Sunteți pe pagina 1din 40

Traductoare utilizate in automatizari

CUPRINS:

Argument..................................................................pag 1 Capitolul 1. Notiuni generale........................pag 2 3 Capitolul 2. Caracteristici generale...........................pag 3 23 Capitolul 3. Clasificarea traductoarelor....................pag 24 25 Capitolul 4. Tipuri de traductoare.............................pag 25 35 Bibliografie.................................................................pag 3

Argument

!lectronica si automati"ari cu#inte cu re"onanta #asta in lume $ %oaca un rol de frunte si ca ramura industriala se situea"a prioritar in domeniile de #arf ale de"#oltarii& intrunind sufragii unanime pri#ind in#estitiile materiale si pregatirea profesionala. 'n #iata de "i cu "i fiecare persoana utili"ea"a aparatura audio$ #ideo& aparate electrocasnice si multe alte tipuri de aparate fara de care #iata fiecaruia dintre noi nu ar mai a#ea farmec. (iecare dintre aceste produse pre"inta in componenta lor elemente de circuit electronice cu un grad de dificultate mai mic sau mai mare. !lectronica si automati"ari este un domeniu in crestere contino& crestere in tara noastra mai ales in industria constructoare de masini& de e)mplu calculatoarele de bord sau roboti industriali sint doua argumente foarte bune pentru care merita sa fi electronist si bine inteles sunt multe altele dar nu necesita sa fie enumerate pentru ca sunt foarte cunoscute si mai ales oameni care sunt speciali"ati in acest domeniu& meseria de electronist necesita multa rabdare si mult de#otament si asta pentru ca mereu iese ce#a nou& ino#ator& piesele #ec*i sunt de#ansate de te*nologie in fiecare an iar noi electronisti de meserie o sa a%ungem sa facem doar munca de supra#eg*ere daca nu de pe acum se intampla asa& o sa a%unga si tara noastra la aceasta te*nologie dar in cati#a ani& oricum in #iitorul apropriat& pentru ca tara noastra este un teren neculti#at in mediul afacerilor.

Traductoare
1. NOTIUNI GENERALE
'n scopul masurarii marimilor fi"ice ce inter#in intr$un proces te*nologic& este necesara de obicei con#ertirea +,traducerea-. acestora in marimi de alta natura fi"ica care pot fi introduse cu usurinta intr$un circuit de automati"are +de e)emplu& o temperatura poate sa influente"e un circuit de automati"are numai daca este con#ertita +tradusa. intr$o tensiune electrica proportionala sau dependenta de temperatura respecti#a. !lementul care permite con#ertirea +,traducerea-. undei marimi fi""ice +de obicei neelectrica. intr$o alta marime fi"ica +de obicei electrica. dependenta de prima& in scopul introducerii acesteia intr$un circuit de automati"are se numeste traductor. /e numeste traductor acel element al SRA care reali"ea"a con#ertirea unei marimi fi"ice $$ de obicei neelectrica $$ in marime de alta natura fi"ica $$ de obicei electrica $$ proportionala cu prima sau dependenta de aceasta& in scopul utili"arii intr$un sistem de automati"are. 'n structura traductoarelor se intalnes& in general& o serie de subelemente consecuti#e& ca de e)emplu0 convertoare, elemente senibile, adaptoare etc. 1upa cum #$a reiesi din e)emplele urmatoare& structura generala a traductoarelor este foarte diferita de la un tip de traductor la altul& cupri"and unul& doua& sau mai multe con#ertoare conectate in serie. 'n ma%oritatea ca"urilor& structura generala a unui traductor este urmatoarea0

2arimea de la intrarea i +epre"entand #alori de temperatura& presiune& forta& turatie&ni#el etc.. este con#ertita +,tradusa-. de catre elementul sensibil ES intr$o marime indermediara l +de e)emplu o deplasare liniara& o rotatie etc.. care se
4

aplica adaptorului AD +con#ertorul de iesire.. Aceasta transforma marimea l in marime de iesire y& de obicei de natura electrica +tensiune& curent& re"istenta& idunctanta etc..& ce poate fi obser#ata sau prelucrata mai usor in circuitul de reglare. Con#ertoru +adaptorul. de iesire are totodata rolul de a reali"a si o adaptare cu celelalte elemente din cadrul SRA. 'n ca"ul particular al /3A unificate +sisteme cu semnal standard& atat ca natura& cat si ca ni#el. de e)emplu& sistemul unificat !$'!A cu componente electronice discrete de tip serie sau sistemul /3A cu circuite integrate& fabricate in tara adaptoarele au rolul de a con#erti o marime de iesire oarecare intr$un semnal unificat +de e)emplu semnalul de curent unificat0 2$14 mA c.c. sau respecti#& 4$24 mA c.c.& sau pentru reglarile fluidice ce$l de presiune unificata0 4&2$1 daN5cm6.. 1e obicei adaptorul cuprinde si sursa de energie SE necesara pentru con#ertire marimii indermediare l in marimea dorita la iesire y. +fig. 1.

2. CARACTERISTICI GENERALE

Caracteristicile func7ionale ale traductoarelor reflect8 +9n esen78. modul 9n care se reali"ea"8 rela7ia de dependen78 intrare$ie:ire +'$!.. ;erforman7ele traductoarelor sunt indicatori care permit s8 se aprecie"e m8sura 9n care caracteristicile reale corespund cu cele ideale :i ce condi7ii sunt necesare pentru o bun8 concordan78 9ntre acestea. Caracteristicile :i performan7ele de regim sta7ionar se refer8 la situa7ia 9n care m8rimile de intrare :i de ie:ire din traductor nu #aria"8& adic8 parametrii purt8tori de informa7ie specifici celor dou8 m8rimi sunt in#arian7i. Caracteristica static a traductorului este repre"entat8 prin rela7ia intrare ie:ire +'$!.0 < = f+). 9n care < :i ) 9ndeplinesc cerin7ele unei m8sur8ri statice. 3ela7ia +1.1. poate fi e)primat8 analitic sau poate fi dat8 grafic printr$o curb8 trasat8 cu perec*ile de #alori +) & <.. Caracteristica < = f+). red8 dependen7a '$! sub forma ideal8 deoarece& 9n realitate& 9n timpul func7ion8rii traductorului& simultan cu m8rimea de m8surat )& se e)ercit8 at>t efectele m8rimilor perturbatoare e)terne 1& 2 & 3 & ...& n c>t :i a celor interne 1& 2 & 3 & ...& r care determin8 modific8ri nedorite ale caracteristicii statice ideale. +1.1.

?n afara acestor perturba7ii +nedorite.& asupra traductorului inter#in :i m8rimile de regla%& notate prin C1 &C 2 & C3 & ...& C @ . Aceste regla%e ser#esc la ob7inerea unor caracteristici adec#ate domeniului de #aria7ie al m8rimii de m8surat 9n condi7ii reale de func7ionare a traductorului. Ain>nd seama de toate m8rimile care pot condi7iona func7ionarea traductorului& acesta se poate repre"enta printr$o sc*em8 func7ional8 restr>ns8& ilustrat8 9n figura 1.1. 3egla%ele C1 &C 2 & C3 & ...& C @ nu pro#oac8 pro#oac8 modific8ri nedorite ale caracteristicii statice ideale :i sunt necesare pentru0 alegerea domeniului de m8surareB prescrierea sensibilit87ii traductorului& - calibrarea intern8 :i reglarea "eroului.
-

(ig. 1.1 Mrimile pertur atoare e!ter"e 1 & 2 & 3 & & n cele mai importante sunt de natura unor factori de mediu0 presiunea& umiditatea& temperatura & c>mpuri electrice sau magnetice etc. Aceste perturba7ii +nedorite. pot ac7iona at>t asupra m8rimii de m8surat& c>t :i asupra elementelor constructi#e ale traductorului. Mrimile pertur atoare i"ter"e se datorea"8 "gomotelor generate de re"istoare& de semiconductoare& frec8ri 9n lag8re& 9mb8tr>nirea materialelor care$:i sc*imb8 propriet87ile& #aria7ii ale parametrilor surselor de alimentare etc. 1atorit8 m8rimilor perturbatoare& traductorul #a func7iona dup8 o rela7ie de dependen78 +'$!. real8& descris8 de func7ia0
< = f + ) & 1 & 2 & 3 & ...& n & 1 & 2 & 3 & ...& r . B

+1.2.

!ste important de obser#at c8 erorile sunt generate de #aria7iile m8rimilor perturbatoare :i nu de #alorile lor absolute& care dac8 ar r8m>ne constante ar putea fi luate 9n considerare ca atare 9n e)presia caracteristicii.

2odul 9n care m8rimile perturbatoare influen7ea"8 ie:irea & admi7>nd c8 #aria7iile lor sunt mici& se pune 9n e#iden78 prin de"#oltarea 9n serie Ta<lor a func7iei +2.1. cu negli%area termenilor corespun"8tori deri#atelor de ordin superior. /e ob7ine0
<= f f f f f ) + 1 + ... + n + 1 + ... + r ) 1 n 1 r

+1.3.

1eri#atele de ordinul ' au semnifica7ia unor sensibilit87i0


f )

$ este sensibilitatea util8 a traductorului :i


f i

f i

sunt sensibilit87i para"ite

Cu c>t sensibilitatea util8 #a fi mai mare& iar sensibilit87ile para"ite #or fi mai mici& cu at>t caracteristica real8 a traductorului #a fi mai apropiat8 de cea ideal8 +1.1. 1ac8 sensibilit87ile para"ite au #alori ridicate se impune introducerea unor dispo"iti#e de compensare automat8. ;rin concep7ie +proiectare. :i construc7ie& traductoarele se reali"ea"8 astfel 9nc>t m8rimile de influen78 +perturbatoare. s8 determine efecte minime si deci & s8 se poat8 considera #alabil8 caracteristic8 static8 ideal8 < = f+). 9n limitele unei erori tolerate. ?n ipote"a de liniaritate :i admi7>nd c8 influen7ele m8rimilor perturbatoare nu dep8:esc eroarea tolerat8 & forma u"ual8 pentru caracteristica static8 a traductoarelor analogice este0
< = C +) ) 4 . + <4 B

+1.4.

9n care )4 :i <4 pot lua di#erse #alori po"iti#e sau negati#e& inclusi# "ero. Caracteristicile statice liniare sunt tipice pentru traductoare& dar pot ap8rea& 9n anumite ca"uri particulare& +cerute de un /.3.A..& caracteristici neliniare. ?n cele ce urmea"8 se pre"int8 c>te#a e)emple de caracteristici statice pentru traductoare0
a#

li"iar u"idirec$io"al +figura 1.2.& defint8 prin func7ia0 < = C +) ) 4 . + <4 B ) )4 C = tg +panta caracteristicii.

(ig. 1.2

(ig. 1.3

# propor$io"al li"iar idirec$io"al +figura 1.3.& definit8 prin func7ia0


< = C )

tg

+1.5. definit8 prin func7ia0

c# li"iar pe por$iu"i cu %o" de i"se"si ilitate &i satura$ie +figura 1.4.

4 p e n t r)1u < ) < )1 C +) )1. p e n0 t r )u2 ) )1B )1 ) ) 2 <= <s p e n t)r< u ) 2 + < p e n t)r> u) 2 s
+figura 1.5.& definit8 prin func7ia0

+1. .

d# li"iar pe por$iu"i cu %o" de i"se"si ilitate' satura$ie &i (istere%is

4 p e n t 0r u )1 E < ) < 4 B 4 < ) < )1B )1 < ) < 4 B 4 < ) < )1 E C +) ) . p e n t 0r u) < ) < ) & ) ) ) 1 2 1 1 2 < = C +) )1 E . p e n t 0r u ) 2 E < ) < )1 E & )1 E ) ) 2 E <s p e n t 0r u) > ) 2 E B ) < ) 2 < p e n t 0r u) ) 2 E B ) < ) 2 s

+1.D.

(ig. 1.4

(ig. 1.5

;entru traductoarele cu ie:iri numerice caracteristica static8 este c#asiliniar8 a#>nd forma din figura 1. . 3epre"entarea este pur con#en7ional8& graficul corespun">nd ec*i#alentului 9n sistemul de numera7ie "ecimal al codului redat de semnalul GN de la ie:irea traductorului& pentru di#erse #alori ale m8rimii de intrare& consider>nd un inter#al de cuantificare ). ;rin unirea punctelor corespun"8toare #alorilor medii ale ni#elelor de cuantificare se ob7ine o dreapt8 +repre"entat8 printr$o linie discontinu8. ce repre"int8 caracteristica static8 a traductorului numeric. !)cept>nd discontinuit87ile datorate opera7iei de cuantificare& aceast8 caracteristic8 se consider8 liniar8. !stimarea m8rimii de ie:ire a traductorului +GN. este cu at>t mai precis8& cu c>t inter#alul de cuantificare ) este mai mic.

(ig. 1. Erorile de "eli"iaritate &i i"tere%is

(ig. 1.D

Caracteristicile statice sunt determinate de legile fi"ice pe care se ba"ea"8 func7ionarea elementelor componente din structura traductorului. Aceste caracteristici se deduc prin calcul sau e)perimental. 3aportate la un domeniu larg de #aria7ie a m8rimii de intrare& caracteristicile statice se ob7in neliniare. 1atorit8 a#anta%elor pe care le au caracteristicile liniare se procedea"8 fie la limitarea func7ion8rii traductorului pe anumite "one ale caracteristicii +unde neliniaritatea este redus8.& fie se liniari"ea"8 pe por7iuni caracteristica cu a%utorul unor dispo"iti#e special introduse 9n structura traductorului. Astfel& caracteristicile statice liniare constituie o apro)imare a caracteristicilor reale neliniare& apro)imare acceptabil8 pentru condi7iile de utili"are a traductorului. I m8sur8 a apro)im8rii o repre"int8 abaterea de la liniaritate sau eroarea de "eli"iaritate& ilustrat8 9n figura 1.D. ?n domeniul +)min & )ma).& 9n care ne interesea"8 determinarea erori de neliniari"are se trasea"8 dreapta AB +linie continu8.& care apro)imea"8 c>t mai bine caracteristica real8. ;aralel cu AB se trasea"8 dreptele A6B6 :i A-Bcare s8 9ncadre"e 9ntre ele& caracteristica real8. Cea mai mare dintre diferen7ele <6 :i <- repre"int8 a aterea a solut de la li"iaritate& notat8 prin <ma). JAbaterea relati#8 de la liniaritate- se define:te prin rela7ia0
r = < m a) 144[ K] B < m a) < m in

+1.F.

unde0 <ma) este abaterea absolut8 de la liniaritate& definit8 prin rela7ia0 +1.H. <ma)= <-$ <6B

Alt tip de eroare& care poate fi estimat8 pe caracteristicile statice este eroarea de (istere%is. 1in figura 1.5 se obser#8 c8 fenomenul de *istere"is se manifest8 prin aceea c8 se ob7in dou8 ni#ele diferite ale semnalului de ie:ire +<. pentru aceea:i #aloare a m8rimii de intrare& 9n raport cu sensul cresc8tor + . sau descresc8tor + . de #aria7ie prin care acesta atinge #aloarea respecti#8. !roarea de *istere"is este dat8 de diferen7a dintre cele dou8 ni#ele ale semnalului de ie:ire +<.. ;entru a asigura uni#ocitatea #alorii m8surate& eroarea de *istere"is trebuie s8 se 9ncadre"e& ca :i cea de neliniaritate& sub o limit8 admisibil8. )ome"iul de msurare se situea"8 pe caracteristica static8 9n "ona 9n care aceasta este liniar8. 1omeniul de m8surare se e)prim8 prin inter#alul L)min
14

)ma)M 9n cadrul c8ruia traductorul permite efectuarea corect8 a m8sur8rii. Nalorile limit8 minime at>t pentru intrarea )min & c>t :i pentru ie:irea <min pot fi "ero sau diferite de "ero & de aceea:i polaritate sau de polaritate opus8 limitei ma)ime.;entru traductoarele cu semnal unificat se 9nt>lnesc ca"uri 9n care <min 4 pentru )min=4& precum :i in#ers0 <min=4 c>nd )min 4. 2oti#a7ia care %ustific8 e)isten7a acestor situa7ii se #a e)plica ulterior. 1e regul8 domeniul de m8surare se define:te pentru inter#alul 9n care eroarea r8m>ne 9n limitele admisibile. O ser*a$ie. Oa traductoarele cu semnal unificat& limitele semnalelor de ie:ire <min :i <ma) r8m>n constante indiferent de limitele )min :i )ma) ale semnalelor de intrare. Se"si ilitatea +S# /ensibilitatea traductorului se define:te 9n raport cu m8rimea de intrare& negli%>nd sensibilit87ile para"ite introduse de m8rimile perturbatoare. ;entru #aria7ii mici ) :i < sensibilitatea se define:te prin raportul dintre #aria7ia ie:irii :i #aria7ia intr8rii. ?n ca"ul unei caracteristici statice liniare sensibilitatea este repre"entat8 de coeficientul ung*iular al dreptei. / = d<5d) <5 ) = C = tg +1.14. I alt8 e)primare a sensibilit87ii& ce 7ine seama de domeniul de m8surare& este dat8 de rela7ia0
< < / = ma) min ) ma) ) min

+1.11.

1in rela7ia +1.11. re"ult8 c8 sensibilitatea este constant8 pentru 9ntregul domeniu de m8surare. ?n ca"ul unor caracteristici statice neliniare se pot defini numai #alori locale ale sensibilit87ii sub forma0
y / x B x=x i x= x i S i = dy / dx

+1.12.

unde ) :i < sunt #aria7ii mici 9n %urul punctului de coordonate +)i& <i.. /ensibilitatea /i se nume:te :i sensibilitate diferen7ial8. 1in rela7iile +1.14. :i +1.11. se obser#8 c8 sensibilitatea este o m8rime ale c8rei dimensiuni depind de dimensiunile m8rimilor de intrare :i de ie:ire& iar #aloarea sa depinde de unit87ile de m8sur8 utili"ate pentru m8rimile respecti#e.

11

?n ca"urile caracteristicilor liniare& la care natura m8rimilor ) :i < este aceea:i& sensibilitatea +/. se #a numi ,actor de ampli,icare& dac8 este supraunitar8 +/ P 1.& iar dac8 / Q 1 sensibilitatea se #a numi ,actor de ate"uare. Ace:ti factori sunt adimensionali :i sunt frec#ent utili"a7i pentru caracteri"area traductoarelor. C>nd domeniul m8rimii de intrare este foarte e)tins& amplificarea sau atenuarea se e)prim8 9n decibeli LdbM prin rela7ia0 A=24 log +</).B LdbM +1.13.

Rneori se utili"ea"8 no7iunea de se"si ilitate relati* e)primat8 prin0


/r = < 5 < ) 5 )

+1.14.

unde </< este #aria7ia relati#8 a ie:irii& iar )/) este #aria7ia relati#8 a intr8rii. /ensibilitatea relati#8 +/r. se e)prim8 printr$un num8r adimensional& iar #aloarea sa nu depinde de sistemul de unit87i :i ca urmare /r este util8 la compararea traductoarelor atunci c>nd acestea au domenii de m8surare diferite.

)etermi"area se"si ilitatea u"ui traductor a"alo-ic.

/ensibilitatea unui traductor este determinat8 de sensibilit87ile elementelor componente :i de modul de conectare a acestora 9n sc*ema structural8 a traductorului. 1ac8 elementele care compun traductorul au caracteristicile de transfer +'$!. liniare& sensibilitatea totat8 a traductorului +/t. se deduce u:or din sensibilit87ile par7iale ale elementelor traductorului& consider>nd aceste sensibilit87i constante pe 9ntreg domeniul de m8surare. /e pre"int8 modul de calcul al sensibilit87ii totale +/t. pentru c>te#a sc*eme tipice de conectare a elementelor componente +descrise de caracteristici liniare..

a. ;entru cone)iunea serie +figura 1.F.0

12

/t =

i =1

/ i

+1.15.

b. ;entru cone)iunea paralel +figura 1.H.0


/ t = /i B
i =1 n

+1.1 .

c. Cone)iunea cu reac7ie negati#8 +figura 1.14.0


/t = /1 1 + /1/ 2

+1.1D.

(ig. 1.F

(ig. 1.H

(ig. 1.14

?n ca"ul cone)iunii cu reac7ie negati#8& deoarece +de regul8 /1>> 1.& se poate admite apro)imarea0
/t = 1 /2

+1.1F.

1eci se obser#8 c8 sensibilitatea elementului de pe calea de reac7ie este determinant8 9n calculul sensibilit87ii totale a traductorului. Re%olu$ia
13

/unt traductoare care au caracteristici statice ce nu sunt perfect netede. Ca urmare& la #aria7ii continue ale m8rimii de intrare +). 9n domeniul de m8surare& semnalul de ie:ire +<. se modific8 prin salturi a#>nd #alori bine preci"ate +deoarece are #aria7ii discrete.. 'nter#alul ma)im de #aria7ie al m8rimii de intrare necesar pentru a determina apari7ia unui salt la semnalul de ie:ire& se nume:te rezoluie. 3e"olu7ia este utili"at8& mai ales& la traductoare cu semnale de ie:ire numerice& a c8ror caracteristic8 static8 este dat8 printr$o succesiune de trepte +figura 1. .. ?n acest ca" re"olu7ia este dat8 de inter#alul de cuantificare ) al m8rimii de intrare& iar pentru un domeniu de m8surare fi)at prin ) se stabile:te num8rul de ni#ele analogice ce pot fi repre"entate de c8tre semnalul de ie:ire. 3e"olu7ia repre"int8 un indicator de performan78 :i 9n ca"ul unor traductoare considerate +de obicei. analogice& cum sunt traductoarele pentru deplas8ri liniare sau ung*iulare bobinate& la care #aria7iile de re"isten78 +sau de tensiune $ la monta%ele poten7iometrice. pre"int8 un salt la trecerea cursorului de pe o spir8 pe alta.

.ra-ul de se"si ilitate

Cea mai mic8 #aria7ie a m8rimii de intrare care poate determina o #aria7ie sesi"abil8 +m8surabil8. a semnalului de ie:ire& se nume:te prag de sensibilitate. ;ragul de sensibilitate este important& 9ntruc>t condi7ionea"8 #aria7iile minime la intrare care pot fi m8surate prin intermediul semnalului de ie:ire. (actorii care determin8 pragul de sensibilitate sunt fluctua7iile datorate perturba7iilor interne :i e)terne0 "gomotul 9n circuitele electrice& frec8rile statice :i %ocurile 9n angrena%e pentru dispo"iti#e mecanice. Calitatea traductoarelor este cu at>t mai bun8 cu c>t sensibilitatea / este mai mare& iar re"olu7ia :i pragul de sensibilitate sunt mai reduse.

14

.reci%ia +eroare de msurare#

/copul fundamental al oric8rei m8sur8ri& acela de a determinarea :i e)prima numeric #aloarea m8rimii de m8surat& poate fi reali"at numai cu un anumit grad de incertitudine. Iric>t de perfec7ionate ar fi metodele :i aparatele utili"ate :i oric>t de atent ar fi controlat procesul de m8surare& re"ultatul m8sur8rii #a fi 9ntotdeauna diferit de #aloarea real8 sau ade#8rat8 a m8surandului. / Eroarea de msurare repre"int8 diferen7a dintre re"ultatul m8sur8rii :i #aloarea real8. !ste e#ident c8& din punct de #edere calitati# m8sur8rile sunt cu at>t mai bune cu c>t erorile respecti#e sunt mai mici. ;roblematica erorilor de m8surare este comple)8 :i pentru detalii se recomand8 lucr8ruile L1M :i L4M. ?n cele ce urmea"8 se pre"int8 succint no7iunile necesare pentru 9n7elegerea semnifica7iei preci%iei traductoarelor. Cau"ele erorilor de m8surare sunt multiple :i se pot e#iden7ia printr$o anali"8 atent8 a opera7oiei de m8surare. Acestea sunt0 / Eroarea de i"terac$iu"e este pro#ocat8 de faptul c8 !/ al traductorului e)ercit8 o ac7iune asupra #alorii reale a m8rimii de m8surat& astfel 9nc>t #aloarea efecti# con#ertit8 difer8 de cea real8. !rorile de interac7iune pot ap8rea :i 9ntre di#ersele componente din structura traductorului. / Eroarea de model este determinat8 de faptul c8 se ideali"ea"8 caracteristicile statice& ignor>ndu$se anumi7i factori care le pot influen7a. 1eterminarea e)perimental8 a caracteristicilor statice prin utili"area unor etaloane cu preci"ie limitat8& generea"8 eroarea de model. $ Erori de i",lue"$ care apar atunci c>nd m8rimile perturbatoare au #aria7ii mari :i nu pot fi compensate +prin mi%loace te*nice.. ?n raport cu propriet87ile lor generale s$au stabilit urm8toarele criterii de clasificare a erorilor 0
a# Caracterul *aria$iilor :i #alorilor pe care le pot lua0

erori sistematiceB erori aleatoareB erori grosiere.

15

/ Erorile sistematice se produc 9n acela:i sens 9n condi7ii nesc*imbate de repetare a m8sur8rii :i au #alori constante sau #ariabile& dup8 o lege determinat8 9n raport cu sursele care le generea"8. /Erorile aleatoare +9nt>mpl8toare sau accidentale. #aria"8 impre#i"ibil la repetarea m8sur8torii& put>nd lua #alori diferite at>t ca sens c>t :i ca #aloare. / Erorile -rosiere +inadmisibile. afectea"8 prea gra# re"ultatele m8sur8torii& 9nc>t re"ultatele nu pot fi luate 9n considerare. Aceste erori au dou8 cau"e0 func7ionarea incorect8 a aparatelorB utili"area unei metode incorecte de m8surare. # Modul de e!primare *aloric prin care se face deosebirea 9ntre erorile absolute :i erorile relati#e. / Erorile a solute sunt0 )i& #i po"iti#e +sau negati#e. e)primate 9n acelea:i unit87i de m8sur8 cu #i. / Eroarea relati* +real8 sau con#en7ional8. a unei m8sur8ri indi#iduale se define:te prin rela7iile0
) ir = ) i #i ) = B ) ) # ir = #i #i # = B # #

+1.1H.

Erorile relative sunt e)primate prin numere f8r8 dimensiune. Acestea pot estima preci"ia de m8surare& deoarece 9nglobea"8 :i informa7ia cu pri#ire la #aloarea m8rimii m8surate. c# Mrimea de re,eri"$ 9n func7ie de care se deosebesc erorile reale fa78 de erorile con#en7ionale. / Eroarea real +a unei m8sur8ri indi#iduale. este notat8 )i :i e)prim8 diferen7a dintre #aloarea m8surat8 *i :i #aloarea real8 +ade#8rat8. !0 )i = #i$)B

+1.24.

/ Eroarea co"*e"$io"al +a unei m8suri indi#iduale. este diferen7a unde0 # #aloarea de referin78 +admis8.B #i #aloarea m8surat8. #i = #i$#B +1.21. / Eroarea admisi il +sau tolerat8. repre"int8 #aloarea limit8 a erorii ce nu poate fi dep8:it8 9n condi7ii corecte de utili"are a aparatului. Cunosc>nd #aloarea admisibil8 absolut8 )ad& inter#alul 9n care se afl8 #aloarea real8 +). a m8rimii de m8surat este determinat cu probabilitatea 1& conform rela7iei0 )L#i $ )ad & #i S )adMB care poate fi e)primat :i 9n formele0 #i $ )ad ) #i S )ad B sau0 ) = #i )ad B +1.24. ?n ca"ul traductoarelor& 9n general& se pre#8d dispo"iti#e pentru compensarea automat8 a erorilor suplimentare& astfel 9nc>t preci"ia m8sur8rilor s8 fie determinat8 numai de eroarea intrinsec8& c*iar la #aria7ii mari ale factorilor de mediu. ?n final eroarea tolerat8 de aparat& sub form8 absolut8& prin care se poate e)prima corect preci"ia m8sur8rii efectuate 9n condi7ii reale de func7ionare& este dat8 de rela7ia0 )tot = )b )s B +1.25. unde0 )b este eroarea tolerat8 intrinsec8 +de ba"8. determinat8 9n primul r>nd de clasa de preci"ie B )s este eroarea tolerat8 suplimentar8& calculat8 corespun"8tor inter#alelor 9n care se afl8 m8rimile de influen78. Oa traductoarele cu ie:iri numerice& datorit8 faptului c8 adaptorul con7ine un con#ertor analog$numeric +CAN.& apare o eroare inerent8 de metod8& numit8 eroare de cuantificare& egal8 cu 1/2 din inter#alul de cuantificare )& adic8 1/2 din bitul cel mai pu7in semnificati# +O/B.. +1.23. +1.22.

1D

3educerea acestor erori la #alori acceptabile se face prin mic:orarea lui ). !rorii de cuantificare i se poate ad8uga eroarea de "ero& ilustrat8 9n figura 1.11$a& :i5sau eroarea de domeniu pre"entat8 9n figura 1.11$b. 1etalii asupra altor tipuri de erori generate de con#ersia analog$numeric8 se pot g8si 9n L M :i LDM.

a. !roare de "ero

b. !roare de domeniu

(ig. 1.11

Caracteristici &i per,orma"$e 1" re-im di"amic 3egimul dinamic al unui traductor corespunde func7ion8rii acestuia 9n situa7ia 9n care m8rimea de m8surat +). :i implicit semnalul de ie:ire +<. #aria"8 9n timp. Naria7iile m8rimii de intrare nu pot fi urm8rite instantaneu la ie:ire & datorit8 iner7iilor care pot fi de natur80 mecanic8 & electromagnetic8 & termic8 etc. (unc7ionarea traductorului 9n regim dinamic este descris8 de o ecua7ie diferen7ial8 de tipul0
C =4

a C < +C . ( t ) = b @ ) +@ . ( t )
@ =4

+1.2 .

unde ) +@ . & < + C . sunt deri#atele 9n raport cu timpul de ordinul @ :i C ale intr8rii )+t. :i respecti# ie:irii <+t.B a C :i b @ sunt coeficien7i +de regul8 in#arian7i..

1F

!cua7ia +1.2 . caracteri"ea"8 complet regimul dinamic al traductorului dac8 sunt pre#8"ute0 condi7iile ini7iale& #alorile m8rimilor )+t.& <+t. :i #alorile deri#atelor la momentul ini7ial t4. ;entru ca traductorul +ca element fi"ic. s8 poat8 fi reali"at practic este necesar8 condi7ia0 n P m& deci se impune ordinul ecua7iei diferen7iale. ;entru determinarea solu7iei ecua7iei +1.2 . se utili"ea"8 te*nicile u"uale de re"ol#are a ecua7iilor diferen7iale liniare cu coeficien7i constan7i. 1up8 re"ol#area ecua7iei diferen7iale +1.2 . se ob7ine solu7ia ecua7iei pentru condi7ii ini7iale date :i m8rimea de intrare cunoscut8 sub forma unei anumite func7ii de timp0 <+t. = <tl +t. S <tf +t. S <sf +t. Cei trei termeni ai solu7iei +1.2D. au semnifica7iile0 $ <tl +t. componenta tran"itorie liber8& care nu depinde de intrare& dar depinde de dinamica traductorului& c>t :i de condi7iile ini7iale nenule de la ie:ire B $ <tf +t. componenta tran"itorie for7at8& care depinde at>t de dinamica traductorului c>t :i de intrare +). B $ <sf +t. componenta for7at8 9n regim stabili"at +sau permanent.& 9n care& datorit8 neliniarit87ii& se reg8se:te forma de #aria7ie a intr8rii. Traductorul ideal& din punct de #edere al comport8rii dinamice& ar fi acela la care s8 e)iste numai ultima component8 9n +1.2D.& f8r8 componente tran"itorii. Anali"a comport8rii dinamice a traductoarelor utili">nd re"ol#8ri ale ecua7iei +1.2 . repre"int8 opera7ii complicate +de:i posibile.. 1in acest moti# se utili"ea"8 metode mai simple care s8 asigure suficient8 preci"ie& dar aprecieri :i compara7ii mai rapide referitor la performan7ele dinamice ale traductoarelor. Adopt>nd ipote"ele simplificatoare0 condi7ii ini7iale nule& intr8ri +). standard +impuls sau treapt8. se poate aplica transformarea direct8 Oaplace ecua7iei diferen7iale :i re"ult8 func7ia de transfer a traductorului0
U( s ) = G( s ) % =4 = n T( s ) a i s i
i =4

+1.2D.

b %s

+1.2F.

(unc7ia de transfer permite +f.d.t.. determinarea r8spunsului +traductorului. 9n form8 e)plicit8 pentru orice tip de #aria7ie a intr8rii +).. 1e asemenea& func7ia

1H

de transfer permite o corelare 9ntre anali"a teoretic8 a regimului dinamic :i determin8rile e)perimentale. Anali"a performan7elor 9n regim dinamic +pentru traductoare. utili">nd U+s. se poate face astfel0 1. ?n domeniul timpului utili">nd func7ia indicial8 +r8spuns la treapt8. sau func7ia pondere +r8spunsul la impuls.B 2. ?n domeniul frec#en7ei& pe ba"a r8spunsului permanent armonic la #aria7ia sinusoidal8 a intr8rii +).. Anali"a 9n regim dinamic este similar8 cu cea de la circuitele electronice +sau din teoria /3A. cu preci"area c8 #aloarea ben"ii de stabili"are nu trebuie s8 dep8:easc8 #aloarea de 2K din semnalul de la ie:ire 9n regim sta7ionar +stabili"at. <s.

(ig.1.12 (unc7ia indicial8 a unui traductor analogic ec*i#alent cu un element de ordinul '' +oscilant $ amorti"at..

;rincipalii indicatori de regim dinamic pentru traductoarele analogice sunt 0 a. 2 abaterea dinamic8 ma)im8 +influen7at8 de factorul de amorti"are al traductorului.B b. /uprareglarea +supracre:terea. definit8 prin rela7ia0
[ K] = 2 <s 144

+1.2H.

24

c. Abaterea +eroarea. dinamic8 curent8 definit8 prin rela7ia +1.34. d. Timpul tran"itoriu +timp de r8spuns. tt definit ca la disciplina de B./.A. Criteriul de delimitare a timpului tran"itoriu +tt. este stabilit prin rela7ia0
1 + t . Bs & pentru t tt
1

= <+t.$<s B

+1.31.

I"dicatori de re-im di"amic pe"tru traductoare "umerice ?n ca"ul traductoarelor numerice care operea"8 cu m8rimi e:antionate& caracteristicile dinamice sunt descrise cu a%utorul ecua7iilor cu diferen7e finite& sau al func7iilor de transfer& utili">nd #ariabila comple)8 " = e sT & unde T este perioada de e:antionare. ;entru traductoarele numerice& care au conectate la ie:ire CAN +con#ertori analog $ numerici.& indicatorii tipici specifica7i sunt0 timpul de con#ersie sau +uneori. rata de con#ersie care repre"int8 num8rul de con#ersii posibile 9n unitatea de timp. ?nsum>nd timpul de con#ersie al CAN cu timpul tran"itoriu +tt. al p8r7ii analogice se ob7ine timpul de stabili"are al m8rimii la ie:irea traductorului numeric.

Caracteristici e"er-etice Irice opera7ie de m8surare implic8 un consum energetic. ;uterea& prin integrarea c8reia re"ult8 energia consumat8 poate fi preluat8 total sau par7ial de la m8rimile de m8surat. !)ist8 m8rimi acti#e& care au asociat8 o putere suficient8 pentru ca& prin intermediul unor !/ adec#ate& s8 asigure con#ersia direct8 9ntr$un semnal electric. C>nd m8rimile de m8surat sunt pasi#e este obligatoriu necesar8& pentru con#ersia lor 9n semnal electric& o surs8 de energie au)iliar8.

21

;entru a nu afecta re"ultatul m8sur8torii este necesar ca puterea preluat8 de la m8rimile de m8surat s8 fie c>t mai mic8. ?n practica utili"8rii traductoarelor se pune problema adapt8rii impedan7ei aparatului de m8sur8 +Vm. sau a traductorului +Vtr.& 9n raport cu impedan7a sursei Vs & astfel 9nc>t consumul energetic :i erorile de m8surare s8 se men7in8 9n limitele admise. Acest procedeu se nume:te adaptare de amplitudine sau ni#el :i se reali"ea"8 prin utili"area unor amplificatoare. ?n acest fel pe l>ng8 adaptarea de ni#el se reali"ea"8 :i o adaptare 9n putere. Consumurile de putere pot a#ea #alori de la 14 3 W p>n8 la 14 2 W& #alorile fiind specificate pentru fiecare traductor. ;entru caracteri"area puterii solicitate de la m8surand& fiec8rui traductor i se preci"ea"8 9n catalog sau pe placa indicatoare0 impedan7a de intrare pentru aparatul receptor& tipul sursei au)iliare +c.c. sau c.a..& #aloarea parametrilor +tensiune& curent. :i limitele admisibile de #aria7ie ale acestor parametri.

Caracteristici co"structi*e Calitatea efecti#8 a unui traductor este determinat8& at>t de concep7ia care d8 principiul de func7ionare& c>t :i de modul 9n care este reali"at constructi# acesta. Condi7iile efecti#e de func7ionare oferite de industrie pot impune cerin7e constructi#e diferite& c*iar dac8 m8surandul :i inter#alul de #aria7ie al acestuia sunt acelea:i. Caracteristicile constructi#e determin8 modul 9n care un traductor 9:i p8strea"8 caracteristicile func7ionale sub ac7iunea m8rimilor de influen78 care se e)ercit8 9n ca"ul di#erselor aplica7ii. ?n cele ce urmea"8 se pre"int8 c>te#a din caracteristicile constructi#e ale traductoarelor0 Ro uste$ea 3obuste7ea este o no7iune de ordin calitati#. !ste dat8 de capacitatea traductorului de a func7iona corect 9n condi7ii de :ocuri& #ibra7ii& #aria7ii mari de temperatur8& umiditate& presiune& agen7i noci#i +c*imici sau biologici..
22

Capacitatea de supra1"crcare Aceast8 no7iune define:te proprietatea unui traductor de a suporta #alori ale m8rimii de m8surat care dep8:esc limita superioar8 a domeniului $ f8r8 ca prin aceasta s8 re"ulte modific8ri ale performan7elor func7ionale +liniaritate& preci"ie& sensibilitate. sau deterior8ri constructi#e. Capacitatea de supra9nc8rcare se e)prim8 prin raportul 9ntre0 #aloarea ma)im8 nedistructibil8 :i limita superioar8 a domeniului. ;rin #aloare nedistructibil8 se 9n7elege #aloarea m8surandului peste limita superioar8 a domeniului care dup8 ce 9:i 9ncetea"8 ac7iunea& permite re#enirea traductorului la caracteristicile ini7iale. Capacita7ii de supra9nc8rcare i se asocia"8 un timp de e)ercitare0 timp scurt +c>nd solicitarea este numit8 :oc.B timp 9ndelungat +pentru suprasarcin8. .

.rotec$ia co"tra e!plo%iilor ;rotec7ia antie)plo"i#8 cuprinde m8surile specifice aplicate 9n construc7ia :i montarea traductoarelor +de regul8 a celor electrice :i electronice. cu scopul de a e#ita aprinderea atmosferei e)plo"i#e e)terioare de c8tre regimurile de func7ionare ale acestora. ;rin atmos,era e!plo%i* se 9n7elege un amestec de aer cu o substan78 inflamabil8 sub form8 de ga"& #apori& cea78& sau praf 9n astfel de propor7ii& 9nc>t sub ac7iunea unei surse de aprindere& poate apare fenomenul de ardere ce se propag8 #iolent +e)plo"i#. :i se men7ine 9n 9ntregul amestec. $ /ursele de aprindere pot fi0 sc>ntei& arcuri electrice generate la desc*iderea +ruperea. contactelor electrice& sau conductoarelor& c>t :i temperaturile ridicate datorate suprasarcinii etc. $ Vonele cu pericol de e)plo"ie se 9mpart 9n trei categorii 0 2o"a 345& 9n care amestecul e)plo"i# este pre"ent 9n mod continuu sau pentru perioade lungiB 2o"a 315& amestecul e)plo"i# poate ap8rea intermitent 2o"a 325 & 9n care amestecul e)plo"i# poate fi generat numai 9n ca" de a#arie :i pentru o perioad8 scurt8 de timp. Conform /TA/ FDD51$D3 traductoarele trebuie s8 fie prote%ate 9mpotri#a e)plo"iilor dac8 sunt destinate func7ion8rii 9n aceste condi7ii.

23

Modalit$ile de protec$ie a"tie!plo%i* su"t0 a. Capsulare a"tide,la-ra"t e)ecu7ie Jd- +/TA/ FDD51$D4. simboli"at8 prin E!. d. ?n acest ca" p8r7ile electrice care pot aprinde o atmosfer8 e)plo"i#8 sunt introduse 9ntr$o carcas8 capabil8 s8 suporte o e)plo"ie a unui amestec e)plo"i# p8truns 9n interiorul acesteia& f8r8 s8 sufere a#arii sau s8 permit8 propagarea e)plo"iei 9n e)terior prin 9mbin8ri sau alte c8i. b. Capsulare presuri%at e)ecu7ie Jp- +/TA/ FDD52$D4. simboli"at8 prin E!. p& prin care p8r7ile poten7ial generatoare de e)plo"ii sunt introduse 9ntr$ o carcas8& unde este asigurat8 o atmosfer8 protectoare prin presuri"are cu ga" inert care 9mpiedic8 p8trunderea atmosferei e)plo"i#e 9n interiorul carcasei. c. Si-ura"$ i"tri"sec e)ecu7ie Ji- +/TA/ FDD54$D4. simboli"at8 E!. i' prin care nici un circuit prin care trece curent electric nu poate aprinde o atmosfer8 e)plo"i#8& at>t 9n condi7ii normale de func7ionare c>t :i 9n ca" de defect& prin sc>ntei electrice sau efecte termice. d. 6"-lo are 1" "isip e)ecu7ie J@- +/TA/ FDD55$D4. simboli"at8 E!.7 p8r7ile capabile s8 aprind8 o atmosfer8 e)plo"i#8 prin sc>ntei sau arcuri electrice sunt 9nc*ise 9ntr$o carcas8 9nglobat8 9n nisip. e. Imersie 1" ulei e)ecu7ie Jo- +/TA/ FDD5 $D4. simboli"at8 prin E!. o prin care p8r7ile capabile s8 aprind8 atmodfera e)plo"i#8 sunt imersate 9n ulei& deci sc>nteile sau ga"ele fierbin7i formate sub ulei nu pot declan:a e)plo"ii 9n "ona de deasupra suprafe7ei uleiului. f. Si-ura"$ mrit e)ecu7ie Je- +/TA/ FDD5D$D4. E!. e prin care se iau m8suri suplimentare pentru a cre:te gradul de siguran78 9mpotri#a aprinderilor prin sc>ntei& arcuri electrice etc. g. .rotec$ie special e)ecu7ie Js- standard german +N1!. simboli"at8 prin E!. s& ce presupune m8suri suplimentare fa78 de cele men7ionate anterior contra aprinderii atmosferei e)plo"i#e. .rotec$ia a"ticoro%i* Acest tip de protec7ie se are 9n #edere din fa"a de proiectare :i urm8re:te ca elementele sensibile +!/. :i restul elementelor constructi#e s8 re"iste ac7iunii coro"i#e a unor factori din mediul ambiant. Astfel& elementele sensibile +!/. se construiesc din materiale care nu sunt afectate de agen7i coro"i#i& iar suprafe7ele e)terioare ale traductoarelor se prote%ea"8 cu substan7e +acoperiri. de protec7ie anticoro"i#e& utili">nd una din metodele0 #opsire& gal#ani"are& cadmiere& nic*elare etc.

24

Gradele "ormale de protec$ie Traductoarele +electrice :i electronice.& apar7in>nd categoriei utila%elor electrice& trebuie asigurate cu protec7ii specifice acestor utila%e& referitoare la protec7ia persoanelor contra atingerii p8r7ilor interioare aflate sub tensiune& c>t :i contra p8trunderii corpurilor str8ine solide& contra p8trunderii apei :i protec7ia contra deterior8rilor mecanice. /TA/ +5325$DH. $ stabile:te gradele normale de protec7ie pentru produsele electrote*nice& inclusi# traductoare. Xradele de protec7ie sunt simboli"ate prin literele I. urmate de 2 +dou8. sau 3 +trei. cifre a#>nd urm8toarele semnifica7ii0
$ prima ci,r simboli"ea"8 gradul de protec7ie al persoanelor contra atingerii

p8r7ilor interioare aflate sub tensiune sau 9n mi:care precum :i contra p8trunderii corpurilor str8ine. ?n acest sens se disting D grade de protec7ie0 /emnifica7iile primei ci,re 0 4 f8r8 protec7ie 1 protec7ie contra p8trunderii corpurilor solide cu dimensiunui mai mari de 54 mmB 2 protec7ie contra p8trunderii corpurilor solide cu dimensiuni mai mari de 12 mmB 3 $ protec7ie contra p8trunderii corpurilor solide cu dimensiuni mai mari de 2&5 mmB 4 $ protec7ie contra p8trunderii corpurilor solide cu dimensiuni mai mari de 1mmB 5 protec7ie par7ial8 contra prafuluiB protec7ie total8 contra prafului.
$ a doua ci,r 8 +protec7ie contra p8trunderii apei. are semnifica7iile0

4 f8r8 protec7ieB 1 protec7ie contra pic8turilor de ap8 de condensareB 2 protec7ie contra pic8turilor de ap8 ce cad sub ung*i de ma)im 15 grade& fa78 de #ertical8B 3 protec7ie contra apei de ploaieB 4 protec7ie contra stropirii cu ap8B 5 protec7ie contra %etului de ap8 sub presiuneB
25

protec7ie corespun"8toare condi7iilor de pe puntea na#elorB D protec7ie contra efectelor imersiei 9n ap8B F protec7ie pentru utila% +traductor. submersibil. $ a treia ci,r preci"ea"8 protec7ia contra deterior8rii mecanice& care cuprinde grade detaliate conform tabelului T 1.2.
Tabelul 1.2

/imboli"are prin a treia cifr8 4 1 2 3 4 5

Condi7ii de solicitare mecanic8 2asa berbecului LCgM $ 4&15 4&5 1&5 5 15 ?n8l7imea de c8dere LcmM $ 44 44 44 44 44 Cursa pe ori"ontal8 a berbecului LcmM $ F4 F4 F4 F4 F4

9. CLASI:ICAREA TRA)UCTOARELOR
'ntru$cat circuitele de automati"are sunt in general de natura electrica& marimea de iesire a traductoarelor este aproape e)clusi# de natura electrica. Clasificarea traductoarelor poate fi facuta in functie de natura marimii de iesire Te sau in functie de natura marimii de intrare Ti. 'n functie de forma semnalului ionformational obtinut la iesirea traductorului se deosebesc0
$ $

traductoare a"alo-ice& la care semnalul de iesire este continuu& #aria"a peintr$o infinitate de #aloriB traductoare "umerice& la care semnalul de iesire es5te numeric +digital..

In unctie de natura marimii de iesire !"e# se deosebesc$


2

traductoare p"eumatice& la care marimea de iesire este un semnal pneumatic +de aer comprimat.& de #alori unificate ;e=4&2...1 atmB se folosesc in medii cu pericol de e)plo"ii sau incendii& spatii in care pre"enta curentului electric este inter"isa la oeice #alori ale parametrului respecti#. traductoare electrice +;electro"ice5# la care marimea de iesire este un semnal electric& de obicei de #alori unificate +'e=2...14mA c.c.& sau 'e=4...24 mA c.c...

Traductoarele electrice se su di*id la ra"dul lor i"0


$

traductoare parametrice& la care marimea masurata este transformata intr$un ,parametru de circuit electric- +re"istenta& inductanta sau capacitate.. Traductoarele parametrice se impard deci la randul lor in0 traductoare re"isti#e& traductoare inducti#e si traductoare capacitati#e. traductoare -e"eratoare' la care marimea masurata este transformataintr$o tensiune electromotoare a carei #aloare depinde de #aloarea marimii respecti#e.

In unctie de natura marii aplicate la intrare !"i# se distin%$


$

traductoare de marimi "eelectrice +temperatura& deplasare& debit& #ite"a& presiune etc..B $ traductoare de marimi electrice +curent& frec#enta& putere& fa"a.. 'n practica& traductoarele sunt definite pe ba"a ambelor criterii aratate mai sus +de e)emplu& traductor parametric re"isti# de temperatura.. In unctie de domeniul de variatie al marimii de iesire, traductoarele se clasi ica in$ $ traductoare unificate& la care marimea de iesire repre"inta un semnalunificat electric +2$14 mA c.c. sau 4$24 mA c.c..& sau pneumatic +4&2$1 Cgf5cm6. $ tarductoare neunificate +speciali"ate. 'n figura urmatoare se pre"inta ca e)emplu un traductor relati# de presiune. ;resiunea de masurat ; este aplicata unui burduf metalic special B +capsula.

<. TI.URI )E TRA)UCTOARE


2D

I.

Traductoare de de it

Aparatul pentru masurarea debitului poarta denumirea generala de debitmetru. 'n sistemul international de unitati de masura pentru debit sunt adoptate urmatoaerele unitati0 $ metrul cub pe secunda debitul #olumicB $ Cilgrame pe secunda debitul masicB $ neYton pe secunda debitul de greutate. I unitate practica pentru debitul de #olum este si metrul cub pe ora& din relatia Z = # [/ unde se constata ca& deoareceintr$un anumit punct +sectiune. al conductei aria sectiunii este constanta& re"ulta ca intre debitul unui fluid si #ite"a sa intr$o sectiune data este o stricta proportionalitate. Asadar& masurarea debitului saite"a unui fluid este practic acelasi lucru& intre #alorile celor doua marimi nee)istand decat un factor de proportionalitate +de scara.. ;e de alta parte& conform legii lui Bernoulli& caderea de presiune statica pe o strangulare a sectiunii conductei +re"istenta *idrauica sau pneumatica. depinde de patratul #ite"ei fluidului. 'n consecinta& prin masurarea diferentei de presiunea pe o asemenea re"istenta *idraulica sau pneumatica se poate determina #aloarea #ite"ei respecti# a debitului fluidului respecti#.

II.

Traductor de pro!imitate

?n general +9n sens larg. pro)imitatea e)prim8 gradul de apropiere dintre dou8 obiecte& dintre care unul repre"int8 sistemul de referin78. /e poate reali"a controlul po"i7iei unui obiect care se deplasea"8& f8r8 contact 9ntre acesta :i referin78. ?n categoria m8sur8rilor de pro)imitate intr8 0 $ sesi"area capetelor de curs8 B $ sesi"area intersti7iului dintre suprafe7e B $ sesi"area pre"en7ei unui obiect 9n c>mpul de lucru etc. Traductoarele de pro)imitate au de regul8 o caracteristic8 de tip releu& m8rimea de ie:ire a#>nd #aria7ii discrete +\ tot sau nimic \. discerne 9ntre dou8 #alori care repre"int8 +con#en7ional. pre"en7a sau absen7a corpului controlat.
2F

Aceast8 particularitate conduce la reali"area compact8 a traductorului& elementul sensibil :i adaptorul +!/ S A1. fiind plasate 9n aceea:i unitate constructi#8. /Traductoare i"ducti*e de pro!imitate /c*ema de principiu a acestui traductor este dat8 9n figura sc*ema bloc. 1etectorul are rolul de a con#erti informa7ia asupra po"i7iei unui obiect metalic +9n raport cu fa7a sensibil8. 9n semnal electric. Blocul adaptor prelucrea"8 semnalul electric de la ie:irea detectorului :i comand8 un eta% final cu ie:ire pe sarcin8 de tip releu. Blocul de alimentare furni"ea"8 tensiunea necesar8 circuitelor electronice.

$ /c*ema bloc a traductorului inducti# de pro)imitate. Iscilatorul din blocul$detector 9ntre7ine& prin c>mpul magnetic alternati#& oscila7iile 9n %urul bobinei ce formea"8 +9mpreun8 cu mie"ul de ferit8. fa7a sensibil8 a detectorului. C>nd un obiect metalic +cu propriet87i feromagnetice. intr8 9n c>mpul magnetic al detectorului& 9n masa metalului apar curen7i (oucault care generea"8& la r>ndul lor& un c>mp magnetic de sens opus c>mpului principal pe care 9l atenuea"8 puternic :i ca urmare bloc*ea"8 oscila7iile. Caracteristicile de func7ionare ale traductorului pot fi apreciate 9n func7ie de #alorile cotelor utile& notate 9n figura 5.2 prin0 e grosimea ecranului metalic +grosimea obiectului detectat.B $ l87imea ecranuluiB O lungimea ecranuluiB ) distan7a de la marginea ecranului la centrului fe7ei sensibileB < acoperirea fe7ei sensibile de c8tre ecranul metalicB " distan7a de la ecran la fa7a sensibil8B "N distan7a nominal8 de detec7ie +sesi"are..

2H

(ig.5.2 $ 1imensiunile de gabarit ale traductorului inducti# de pro)imitate.

.ri"cipalele caracteristici ,u"c$io"ale0 a. 2o"a de ac$iu"e&L2M delimitat8 de #alorile L 3 & 44 M mm& este cuprins8 9ntre curba de anclan:are +oprirea oscila7iilor. :i curba de declan:are +pornirea oscila7iilor.B b. )ista"$a util de detec$ie V u ' influen7at8 puternic de natura :i dimensiunile obiectului +ecranului.& c>t :i de #aria7ia temperaturii& a tensiunii de alimentare :i de dispersiile c>mpului magnetic +din fabrica7ie.. c. :idelitatea repre"int8 toleran7a preci"iei de reperare a punctelor de oprire :i pornire a oscila7iilor& c>nd se men7in constan7i urm8torii parametri 0 distan7a& sensul :i #ite"a de deplasare& temperatura :i tensiunea de alimentare. d. =istere%isul repre"int8 cursa +distan7a. dintre punctele de oprire :i de pornire a oscila7iilor 9n acelea:i condi7ii +figura 5.3.. e. )urata impulsului de ie&ire& determinat8 de #ite"a deplas8rii ecranului +obiectului. :i dimensiunile acestuia. Constructi# traductoarele inducti#e de pro)imitate se reali"ea"8 9n dou8 #ariante0 1. cu ,a$a se"si il i"clus frontal sau lateral 9n corpul propriu$"is al traductorului B 2. cu ,a$a se"si il separat :i legat8 prin cablu fle)ibil de corpul traductorului. III. Traductor de pro!imitate ma-"etic

Aceste traductoare au o construc7ie simpl8 :i sunt formate dintr$un contact 9ntrerup8tor +releu de tip 3eed. plasat pe un bra7 al unei carcase sub form8 de \ R \ :i un magnet permanent fi)at pe cel8lalt bra7.Trecerea unui obiect metalic printre bra7ele detectorului +carcasei. modific8 liniile de for78 ale magnetului +le
34

ecranea"8. :i ca urmare contactul releului 9:i sc*imb8 starea figura 5.4. !)ist8 #ariante constructi#e la care obiectele magnetice pot ac7iona direct asupra releului.

$ !lemente sensibile capaciti#e pentru traductoare de pro)imitate

?n ca"ul traductoarelor capaciti#e de pro)imitate elementul sensibil este format dintr$un condensator care face parte dintr$un circuit oscilant. ;re"en7a unui material conductor sau dielectric cu permiti#itatea r P1& la o distan78 " u 9n raport cu fa7a sensibil8 a detectorului& modific8 capacitatea de cupla% :i amorsea"8 oscila7iile. (unc7ionarea este diferit8 9n raport cu natura obiectului controlat. a# Oa detec7ia materialelor conductoare& obiectul a c8rui po"i7ie este controlat8 formea"8 cu fa7a sensibil8 un condensator a c8rui capacitate cre:te odat8 cu mic:orarea distan7ei ]) dintre obiect :i fa7a sensibil8. # Oa detec7ia materialelor i"olante& fa7a sensibil8 este un condensator a c8rui capacitate cre:te& cu at>t mai mult& cu c>t premiti#itatea dielectric8 + r . a obiectului controlat este mai mare. ;rincipalele surse de erori le repre"int8 #aria7iile de temperatur8.

' Elemente sensibile otoelectrice pentru traductoare de proximitate

31

(unc7ionarea acestora se ba"ea"8 pe modificarea flu)ului de radia7ii care se stabile:te 9ntre o surs8 +emi78tor. :i un receptor& datorit8 pre"en7ei obiectului controlat. /e disting dou8 #ariante constructi#e 0 a. Eleme"t se"si il de tip arier& la care emi78torul :i receptorul sunt de o parte :i de alta a obiectului controlat.

!lement sensibil de tip barier8

b. Eleme"t se"si il de tip re,lector la care fasciculul de radia7ii emis de sursa +!. este transmis spre receptor& situat de aceea:i parte cu emi78torul& 9n raport cu obiectul controlat& prin intermediul unui para#an reflectori"ant +reflector.. ;re"en7a obiectului controlat modific8 intensitatea flu)ului luminos receptat dup8 refle)ie. 1ac8 obiectul controlat are propriet87i reflectori"ante& atunci el poate %uca :i rolul de para#an reflectori"ant. /ursele emi78toare +!. pot fi reali"ate cu diode electroluminiscente +O!1. cu fascicul #i"ibil sau infraro:u +cel mai utili"at. dar :i cu l8mpi speciale care au lentil8 de focali"are. 3eceptoarele +3. utili"ea"8 fotodiode sau fototran"istoare 9n domeniul #i"ibil sau infraro:u& dar pot utili"a :i celule foto#oltaice 9n domeniul #i"ibil. Naria7ia de semnal electric furni"at8 de elementul sensibil& datorit8 modific8rii po"i7iei obiectului detectat este prelucrat8 de adaptorul traductorului +care con7ine un formator de impulsuri :i un amplificator. apoi transmis8 elementului de ie:ire de tip releu sau contactor static +tiristor sau triac..

!lement sensibil fotoelectric de tip reflector.


32

$ Elemente sensibile luidice pentru traductoarele de proximitate Traductoarele fluidice se caracteri"ea"8 prin simplitate constructi#8 :i func7ional8. 1e aceea& aceste traductoare se afl8 9n nomenclatorul ma%orit87ii produc8torilor mondiali de aparatur8 fluidic8. ;rincipiile func7ionale ale elementelor sensibile fluidice deri#8 din sesi"area modific8rii unuia sau a mai multor parametri de stare ai fluidului0 presiune& #ite"8& sens de curgere $ sub influen7a corpului a c8rui pre"en78 trebuie sesi"at8. !lementele sensibile& frec#ent 9nt>lnite 9n costruc7ia traductoarelor fluidice de pro)imitate& sunt0
a. )ispo%iti* du% / palet $ 9nt>lnit 9n construc7ia tuturor adaptoarelor

pneumatice unde are rol de preamplificator 9naintea eta%ului final de putere.?n acela:i timp dispo"iti#ul du"8 palet8 este utili"at ca element sensibil al traductorului de pro)imitate. ;rincipiul de func7ionare :i caracteristica static8 a dispo"iti#ului du"8 palet8 sunt date 9n de %os. Ibiectul detectat %oac8 rolul paletei +;.& iar re"isten7a pneumatic8 32 repre"int8 du"a +1..

1ispo"iti# du"8 palet80 a. principiul de func7ionareB b. caracteristica static8

1ac8 presiunea de alimentare + ;a ;1 . este constant8& #aria7ia presiunii ;2 +identic8 cu presiunea de ie:ire ;e . 9n func7ie de #aloarea distan7ei +). dintre palet8 :i du"8 este pre"entat8 9n figura 5.F b. Caracteristica static8 ;2 = f + ) . este liniar8 numai 9n "ona AB. /e obser#8 c8 pentru ) = 4& presiunea ;2 are #aloare ma)im8& adic8 #aloarea presiunii de alimentare + ;2 = ;1 .& iar dac8 ) este
33

suficient de mare& presiunea ;2 scade la #aloare presiunii atmosferice + ;2 ;atm .. ?n urmatoare figura sunt date modalit87ile de apropiere ale obiectului fa78 de du"8. Aproprierea obiectului& fie printr$o deplasare a)ial8 +frontal8.& fie printr$o deplasare lateral8 produce #aria7ia presiunii de ie:ire + ;e ;2 .& astfel c8 dep8:irea unui prag impus pentru #aria7ia presiunii de ie:ire $ arat8 faptul c8 obiectul este \sesi"at \.

$ 2odalit87i de apropiere a obiectului fa78 de du"80 a. deplasare a)ial8B b.$ deplasare lateral8

I calibrare corespun"8toare a curbelor ;e = f + ) . sau ;e = f + <. ^ ) =ct. #a indica cu o preci"ie de ma)imum 1 LmmM Jc>t de aproape - este obiectul sesi"at. b. Se"%orul de pro!imitate cu > ?et li er > +cu turbulen78. Acesta este format din dou8 du"e coa)iale 0 du"a emi78toare 1& alimentat8 de la o surs8 de presiune constant8 :i du"a receptoare 2& figura 1.1. 1ac8 obiectul ce trebuie detectat& nu se afl8 9n spa7iul dintre cele dou8 du"e& %etul emis de du"a 1 este captat de du"a 2 :i ca urmare 9n du"a receptoare +2. se ob7ine un ni#el de presiune mare ce corespunde semnalului logic /=-1-+obiectul nu este detectat.. ;re"en7a obiectului 9ntre cele dou8 du"e poate 9ntrerupe par7ial sau total %etul emis de du"a 1.

(ig. 1.1 /en"or de pro)imitate cu J%et liber-

I sc8dere a presiunii 9n du"a receptor 2& sub o anumit8 limit8& determin8 semnalul logic / =-4 J& deci obiectul este -detectat-.

34

;rincipalul de"a#anta% al acestui tip de detector const8 9n sensibilitatea mare la impurit87ile din mediu& care sunt antrenate prin %etul de aer :i obturea"8 du"a receptor 2. Acest tip de traductor se utili"ea"8 pentru intersti7ii care nu dep8:esc 24 mm.

$ Senzorul ma%netic inte%rat de proximitate Termenul \magnetic\ deri#8 de la faptul c8 acest sen"or utili"ea"8 un detector de tip element Uall, care sesi"ea"8 pre"en7a c>mpurilor magnetice de intensit87i relati# mici +apro)imati# 54 mT. :i produce semnale de tensiune de ordinul +1...14. mN. Acest sen"or utili"ea"8 circuite integrate speciali"ate de fabrica7ie rom>neasc8 din seria _/2 23T +T = 1& 2& 3& 4. sau _/2 24T +T = 1& 2. . Aceste circuite integrate& con7in 9n acela:i cristal de siliciu at>t sen"orul Uall, c>t :i blocurile de prelucrare a semnalelor oferite de acesta. 1enumirea comercial8 a acestor circuite este Jsen"ori magnetici comutatori-. /c*ema bloc a unui sen"or magnetic de tip _/2 23TB +24T. este pre"entat8 9n figura 5.1 . ;arametri de catalog pentru cele dou8 serii de circuite integrate +_/2 23T :i _/2 24T. sunt da7i 9n L1DM. 1in punct de #edere calitati# circuitul _/2 24T este superior circuitului _/2 23T prin doi parametri electrici0 a. curentul de alimentare +la o induc7ie de 54 mT. este de 2 mA 9n ca"ul circuitului _/2 24T& fa78 de 4&3 mA +DmA. 9n ca"ul circuitului _/2 23T.
b. tensiunea de alimentare0 DN la _/2 24T& fa78 de 14N +25N. la _/2 23T.

8 Sc(ema loc a se"%orului ma-"etic comutator de tip @SM 29A.

IB.

Traductor de temperatura

35

Conform sc(emei & un traductor de temperatura cu termocuplu este alcatuit principial din 0 ` elementul sensibil de tip termocuplu& care face con#ersia din temperatura in tensiune termoelectromotoareB ` cablurile de prelungire& prin intermediul carora %onctiunea de referinta este adusa la locul masurarii intr$o "ona unde este posibila mentinerea constanta a temperaturiiB ` adaptorul care obtine semnalul unificat de iesire 'e B 'esirea analogica a traductorului este con#ertita in semnal numeric prin intermediul unui con#ertor analog$numeric +CAN.& conectat la iesirea adaptorului. 'nterfata de comunicatie& 'C #a a#ea ca sursa de iesire codul numeric <6. /A! repre"inta sursa de alimentare au)iliara ce alimentea"a elementul de legatura si transport precum si adaptorul. !lementul sensibil de tip termocuplu este de tip acti# +generator.& deci nu necesita alimetare au)iliara& energia necesara efectuarii masurarii fiind preluata de la masurand. $ Co"ctiu"ea de re,eri"ta Naloarea tensiunii termoelectomotoare data de termocuplu& cu %onctiunea de masurare imersata intr$un mediu cu temperatura a& este in conformitate cu caracteristica statica daca %onctiunea de referinta ao este mentinuta la temperatura de 4b C. Cum capetele libere ale celor doi termoelectro"i sunt aduse la cutia de borne& aflata in mediul ambiant din imediata apropiere a procesului in care se face masurarea& nu este posibil de mentinut temperatura acestuia la 4b C& de aceea se procedea"a la folosirea unor cabluri de prelungire& ce deplasea"a %onctiunea de referinta de la cutia de borne la un loc din apropierea adaptorului. Cablurile de prelungire sunt doua conductoare& i"olate electric& reali"ate din materiale diferite de termoelectro"ii termocuplului& intrucat termoelectro"ii sunt alcatuiti din metale nobile. 1atorita termoelectro"ilor folositi si proprietatilor mediului de tip o)idant& cablurile de prelungire sunt de tip0 conductorul po"iti# din Cromel& iar cel negati# constituit dintr$un alia% de Copel cu temperaturile de utili%are i"tre 4 8 244b C. Conductorul po"iti# al cablului de prelungire #a fi codificat prin culoarea albastra& iar cel negati# prin culoarea rosie astfel incat la montare sa fie mai usoara conectarea conductoarelor la termoelectrodul aferent +S la S si la $ ..

2odalitatea de compe"sare a temperaturii ?o"ctiu"ii de re,eri"ta se #a reali"a prin 0

' introducerea in circuitul termocuplu a unei tensiuni de compensare e%ala si de sens contrar celei produse de variatiile de temperatura asupra )onctiunii de re erinta.

'n serie cu termocuplul TC se conectea"a tensiunea de de"ec*ilibru RC1 a unei punti re"isti#e W*eastone& alimentata in diagonala AB cu curentul constant '& care cuprinde in structura sa o re"istenta 3T din nic*el& celelalte re"istente fiind reali"ate din constantan. 'n ipote"a simplificatoare ca atat termocuplul cat si re"istenta 3T au caracteristici statice liniare pe domeniul ma)im de #ariatie a temperaturii %onctiunii de referinta& 3Tma) = 3T4 =+1Sc3T d ao ma). ]RB1ma)=+ 3Tma)$ 3T4. d '1= 3T4 c3T d ao ma) d '1& unde0 ` 3Tma) este coeficientul de #ariatie al re"istentei 3T cu temperatura. ` 3T4= #aloarea lui 3T la Ib C ` 3Tma) = #aloarea lui 3T la ama). ` ]RB1ma)=#ariatia de tensiune ma)ima pe re"istenta corespun"atoare#ariatiei ma)ime de temperatura. Cum !TC +a4 ma).= ]RB1ma)& #a re"ulta imediat #aloarea re"istentei 3T4= !TC +a4 ma). 5 c3T d ao ma) d '1& 1eoarece caracteristica statica a termocuplului este neliniara se poate proceda printr$o metoda grafo$analitica constand in determinarea grafica a erorii ma)ime de neliniaritate a termocuplului pe domeniul ]a4 ma).

;entru termocuplul pe care l$am folosit + Cromel$Copel. a carui %onctiune de referinta trebuie compensata pe domeniul 4 $ 44b C0 pentru re"istenta 3T se utili"ea"a sarma de cupru iar pentru celelalte re"istente din punte #om utili"a manganina.
3D

7,5 7 6,5 6 5,5 5 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110

tensiune (mv)

temperatura (celsius)

Caracteristica statica a traductorului de temperatura a#and ca termoelectro"i Cromel respecti# Copel& dedusa din tabelul de #alori succesi#e ale tensiunii termoelectromotoare la temperaturi din 14 in 14 b C& este pre"entata in graficul de mai sus. ;e ba"a #alorilor am determinat eroarea de neliniaritate ma)ima D"EF.4GH sau e!primata i" mB este 4.<IJ ]RB1ma) EEcromel/copel+<4bC #/4.G D"E2.KK/4.2<E2.<2 mBJ 'mpunand '1='2=2&5 mA stii"d ca ccu=4.42 d 14$2 e$1 si daca se impune R=FN si Rab= N re"ulta0 3T4 = 5. FLJ

3F

Bibliografie
1. Damachi E. Tunsoia Electronic8 . EDP-BUC. 1979 2. Gray P.E. Ba ele electronici mo!erne"- #ol. $-$$% ET&% BUC. 1979 '. (8c8rescu ). Dis*o iti#e semicon!uctoare-+anual !e utili are" ET&. BUC 197, -. Cean.8 E. Tusac $. % +iholca C.-Electronic8 in!ustrial8 :i automati 8ri"- E&T. BUC. 1979 ,. Constantin P. B/rca-G8l8reanu 0.a. Electronic8

$n!ustrial8"- ED& BUC.-1971 1. +aican 2. 2isteme numerice cu circuite inte.rate" ET&BUC. 1934 7. Dancia $. +icro-*rocesoare arhitectur8 intern8"% E. DaciaClu5-6a*oca 1979 3. 28#escu +. % :i . a. Circuite Electronice"#ol. $%$$%$$$% ET&% BUC.-1937-1939 9. C8rtureanu (.$ancu 7. :i.a. +ateriale :i com*onnte
3H

electronice" EDP. BUC. 1972

44

S-ar putea să vă placă și