunci cand resursele destinate unei comunitati sunt deturnate in scopuri personalede catre o persoana la putere, aveam de a face cu mult mai mult decat moralitatea.In acest set de training, nu facem judecati de valoare a ceea ce este bun sau rau. Totusi, trebuie sa scoatem in evidenta ca un factor major care duce la saracie estelipsa de onestitate a unor persoane care se afla la putere. Suma sustrasa de lapublic si care este folosita de o persoana individuala este mult mai mica decatscaderea bunastarii publice. Dependenta Dependenta rezulta din pozitia de primitor al caritatii. Dupa un dezastru, pe termenscurt, caritatea poate fi esentiala pentru a putea supravietui. Caritate pe termenlung, insa, poate contribui la moartea celui care o primeste si, cu siguranta, lacontinuarea saraciei.Dependenta inseamna atitudinea si credinta ca cineva este atat de sarac incat nu sepoate ajuta pe sine, ca un grup nu se poate ajuta pe el insusi si ca depinde total de asistenta din exterior. Atitudinea si credinta impartita reprezinta, in sine, cel maiimportant factor care justifica perpetuarea conditiilor in care o persoana sau un grupdevine dependent/a de ajutorul din exterior POLITICILE DE DEZVOLTARE ALE UE SUSTIN INCLUZIUNEA SOCIAL I COMBATEREA SRCIEI: I. Cadrul legislativ

Anul 2011 a presupus, pentru Uniunea European n ansamblul su, confruntarea cu noi provocri n domeniul politicilor de dezvoltare, context n care, autoritile comunitare au adoptat o serie de reglementri n sprijinul reformelor durabile i al dezvoltrii economice favorabile incluziunii.

Una dintre cele mai importante reglementri, adoptate n 2011, a constituit-o Comunicarea intitulat Creterea impactului politicii UE n domeniul dezvoltrii: o Agend a schimbrii [2], care a evideniat necesitatea creterii sprijinului acordat la nivel comunitar pentru reducerea srciei, democraie, buna guvernan, creterea durabil i favorabil incluziunii. Aceast comunicare a avut o rezonan deosebit avnd n vedere climatul economic dificil din Zona euro, datorat acutizrii crizei datoriilor suverane.

Adoptarea unei Agende a schimbrii a coincis cu adoptarea Programului cheltuielilor pentru noile prioriti, prezentat n cadrul Noilor propuneri pentru finanarea ajutorului extern i a

dezvoltrii, publicate n decembrie 2011 i care fac parte din Cadrul Financiar Multianual (20142020).

II. O Agend a schimbrii modernizarea politicii de dezvoltare a UE

Cele dou elemente fundamentale ale Agendei schimbrii sunt, pe de o parte, promovarea drepturilor omului, democraiei i bunei guvernane n cadrul Pieei interne a UE, iar, pe de alt parte, susinerea creterii durabil i favorabile incluziunii sociale n toate statele membre. Potrivit acestor obiective, creterea durabil va fi stimulat prin promovarea incluziunii sociale i a dezvoltrii umane, a muncii decente, a integrrii comerciale i regionale, a agriculturii durabile, a aprovizionrii cu energie i a accesului la energie. n acest scop, noile reglementri comunitare propun o abordare difereniat. Aceasta nseamn c, n urmtorul Cadru financiar multianual al UE, ajutorul oferit unor ri membre cu dificulti se va reduce sau va fi eliminat i va fi nlocuit cu forme alternative de timulare a creterii economice.

Datorit acestei noi abordri, UE va fi mult mai capabil s promoveze i s-i apere valorile fundamentale i s-i respecte angajamentele internaionale fa de vecini, n special cei aflai pe calea aderrii la UE, precum i cei n curs de tranziie, precum i fa de cei mai sraci i mai vulnerabili la nivel mondial.

Noua politic prevede, de asemenea, privilegierea, pe ansamblul UE, a sectoarelor cu un impact semnificativ asupra reducerii srciei, cum sunt guvernana, protecia social, sntatea, educaia, ocuparea forei de munc, agricultura i energia. Politica UE n domeniul dezvoltrii va include, de asemenea, instrumente inovatoare, precum mbinarea grant-urilor cu mprumuturile i participarea sectorului privat.

Prioritile Agendei Schimbrii

diagrama1

Sursa: EC - Increasing the Impact of EU Development Policy: an Agenda for Change, 2012

III. Reducerea srciei ntr-o lume care se schimb rapid

ntr-un moment crucial - confruntarea cu noile provocri globale, cu puin timp nainte de obiectivul anului 2015, stabilit ca int pentru ndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) i n plin proces de pregtire a urmtorului Cadru Financiar Multianual (CFM) -, UE trebuie s aleag cel mai bun mix de politici, instrumente i resurse pentru a fi eficace i eficient n lupta mpotriva srciei n contextul dezvoltrii durabile.

Dup cum statueaz Tratatul de la Lisabona, sprijinirea eforturilor depuse statele membre pentru eradicarea srciei, constituie obiectivul primordial al politicii UE n domeniul dezvoltrii, care are drept obiectiv final crearea unei societi mai stabile i mai prospere. De asemenea, politica de dezvoltare a UE i propune s contribuie la soluionarea altor provocri globale, cum ar fi creterea srciei n rile n curs de dezvoltare, dar i la realizarea obiectivelor Strate giei Europa 2020.

n acest context, trebuie menionat faptul c UE este un partener internaional important din punct de vedere economic i comercial, iar dialogul su politic, politica de securitate i multe alte domenii - de la comer, agricultur i pescuit la mediu, schimbri climatice, energie i migraie - au un impact puternic asupra rilor n curs de dezvoltare.

n aceste condiii, UE trebuie s transforme acest rol multiplu n diferite abordri de politici adaptate fiecrei ri partenere. Pentru a fi pe deplin eficiente, UE i statele sale membre trebuie s se exprime i s acioneze ca o singur entitate pentru a obine rezultate mai bune i pentru a mbunti vizibilitatea UE la nivel internaional.

De asemenea, politica UE n domeniul dezvoltrii trebuie s in seama, aa cum s-a stipulat n documentul comunitar O Agend a schimbrii, de creterea importanei domeniului privat, cu care autoritile comunitare i propun o colaborare mai strns, ntruct iniiativa privat are un rol tot mai mare n domeniul dezvoltrii.

IV. O cretere durabil i favorabil incluziunii

Noua politica de dezvoltare a UE se axeaz pe ipoteza c o cretere durabil i favorabil incluziunii este crucial pentru reducerea pe termen lung a srciei, n acest scop, politicile comunitare propunndu-i s stimuleze capacitatea uman de a contribui la prosperitate i la crearea de locuri de munc. Printre msurile agreate la nivel comunitar se mai numr, de asemenea, promovarea muncii decente care include crearea de locuri de munc, garantarea drepturilor la locul de munc, susinerea proteciei sociale i a dialogului social.

n Raportul UE privind politicile de dezvoltare i rezultatele lor n 2011, se apreciaz c dezvoltarea nu este durabil dac duneaz mediului, bio-diversitii i resurselor naturale i dac accentueaz expunerea/vulnerabilitatea la calamitile naturale. n acest sens, acelai document comunitar apreciaz c politica UE n domeniul dezvoltrii ar trebui s promoveze o economie verde care poate genera cretere economic, poate crea locuri de munc i poate contribui la reducerea srciei prin valorificarea i investirea n capital natural , inclusiv prin sprijinirea oportunitilor pe pia pentru tehnologiile mai ecologice, eficiena energetic i a resurselor, dezvoltarea cu emisii reduse de dioxid de carbon, stimulnd totodat inovarea, utilizarea TIC i reducnd utilizarea ne-sustenabil a resurselor naturale. De asemenea, analitii comunitari apreciaz, n cadrul aceluiai raport menionat anterior, ca politica de dezvoltare a UE ar trebui s contribuie la mbuntirea capacitii statelor membre de a face fa consecinelor schimbrilor climatice. Potrivit evalurii din Raportul anual pe 2012 privind politicile de dezvoltare ale Uniunii Europene, msurile luate de statele membre pentru stimularea agriculturii s-au axat pe sprijinirea practicilor sustenabile, inclusiv protejarea serviciilor de ecosistem, acordnd prioritate practicilor dezvoltate pe plan local i axndu-se pe agricultura practicat de micii proprietari i pe mijloacele de subzisten rural, formarea grupurilor de productori, lanul de aprovizionare i de comercializare, dar i pe eforturile statelor membre de a facilita investiii private responsabile. n concluziile raportului menionat, se arat c UE i va continua activitatea n domeniul consolidrii standardelor cu privire la o alimentaie sntoas, al guvernanei n materie de securitate alimentar i al reducerii volatilitii preului la alimente la nivel internaional. n domeniul mediului de afaceri i al integrrii regionale, msurile luate la nivelul UE au vizat sprijinirea dezvoltrii unor sectoare private locale competitive, inclusiv prin consolidarea capacitii instituionale i antreprenoriale la nivel local, prin promovarea IMM-urilor i a cooperativelor, prin sprijinirea reformelor legislative i de reglementare i aplicarea lor (inclusiv pentru utilizarea comunicaiilor electronice ca instrument de sprijinire a creterii economice n toate sectoarele), prin facilitarea accesului la servicii financiare i prin promovarea inovrii n mediul industrial.

n ceea ce privete sectorul energiei, n Raportul UE privind dezvoltarea se arat c UE ar trebui s se concentreze pe trei probleme principale: volatilitatea preurilor i securitatea energetic, schimbrile climatice, inclusiv accesul la tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, i accesul la servicii sigure, accesibile, nepoluante i sustenabile n domeniul energiei. De altfel, n raport se arat c energia joac un rol important n reducerea srciei. Ea permite satisfacerea nevoilor umane de baz, precum gtitul alimentelor, sntatea, accesul la locuine, comunicaiile i munca decent. Ea este, de asemenea, generatoare de venituri, graie oportunitilor de afaceri pe care le creeaz. n aceste condiii, pentru viitor, Comisia European i propune s mreasc valoarea fondurilor alocate sectorului, implicnd n viitoarele proiecte sectorul privat i bncile de dezvoltare.

V. Sprijinul bugetar un vector al schimbrii

Comunicarea privind viitoarea abordare a sprijinului bugetar al UE, publicat concomitent cu propunerile pentru Agenda schimbrii n octombrie 2011, a consolidat utilizarea acestui instrument de dezvoltare ca vector al schimbrii. Sprijinul bugetar este o modalitate de ajutor care presupune dialog, transferuri financiare ctre conturile naionale de trezorerie ale rii partenere, evaluarea performanelor i dezvoltarea capacitilor, bazndu-se pe parteneriat i responsabilitate reciproc. Noua abordare ar trebui s permit o difereniere mai mare a operaiunilor de sprijin bugetar, permind UE s se adapteze mai bine la contextul politic, economic i social al rii partenere. UE va pune un accent mai mare pe responsabilitatea reciproc i pe angajamentul comun fa de drepturile omului, democraie i statul de drept, precum i fa de transparena i supravegherea bugetului.

VI. Concluzii

Agenda schimbrii i propunerile privind sprijinul bugetar care o nsoesc actualizeaz politicile de dezvoltare ale UE pentru a le permite s fac fa provocrilor unui context economic internaional n continu schimbare. Raportul UE privind rezultatele politicilor de dezvoltare n 2011 arat c este necesar ca autoritile comunitare s se concentreze i pe mai departe asupra cooperrii pentru dezvoltare n sprijinul drepturilor omului, al democraiei, al bunei guvernane i al unei creteri durabile i favorabile incluziunii. Pentru atingerea acestor obiective, politicile de dezvoltare ale UE vor continua s sprijine i n viitor agricultura durabil, securitatea alimentar, energia durabil, stimularea sectorului privat ca partener de dezvoltare, munca decent i nivelurile minime de protecie social.