Sunteți pe pagina 1din 28

NURSING IN ANESTEZIE- TERAPIE INTENSIVA

COMPETENTE: 1.analizeaza principalele tipuri de anestezie 2.analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3.identifica problemele de dependenta si stabileste diagnostice de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave 4.elaboreaza planul de ingrijire 5.aplica interventii proprii si delegate 6.evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

BIBLIOGRAFIE: 1. Ghid de nursin ! Lu"re#i$ Ti#ir"$ %. In ri&iri s'e"i$(e $")rd$#e '$"ien#i()r de $sis#en#ii *edi"$(i ! Lu"re#i$ Ti#ir"$ +. M$nu$( de *edi"in$ in#ern$ 'en#ru "$dre *edii ! C. B)runde( ,. Anes#e-ie-#er$'ie in#ensi.$- I)$n$ Gri )r$s /.Su')r# de "urs

1.Principalele tipuri de anestezie 2.Pregatirea pacientului pentru anestezie 3.Monitorizarea pacientului in terapie intensiva 4.Interventii !proprii"comunicare# $idratare# alimentare#igiena# mobilizare# profila%ie# educatie& !delegate 5.Interventii specifice !dezobstructia cailor aeriene superioare !aspirarea secretiilor oro!faringiene !tra$eotomie !'(' !perfuzii !transfuzii !o%igenoteraie !defibrilarea automata e%terna !ventilatia mecanica !intubatia tra$eala !aspiratia tra$eobronsica

PRINCIPALELE TIPURI 0E ANESTEZIE


1. ANESTEZIA GENERALA !stare drog!indusa caractetizata de pierderea constientei# cu imposibilitatea trezirii c$iar la stimulare intensa %. ANESTEZIILE REGIONALE !sint te$nici in care zona anesteziata este limitata la cimpul operator sau la o regiune limitata a corpului. $. A. ()"$($ ! de contact"pe tegumente sau mucoase& !prin infiltratie"injectarea in zona punctiei)inciziei& 1.A. de ner.i 'eri2eri"i"anestezierea unei zone tributare unui nerv periferic sau unui ple% nervos& ".A. de ")ndu"ere adm. anestezicului in imediata vecinatate a maduvei spinarii !in lic$idul cefalora$idian"subara$noidiana sau ra$ianestezia& !in spatiul peridural"a.peridurala& (ele mai frecvent intilnite intilnite sunt !anestezia generala !ra$ianestezia !anestezia peridurala !anestezia locala

ANESTEZIA GENERALA * stare reversibil+ caracterizat+ prin ! narcoz+ " somn & ! analgezie "lipsa durerii & ! rela%are muscular+ ! arefle%ie ,i fiind de asemeni asociat+ cu depresie reversibil+ a func-iei organelor.

.azele " timpii & /0 1. Indu"3i$ ! 1ncepe 1n momentul administr+rii drogurilor anestezice ,i continu+ p2n+ la atingerea unui nivel stabil al anesteziei " pierderea st+rii de con,tien-+ &. ! perioad+ cu risc crescut 3 pot s+ apar+ alter+ri bru,te ale func-iilor respiratorie ,i circulatorie. ! perioada 1n care se realizeaz+ intuba-ia endotra$eal+. !pacientul primeste o%igen pe masca ! dup+ I45 3 pozi-ionarea ,i preg+tirea pacientului pentru opera-ie " sond+ gastric+# urinar+# iodare# a,ezarea c2mpurilor#etc.&. %. Men3inere$ ! perioada 1n care se desf+,oar+ interven-ia c$irurgical+ . ! necesit+ monitorizare atent+ " clinic+ ,i paraclinic+ noninvaziv+ ,i invaziv+&. ! se administreaza substante anestezice I6 si anestezice volatile in amestec cu o%igen pe sond I45. +. Tre-ire$ ! o alt+ perioad+ cu risc 1ntreruperea administr+rii drogurilor# antagonizarea drogurilor administrate# trezirea pacientului. !este perioda 1n care durerea prezen-a sondei endotra$eale frisonul vasoconstric-ia indus+ de $ipotermie pot produce $ipertensiune sever+ ,i cre,terea cererii de 42 ! se e%ecut+ detubarea 3 cel mai bine 1nainte de apari-ia refle%elor 7dup+ completa trezire a bolnavului. 8ac+ detubarea se face 1ntre aceste perioade e%ist+ risc de laringospasm. Incidente si accidente !spasm laringian sau bronsic !$ipersalivatie !bradicardie !$ipo5/ 4

!stop cardiac# 8e aceea substantele anestezice se administreaza f. lent# cu sustinere de perfuzie si o o%igenare corecta. !stomac plin* varsatura*aspiratie pulmonara !incidente datorate defectiunilor instrumentelor si aparatelor folosie"laringoscop# aparat de anestezie# aspirator de secretii# sursa de o%igen& !deteriorarea danturii pacientului !inundarea tra$eobronsica !tulburari de ritm cardiac !95/ trezire defectioasa cu tuse si contractii abdominale !recurarizare datorita eliminarii insuficiente a subst anestezice.

PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ANESTEZIE


S")': !bolnavul sa ajunga in sala de operatie cit mai increzator# netraumatizat psi$ic si cit mai avertizat asupra manevrelor lipsite de risc# pe care urmeaza sa le suporte. Preanestezia este perioda care incepe in momentul deciziei pentru interventia c$irurgicala si se termina in momentul efectuarii anesteziei. /nestezia de baza *pregatirea medicamentosa efectuata in seara dinaintea interventiei c$irugicale. Premedicatia* combinatia de medicamente care se administreaza# de regula# cu 3:! pina la 6: minute inainte de inceperea anesteziei. Pre $#ire$ 'sih)() i"$ !contactul cu salonul de c$irugie !contactul cu ceilalti pacienti !satisfacerea# pe cit posibil# a micilor conforturi ale boln. !se e%plica necesitatea anesteziei# lipsa de risc si gradul de securitate !pacientul tb sa fie de acord cu practicile medico!c$irurgicale !se obtine consimtamintul scris. Pre $#ire$ 2i-i"$ !in preziua interventiei c$irurgicale!baie generala# insistind asupra masurilor de igiena la nivelul cavitatii bucale si a orificiilor naturale !femeile isi ingrijesc ung$iile"se sterge oja de pe ung$ii si rujul de pe buze& !eventualele focare de infectie cutanate# dentare# nazofaringiene# vor fi depistate si asanate !regiunea unde se va efectua incizia va fi epilata si apoi badijonata cu alc iodat !pac sunt sfatuiti sa!si indeparteze bijuteriile !pac cu afectiuni asociate sunt tratati !seara clisma evacuatoare !oprirea alimentatiei si $idratarii ! uneori se recomanda spalaturi vaginale !montarea sondei vezicale !indepartarea protezelor dentare si oculare !masuri de protectie a capitalului venos 5

Pre $#ire$ *edi"$*en#)$s$: !reec$ilibrare $idro!electrolitica !asanarea focarelor septice !combaterea starii de neliniste# agitatie# teama !premedicatie# functie de patologia asociata.

FISA 0E ANESTEZIE
;ste documentul medicolegal folosit in timpul anesteziei si apoi in terapie intensiva. (uprinde !8ate generale despre pacient !<uccinta anamneza !'ezumatul obs clinice si diagnosticul !8ate clinice despre functionalitatea aparatelor si organelor !in paginile 2 si 3 este prezenata# sub forma garfica# evolutia principalelor constante clinice 5/# P# '# 5 notate la 5! 1: min. Intraoperator !indica ora de inceput si de terminare a anesteziei# a interventiei c$irurgicale# precum si succesiunea in timp a manevrelor te$nice e%ecutete pt anestezie si a adm medicatiei !de asemenea pe aceasta se face bilantul intrarilo si pierderilor"singe# urina# scaun# varsatura# bila...&

INTERVENTII SPECIFICE IN ATI


1.Monitorizare ;=0 2.Monitorizarea functiilor vitale# diurezei# durerii# starii de constienta# aspectul faciesului si a tegumentelor. 3.'espiratia asistata pe ventilator# adm. 8e o%igen 4.I45 5.'eec$ilibrarea $idroelectroltica si adm medicatiei cu injectomatul sau infuzomatul 6.Masurarea presiunii venoase centrale"P6(& >.5ratarea durerii. 1. M)ni#)ri-$re$ E4G si $ TA5 res'ir$#iei Interventiile asistentei: !conecteaza pacientul in circuitul aparatului pentru supraveg$ere continua ;=0 !aplica electrozii periferici la membrele superioare !electrodul de culoare rosie la bratul drept# cel de culoare galbena la bratul stang# verde la piciorul stang si negru sau albastru la piciorul drept !precordial aplica 3 electrozi adezivi in spatiul al I6!lea intercostal parasternal stang# si in spatiul al 6!lea intercostal# unul pe linia medioclaviculara si pe linia a%ilara anterioara !5/ se monitorizeaza cu ajutorul aparatelor electronice ce se fi%eaza pe toracele bolnavului cu banda# iar la brat manseta# se programeaza pentru a masura 5/ la anumite intervale de timp# alta posibilitate de inregistrare a 5/ poate fi cu ajutorul unui tensiometru fi% montat la perete in dreptul fiecarui pat de /5I !'espiratia se monitorizeaza programand aparatul sa indice frecventa la anumite intervale de timp 6

!8iureza se monitorizeaza prin sondaj cu sonda .ole? efectuat de medic# la care se ataseaza o punga colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor de urina. %. In ri&ire$ 1)(n$.i()r "u .en#i($#ie *e"$ni"$ 6res'ir$#ie $r#i2i"i$($7 'educerea si suprimarea miscarilor respiratorii ale toracelui si diafragmului apare in urma paraliziei centrului respirator# a musc$ilor respiratori sau prin contractura lor patologica. Problemele bolnavului care necesita ventilatie mecanica "6M& !ano%ie !$ipercapnie !cianoza !insomnie !transpiratii abundente !obnubilatie In acest caz medicul va dispune aplicarea respiratiei artificiale# mecanice asistate. (ategorii de bolnavi cu indicatie de 6M !bolnavi operati cu risc de insuficienta respiratorie !traumatisme craniene !traumatisme toracice !boli neurologice !in c$irurgia cardiovasculara !in caz de supradozare cu barbiturice si opiacee# in stop respirator "resuscitare cardiopulmonara& 'espiratia artificiala mecanica suplimenteaza respiratia ineficienta si de aceea se numeste ventilatie asistata. /paratele de ventilatie artificiala sunt foarte numeroase# insa cele mai eficiente sunt acelea care functioneaza pe baza presiunii intratra$eale pozitive. 'espiratoarele de presiune intratra$eale pozitiva intermitenta realizeaza o inspiratie si e%piratie activa. 8intre cele cu inspiratie activa sunt resuscitorul cu burduf# care este format dintr!o masca etansa si un tub de lungime diferita cu un burduf actionat mecanic sau manual. (urentul de aer sau 42 este dirijat cu ajutorul a doua supape unidirectionale. (ompresiunea burdufului realizeaza inspiratie# e%piratia fiind asigurata de elasticitatea plamanilor. /paratele cu inspiratie si e%piratie activa se gasesc intr!o mare varietate si se numesc ventilatoare sau pulmotoare. Prin cresterea si scaderea presiunii pozitive si negative realizate de aparate se pot modifica ritmul si volumul respiratiei. In cazul respiratiei spontane ritmul aparatului se sincronizeaza cu acestea si astfel va asista ambele faze ale respiratiei. /ceste aparate nu pot fi utilizate pentru asistarea de lunga durata a respiratiei. /ceste aparate nu pot fi utilizate pentru asistarea de lunga durata a respiratiei. ;le se aplica trecator pentru bolnavii inconstienti. /daptarea aparatului la bolnav se face diferit in functie de durata necesara mentinerii lui si anume prin intermediul unei masti etanse pentru perioade scurte# de cateva minute si prin intermediul unor sonde endotra$eale introduse prin intubatie oro! tra$eala "I45& efectuata de medic pentru perioade mai lungi. C)ne"#$re$ '$"ien#u(ui ($ .en#i($#)r <e efectueaza prin masca adaptata pe orificiul bucal si nazal al pacientului. 0azul care ajunge la bolnav trebuie sa fie steril "trece prin filtre bacteriene&# umidificat cu vapori de apa# iar aerul e%pirat poate fi evacuat in e%terior# filtrat sau captat. Pornirea aparatului se face dupa ce acesta a fost conectat la sursa de curent electric# la 42# la aer comprimat. >

/justarea frecventei respiratorii se face de obicei la frecvente joase @!14 respiratii7minut. <e determina gazele din sangele arterial dupa 2: minute de ventilatie mecanica. In ri&ire$ 1)(n$.u(ui 'resu'une supraveg$erea permanenta a !parametrilor ventilatori frecventa respiratiei# presiunea de insuflare de varfA !analiza gazelor prin o%imetrie Pa 42# Pa(42# 9bB# <a42 BA !functiilor vitale 5/# puls# temperaturaA !P6( "presiune venoasa centrala& !'df. 5oracica de control# e%amen bacteriologic din sputa la 5 zile pentru prevenirea si tratarea infectiilor !/spirarea secretiilor tra$eobronsice# mai ales la bolnavul cu tra$eostomie# care nu! si poate mobiliza singur secretiile !5apotare "masaj insotit de batai cu marginea cubitala& !<c$imbarea frecventa a pozitiei bolnavului pentru favorizarea drenajului secretiei !/erosoli cu bron$odilatatoare pentru fluidifierea secretiilor vascoase !'eec$ilibrare $idroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfuzie sau prin sonda nazogastrica. As'ir$#i$ #r$he)1r)nsi"$ ;ste o interventie a asistentului7asistentei medicale care se aplica ori de cate ori este necesara. Materiale necesare: !manusi sterile !sonda de aspiratie sterila de unica folosinta# comprese de tifon !sursa de o%igen !aspirator medical !recipient de colectare a secretiilor Tehnica aspiratiei: !asistentul7asistenta isi pun manusi sterile !se regleaza presiunea aspiratorului intre @:!12: mm 9g !se va administra o%igen 1::B pacientului 3!5 minute inainte !se adapteaza sonda la aspirator !se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor aspira secretiile retregand treptat sonda !timpul ma%im de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 1: secunde Detubarea !;ste efectuata de medic# asistenta pregateste materialele necesare# serveste medicul si ajuta bolnavul. 8etubarea se recomanda dupa o ventilatie spontana timp de 1 ora sau mai mult# iar functiile vitale se mentin la valori normale. In#u1$#i$ )r) #r$he$($ 6IOT7 'olul asistentei este de a pregati materialele si bolnavul si de a servi medicul. Materiale necesare: !laringoscop cu lama dreapta sau scurta si sursa de lumina !tuburi sau sonde de intubatie endo!tra$eale din cauciuc sau material plastic prevazute cu mandren !seringa sterila de 1: ml pentru umflarea mansetei tra$eale !gel cu %ilina pentru anestezia de contact !solutie de %ilina pentru anestezia faringelui si a corzilor vocale !departator de gura !mandrene si pense speciale !la nevoie# se asigura aparat de ventilatie manuala "/mbu&# sursa de o%igen# aspirator puternic# pregatit in stare de functionareA sonde de aspiratieA sonda CanDauer rigidaA !2 canule de intubatie de dimensiuni diferite sterile de unica folosinta @

!balon de ventilatie cu masca !medicamente necesare pregatite in seringi etic$etate !stetoscop Indicatii !pentru administrarea anesteziei generale !in caz de obstructie a cailor aeriene !in resuscitarea cardio!respiratorie# pentru ventilatia artificiala cu ventilator /mbu !primul ajutor in caz de inec sau into%icatie cu gaze !asigurarea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta Rolul asistentei in timpul te$nicii este de a pregati bolnavul !sa indeparteze protezele dentare mobile !curatarea oro!faringelui de secretii !asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul in e%tensie ridicat fata de planul umerilor pe o perna mica !servirea medicului cu instrumente speciale Interventii aplicate: !supraveg$erea functiilor vitale !mentinerea permeabila a sondei prin aspirarea secretiilor cu ajutorul unui cateter de aspiratie ori de cate ori este nevoie !toaleta cavitatii bucale si aspirarea secretiilor din gura !imobilizare in cazul pacientilor agitati pentru a preveni detubarea spontana Detubarea pacientului este indicata de medic cand respiratia pacientului este normala. <e efectueaza astfel !se aspira mai intai secretiile de pe sonda si din cavitatea bucala !se e%trage mesa din gura sau se dezumfla balonasul de etansare !se scoate lent sonda aspirand continuu !se efectueaza toaleta cavitatii bucale a pacientului In ri&ire$ 1)(n$.u(ui "u )1s#ru"#ie $ "$i()r res'ir$#)rii Obstructia cailor respiratorii poate fi determinata de: !prezenta corpilor straini !procese inflamatoare edematoase !procese alergice !depozite de produse patologice# acumulare de secretii !aspiratia secretiilor salivare sau continutului stomacal regurgitat# spasm laringian sau al musculaturii bronsice# paralizia corzilor vocale. 8aca obstructia se face cu un corp strain# iar acesta este la nivelul cailor respiratorii superioare# respiratia este dificila# inspirul lung si zgomotos# insotita de cornaj si triaj. <imptome !raguseala sau afonie !cianoza !ta$icardie !95/ Eolnavul depune mari eforturi pentru a inspira. Masuri de urgenta ! se impune permeabilizarea cailor respiratorii# care este e%ecutata de medic sub controlul laringo!bron$oscopic. Rolul asistentei: !pregatirea materialelor !pregatirea instrumentelor necesare "pregatirea bolnavului pentru bron$oscopie&# servirea medicului# supraveg$erea pacientului. F

Ga fata locului in obstructia cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi straini# se recomanda metoda 9;IMGI(9# apasarea diafragmului de jos in sus astfel incat acesta# ca un piston sa impinga aerul e%istent in bron$ii si tra$ee favorizand eliminarea corpului strain. O1s#ru"#ii(e su1 ()#i"e 3 se mai combat in cazul bolnavului constient prin provocare de tuse artificiala dupa ce secretiile au fost fluidifiate cu medicamente# se e%trage corpul strain prin laringo!bron$oscopie la 4'G. In obstructiile laringo!tra$eale severe# se indica intubatie oro!tra$eala sau tra$eostomie efectuata de medic# dupa care se face aspiratia secretiilor. Cur$#$re$ )r)-2$rin e(ui de secretii sau varsaturi se poate face cu degetele protejate de manusi# invelite in tifon# sau prin aspiratie oro!faringiana sau nazo! faringiana cu o sonda Helaton adaptata la o seringa din material plastic de calibru mare# cu o pompa de vid sau cu aspirator. In stop respirator se face respiratia artificiala imediat gura la gura sau cu burduf actionat. /sistenta medicala trebuie sa se asigure ca in prealabil au fost dezobstruate caile respiratorii. O8i en)#er$'i$! se utilizeaza in toate formele de insuficienta respiratorie acuta. (ea mai utilizata metoda de administrare a 42 este prin sonda nazala. /sistenta medicala va introduce sonda nazala pana in faringe "lungime!distanta care separa nasul de lobul urec$ii&. <e folosesc sonde Helaton sterile si se asigura umidificarea 42 cu 273 apa si 173 alcool etilic. M$suri #er$'eu#i"e 5ratament se face la indicatia medicului !99( 1::!3:: mg I.6. in perfuzie# calciu clorat I.6.# calciu gluconic I.6. 1:!2: ml.# in edem laringian alergic# laringite edematoase# into%icatii cu substanta corozivaA !in spasm sau edem glotic!spasmolitice# adrenalina!picaturi sublingualA !in spasm bronsic 3Miofilin 2!3 fiole I.6. 24 ore sau alte bron$odilatatoare

INGRI9IREA BOLNAVILOR IN STARE 0E SOC S)"u(*insuficienta circulatorie periferica grava# in urma careia se instaleaza ano%ia tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism E#i)() ie: 1.<.$ipovolemic este dat de pierderi masive de sange si plasma in caz de $emoragii# scaderea volemiei"arsuri# diaree# varsaturi# e%ces de diuretice& 2.<.cardiogen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in IM/# miocardie# I(# I.mitrala# stenoza aortica# aritmie 3.< din cauze e%tracardiace tamponada cardiaca# embolia pulmonara# pneumotora% 4.<.septic in inf grave 5.<.anafilactic apare datorita introducerii in circulatie a unor subst straine"seruri# medicamente# intep de insecte& 6.<.neurogen dupa durere si 5( sau medulare >.<. operator prov de analgezie# emotii puternice

1:

Pr)1(e*e(e 1)(n$.u(ui !$5/# ta$icardie# ta$ipnee !Pslab# filiform# tegum reci# umede!in $ipovolemie !P slab# filiform# tegum calde# palide!in soc septic !oligurie In.es#i $#ii de ur en#$: !anal de sange grup sg si '$# 9G0# 9t# formula leucocitara# ionograma# fibrinogen# 5# analiza gazelor sangvine# $emocultura!in soc septic !urina sumar si urocultura !'gf.toracica !;=0 In#er.en#ii: 1.refacerea volemiei si functiei resp prin !perfuzie cu macromolecule# sange si derivate !medicatie vasoconstrictoare# vasopresoare!8opamina 2.Monitorizare continua ;=0# 5/# P# <p42 3.<e recolteaza /nalize la sange 4.<e adm 42 1::B A la nevoie Iot si ventilatie mecanica 5.In caz de acidoza metabolica se adm sol de bicarbonat de Ha in perfuzie 6.<e urm diureza prin sondaj vezical >.<e trateaza cauza

Medi"$#ie .$s)'res)$re: 8opamina!faciliteaza diureza !se adm diluata# in perfuzie#cu pompa de perfuzie 6asopresina!in soc septic 8obutamina!in soc cardiogen SOCUL TRAUMATIC Interventii 1.Ga locul accidentului !eliberarea victimei !aprecierea rapida a fct vitale !adm de 42 !eval rapida a leziunilor !poz decubit dorsal cu picioarele ridicate la 3:!45 ridicate !invelire cu paturi !HI <; /8M HIMI( P;' 4< !instalarea unei perfuzie !recolt.sg grup# '$# alcoolemie Ingrijiri in 5I
11

!refacerea volemiei !combaterea durerii si agitatiei !efectuarea pansamentelor si imobilizarilor# precum si investigatiilor necesare !'(' in caz de stop SOCUL CAR0IOGEN <emne !dureri precordiale !dispnee !an%ietate !paloare Interventii in urgenta !decubit dorsal !sedare !calmarea durerii !semisezind# daca 5/ permite !42 pe sonda nasofaringiana In spital !cei cu soc cardiogen dat de IM/!imobilizare la pat# semisezind in dispnee <evera !monitarizarea permanenta a f.vitale si ;=0 !calmarea durerii !linistire si sedare !42 6!@l7min !$idratare parenterala !adm de medic vasodilatatoare# antiaritmice !corectarea acidozei metabolice severe cu solutii 59/M sau sol de bicarbonate de H/ SOCUL ANAFILACTIC !are loc o e%udatie mare de lic$id interstitialJvasodilatatie determina scaderea 5/ si moartea Problemele bolnavului !debut brusc# la citeva minute de la inoculare !stare de rau general !semne cutanate eruptii# eriteme difuze insotite sau nu de prurit# urticarie# edem al fetei si pleoapelor !manifestari respiratorii edem laringian# sindron de I resp./c# crize de dispnee !tulb (!vasculare $5/# ta$icardie# cianoza !tulb neurologice an%ietate# tuse# acufene# vertij# coma !manif digestive greata# varsaturi# dureri# diaree Interventii de urgenta
12

!in caz de intepatura se leaga garoul deasupra locului !se inj I8# <(# adrenalina 1B diluata in 1:ml <.# in jurul intepaturii.Pozitie 5rendelenburg pt a impiedica isc$emia cerebrala. !I45 in caz de spasm laringian !42 6!@l7 min !tra$eostomie cind nu reuseste I45 !monitorizare 24 din 24 ore Medicatie de electie in socul anafilactic !adrenalina !99( !macromolecule# <05B !miofilin !bron$odilatatoare spra? !anti$istaminice preventiv SOCUL SEPTIC: *apare in urma patrunderii in circulatie de bacterii sau to%inele acestora# in cantitate mare# instalindu!se insuf vasculara ac. <emne !prez unei inf locale sau generale febra# frisoane !$5/ !tegumet uscat# cald# apoi rece# umed# e%tremitati cianotice !oligoanurie <tadii I!$5/ calda sau soc compensat"$termie# $5/# ta$icardie# ta$ipnee# an%ietate& II!$5/ rece! soc $ipodimanic decompensat"b agitat# somnolent# $5/# oligoanurie# cianoza& III!soc ireversibil"$termie# stupoare# confuzie# coma# prabusirea 5/& Interventii de urgenta !antibiotice cf.antibiogramei !corectarea tulb $emodinamice macromolecule !42 !medic de urgenta 8opamina# corticoizi !comb acidozei !drenarea si indep focarului de inf !trat simptomatic !investigatii pt identif focarului de infectie !analize de laborator"$emocultura# urocultura# coprocultura# bilicultura&

13

REEC:ILIBRAREA :I0RO-IONICA
;liminarea apei !urina !perspiratie !respiratie !intestinal"scaun& 8;<9I8/'5/';/ Manifestari de dependenta !senzatie de ste !scadere in greutate !oligurie !$5/ !mucoase uscate !pliu cutanat persistent !$ipotonia globilor oculari !agiatie# confuzie# $alucinatii 'e$idratarea si remineralizarea se face functie de ionograma# uree# 9t. <olutii de $idratare !sol izotona de Ha(l :#FB !bicarbonat de sodiu 1#4B !sol de glucoza izotonica Pt restabilirea ec$ilibrului $idroelectrolitic si acidobazic al spatiului intracelular# se utilizeaza fie solutii de electroliti multipli# fie amestecuri de solutii simple !sol 'inger !sol 9artmann !sol 59/M Pt refacerea volumului circulant"sol cristaloide parasesc repede vasele sg& se fol inlocuitori ai masei circulante 9/;<# 64GI6;H# 6I5/.I</G 'e$idratarea per os se poate face cu oricare din sol de mai sus# cu adaugare de glucoza 2B"usureaza absorbtia apei si a electrolitilor la nivel intestinal& ;%ista saruri pentru re$idratare orala 9I8'/<;'( (ai de $idratare 1.4rala Hu se re$idrateaza oral in varsaturi# stenoza pilorica si esofagiana# tulb de deglutitie# negativism alimentar 2.8uodenal! prin sonda racordata la perfuzor. <e indica lic$ide dulci# la temp corpului# se absorb si ajung la ficat. 3.Intrarectal! clisma picatura cu picatura.<e abs numai sol izotone
14

4.(alea I6 !periferic !central 5.Intraosoasa! o canula metalica se introduce in zona spongioasa a osului <upraveg$erea restabilirii ec$ilibrului !se amelioreaza sau dispare senztia de sete !se normalizeaza pulsul !creste 5/ !disparitia crampelor musculare !restabilirea pliului cutanat !reconfortarea starii generale a boln !incetarea varsaturilor !restabilirea diurezei !restabilirea constientei 9IP;'9I8'/5/';/ <emne !cefalee !greturi !varsaturi de origine cerebrala !crampe musculare !95/ !edeme !edem pulmonar acut !I6< !$emoragie cerebrala Interventii !restrictie de lic$ide !restrictie salina !perfuzie cu manitol# solutie $ipertona de glucoza !medicatie diuretica

15

SUPORTUL VITAL DE BAZ LA ADULT


Suportul vital de baz (SVB) reprezint meninerea libertii cilor aeriene, suportul ventila iei i circulaiei fr ajutorul vreunui echipament cu excepia dispozitivelor de protecie

EVALUEAZ STAREA 0E CONTIEN

+> COMPRESII TORACICE

% VENTILAII +> COMPR?ESII

STRIG 0UP A9UTOR

0ESC:I0E CILE AERIENE

ABSENA VENTILAIILOR NORMALE

ALERTEAZ 11%;<=1

16

Algoritmul Suportului Vital de BAz

1.Se asigur securitatea salvatorului, victimei i a persoanelor din jur. 2. Se evalueaz starea de contien a victimei: se scutur uor de umeri i se !ntreab cu voce tare" #s$a !nt%mplat ceva&#' ( fig.1)

Figura 1: Evaluarea st rii !e "#$%tie$&

1>

Figura ': Strig !u( a)ut#

1@

3A. Dac victima rspunde ver al sau prin micare : se las !n poziia !n care a fost (sit (cu condiia s fie !n si(uran), este evaluat starea victimei i, dac este necesar, se solicit ajutor' se trimite o persoan dup ajutor sau, dac salvatorul este sin(ur, las victima i mer(e chiar el dup ajutor' salvatorul reevalueaz periodic victima 3!. Dac victima nu rspunde : salvatorul trebuie s stri(e dup ajutor" (fig.2) victima va fi aezat !n decubit dorsal' se deschid cile aeriene plas%nd o m%n pe frunte i, cu bl%ndee, se !mpin(e capul spre spate, pstr%nd policele i indexul libere pentru eventuala pensare a nasului (dac va fi necesar ventilarea)' cu v%rfurile de(etelor celeilalte m%ini plasate sub menton se ridic brbia victimei pentru a deschide cile aeriene. (fig.3)

Figura *: Des"+i!erea " il#r aerie$e

#. $enin%nd cile aeriene desc&ise, salvatorul 'ncearc s sta ileasc, timp de ma(im 1) secunde, dac victima respir normal *se e(clud micrile ventilatorii ine+iciente, ,gasp-.urile/ : (fig.4)

Figura ,: Evaluarea res(ira&iei

privind micrile peretelui toracic anterior' ascult%nd z(omotele respiratorii de la nivelul cilor aeriene superioare' simind fluxul de aer pe obraz )n primele minute dup oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea (aspuri rare, z(omotoase *u trebuie confundate cu respiraia normal )ncercarea de a determina existena unor respira ii normale privind, ascult%nd i simind fluxul de aer, trebuie s dureze cel mult +, secunde -ac salvatorul nu este si(ur c victima respir normal, trebuie s actioneze ca i cum ea nu ar respira normal

0A. Dac victima respir normal: se pune !n poziie de si(uran (vezi mai jos)' salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, iar, dac este sin(ur, va lsa victima i se va duce dup ajutor' se reevalueaz respiraia 0!. Dac victima nu respir normal: salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, iar dac este sin(ur, va lsa victima i se va duce dup ajutor' la !ntoarcere va !ncepe compresiile toracice salvatorul !n(enuncheaz l%n( victim se plaseaz podul palmei pe centrul toracelui victimei (fig.5)

Figura -: P#.i&ia /0i$ii (e "e$trul t#ra"elui

podul palmei celeilalte m%ini se plaseaz peste m%na care se afl pe torace i se !ntreptrund de(etele m%inilor, evit%nd astfel compresia pe coaste (fig. 6). .oziia m%inilor trebuie s fie astfel !nc%t s nu exercite presiune pe re(iunea epi(astric sau pe apendicele xifoid

Figura 1: Plasarea a/2el#r /0i$i

salvatorul se va poziiona vertical deasupra toracelui victimei i, cu coatele !ntinse, va efectua compresia cu /$0 cm a sternului (fig. 7) dup fiecare compresie, toracele trebuie s revin la normal fr a pierde contactul m%inilor cu sternul' compresiile i decompresiile se continu cu o frecven de +,,1minut (ceva mai puin de 2 compresii1sec) compresiile i decompresiile trebuie s fie e(ale ca intervale de timp

Figura 3: P#.i&ia "#re"t 4$ "#/(resiile t#ra"i"e

1A. 2om inarea compresiilor toracice cu ventilaiile " dup 3, de compresii se redeschid cile aeriene prin !mpin(erea capului i ridicarea mandibulei se penseaz prile moi ale nasului folosind policele i indexul m%inii de pe frunte (fig 8)

Figura 5: Pe$sarea $asului

Figura 6: Ve$tila&ie gur la gur

se deschide puin cavitatea bucal a victimei, menin%nd !ns brbia ridicat salvatorul inspir normal, pune buzele !n jurul (urii victimei asi(ur%nd o bun etaneitate i expir constant !n (ura victimei' !n timpul expirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior i va urmri meninerea ridicat a acestuia timp de + secund, ca !ntr$o respiraie normal' aceasta reprezint o ventilaie eficient (fig. 9) se menine capul !n hiperextensie i brbia ridicat, se !ndeprteaz (ura de victim i se urmrete revenirea toracelui la poziia iniial, pe msur ce aerul iese din plm%ni salvatorul inspir din nou i expir !nc o dat !n (ura victimei, astfel !nc%t s obin dou ventilaii eficiente -up aceasta, se repoziioneaz rapid m%inile !n poziie corect pe toracele victimei pentru a executa !nc 3, de compresii toracice se continu efectuarea compresiilor toracice i a ventilaiilor !ntr$un raport de 3,"2 !ntreruperea compresiilor i ventilaiilor pentru reevaluarea victimei este indicat doar dac aceasta !ncepe s respire normal' altfel, resuscitarea nu trebuie !ntrerupt

4hidurile actuale recomand ca resuscitatorul s administreze o ventilaie !ntr$o secund, cu un volum de aer care s determine expansionarea toracelui victimei, dar evit%nd ventilaiile rapide sau bru te 5ceste recomandri se aplic tuturor tipurilor de ventilaie din timpul 67., incluz%nd at%t ventilaia (ur$la$(ur c%t i ventilaia pe masc i balon, cu sau fr suplimentare de oxi(en Ventilaia (ur$la$nas reprezint o alternativ eficient la ventilaia (ur$ la$(ur !n situaiile de traum facial sever sau dac (ura nu poate fi deschis, atunci c%nd victima este ventilat !n ap sau c%nd este dificil obinerea unei bune etaneiti prin ventilaie (ur$la$(ur *u exist date publicate care s evidenieze si(urana, eficiena sau posibilitatea de a ventila (ur$la$traheostom, dar poate fi folosit la o victim cu tub de traheostom sau stom traheal dac este necesar ventilarea acesteia .entru aplicarea corect a ventilaiilor pe masc i balon este nevoie de aptitudini practice i !ndem%nare 6esuscitatorul trebuie s reueasc deschiderea cilor aeriene prin subluxa ia anterioar a mandibulei fix%nd !n acelai timp masca pe faa victimei 8ste o tehnic adecvat pentru resuscitatorii laici care lucreaz !n anumite zone cum ar fi cele !n care exist risc de intoxica ie cu cianuri sau expunere la ali a(enti toxici 8xist i alte situaii specifice !n care persoanele laice sunt instruite i reinstruite s acorde primul ajutor care include executarea ventilaiei pe masc i balon )n aceste situaii ar trebui urmate aceleai re(uli stricte de instrucie ca i !n cazul personalului medical -ac ventilaiile iniiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca !ntr$o respiraie normal, atunci, !naintea urmtoarei tentative" se verific (ura victimei i se !ndeprteaz orice obstrucie vizibil (fig. 10)

Figura 17: 8$!e( rtarea #2stru"&iil#r vi.i2ile

se verific din nou dac hiperextensia capului i ridicarea brbiei sunt corecte oricum, nu trebuie !ncercat efectuarea a mai mult de dou ventilaii, !nainte de fiecare reluare a compresiilor toracice -ac la resuscitare particip mai muli resuscitatori, acetia ar trebui s se schimbe la fiecare +$2 minute pentru a evita epuizarea fizic 8fectuarea schimbului !ntre resuscitatori se va face c%t mai rapid 1B9 Resus"itarea !#ar "u "#/(resii t#ra"i"e $ poate fi efectuat, dup cum urmeaz" dac salvatorul nu poate sau nu dorete s administreze ventilaii (ur$la$(ur, atunci va efectua doar compresii toracice !n acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecven de +,,1minut resuscitarea va fi oprit pentru reevaluare doar dac victima !ncepe s respire normal' altfel resuscitarea nu trebuie !ntrerupt 59 Resus"itarea va :i "#$ti$uat (0$ "0$!: sosete un ajutor calificat care preia resuscitarea victima !ncepe s respire normal salvatorul este epuizat fizic RESUS;ITAREA ;U DOI SALVATORI -ei resuscitarea efectuat de doi salvatori este mai puin solicitant, totui este important ca ambii resuscitatori s cunoasc complet al(oritmul i s fie antrenai -e aceea se recomand ca aceast tehnic s fie rezervat specialitilor !n resuscitare sau acelor salvatori care fac parte din (rupuri antrenate Sunt de fcut urmtoarele sublinieri"

chemarea ajutorului este o prioritate' astfel, un salvator !ncepe sin(ur resuscitarea iar cellalt pleac dup ajutor' $se recomand ca salvatorii s stea de o parte i de alta a victimei' (fig. 11)

Figura 11: Resus"itatea "u !#i salvat#ri

se utilizeaz un raport de 3, compresii la 2 ventilaii' la finalul fiecrei serii de 3, compresii, salvatorul respectiv va fi pre(tit s administreze cele dou ventilaii' pentru o mai bun coordonare, cel care face compresiile poate numra cu voce tare' ridicarea brbiei i extensia capului vor fi meninute tot timpul resuscitrii' se administreaz cele dou ventilaii timp !n care compresiile toracice se !ntrerup' acestea se reiau imediat dup a doua ventilaie, atept%nd doar ca salvatorul s !ndeprteze buzele de pe faa victimei' dac salvatorii vor s fac schimb de locuri, pentru c de obicei, cel care face compresiile toracice obosete, acesta trebuie s se fac c!t mai rapid cu putin

AL<ORIT=UL SVB 8> SPITAL


.entru S76 petrecut !n spital, diferena dintre SVB i SV5 nu este at%t de net, resuscitarea fiind un proces continuu, armonios 9ot personalul medical trebuie s fie instruit !n 67. astfel !nc%t s fie imediat recunoscut, echipele de intervenie s fie alertate printr$un numr de telefon standard, iar resuscitarea s poat fi iniiat imediat 6esuscitarea imediat presupune folosirea adjuvan ilor pentru menirea deschis a cilor aeriene i pentru ventilaie, accesul la un defibrilator !ntr$un timp mai mic de 3 minute .entru pacien ii internai poate exista o perioad de alterare hemodinamic i stop cardiorespirator neasistate 9oi pacienii cu risc !nalt de S76 trebuie s fie internai !ntr$un spa iu unde exist posibilitatea de monitorizare permanent i unde resuscitarea poate !ncepe imediat )ntre(ul personal medical trebuie s fie instruit !n recunotere S76 , !n a solicita ajutor i a !ncepe imediat resucitarea )n funcie de nivelul de pre(tire personalul medical trebuie s fac ceea ce a fost antrenat s fac" personalul din terapie intensiv i serviciul de ur(en are abiliti de resuscitare avansate

fa de restul personalului 7hemarea ajutorului rm%ne o prioritate mai ales c%nd S76 este asistat de un sin(ur salvator echipa de resuscitare trebuie s fie complet i trebuie s fie chemat doar c%nd S76 este recunoscut .entru situaii de ur(en !n afar de S76 fiecare spital trebuie s aib !n vedere alctuirea unei echipe de intervenie diferite de cea de resuscitare (tradiional, echipele de medici de (ard) Se"ve$& !e a"&iu$i + Se asi(ur securitatea salvatorului i a victimei 2 Se evalueaz strea de contien a pacientului personalul medical !n prezena unui pacient !n colaps sau aparent incontient, aflat !n spital, va chema !nt%i ajutor i apoi va evalua starea de contien a victimei *A9 -ac pacientul este contient i se va administra oxi(en este monitorizat i i se va stabili o linie venoas p%n la sosirea liniei de (ard *B9 -ac pacientul este incontient" se cheam ajutor, dac nu a fost chemat, se aeaz victima !n decubit dorsal i se deschid cile aeriene" o se aplic extensia capului i ridicarea mandibulei
o se !ndeprteaz orice corp strin sau secreii vizibile de la

nivelul cavitii bucale folosind o pens sau aspirator o dac se suspicioneaz traum cervical se vor deschide cile aerien folosind subluxaia anterioar a mandibulei' meninerea deschis a cilor aeriene i ventilaia adecvat reprezint o prioritate !n faa unei suspiciuni de leziuni spinal' dac subluxaia mandibulei este insuficient pentru deschiderea cilor aeriene se va recur(e la o minim extensie a capului pentru deschiderea acestora folosind stabilizarea manual a capuluipentru meninerea acestuia !n ax cu trunchiul ( sunt necesari mai muli salvatori) ,9 :enin%nd cile aeriene deschise, salvatorul !ncearc s stabileasc, timp de maxim +, secunde, dac victima respir normal privind micrile peretelui toracic anterior ascult%nd z(omotele respiratorii la nivelul cilor aeriene superioare simind fluxul de aer la nivelul obrazului 6espiraia anormal ((aspuri, respiraie slab sau z(omotoas) reprezint un semn de instalare al S76 i nu va fi considerat semn de prezen a circulaiei san(vine) -9 Salvatorul va cuta timp de maxim +, secunde existena semnelor de circulaie san(vin" dac pacientul nu prezint semne de via (micri, respiraie normal sau tuse) i este evaluat de personal insuficient antrenat se va !ncepe imediat SVB personalul medical antrenat va palpa pulsul carotidian simultan cu cutarea semnelor de via nu mai mult de +, secunde dac pacientul nu prezint semne de via sau exist dubii se va !ncepe imediat SVB dac pacientul nu respir dar prezint puls carotidian se va ventila cu o frecven de +, ventilaii pe minut verific%nd pulsul carotidian la fiecare +, ventilaii De re&i$ut :

; persoan va !ncepe SVB iar celelalte vor chema echipa de resuscitare,vor pre(ti echipamentul i vor aduce defibrilatorul )n cazul unui sin(ur salvator acesta va prsi pacientul pentru alertarea echipei de resuscitare Secvena SVB rm%ne nemodificat (3, compresii toracice urmate de 2 ventilaii) .entru a evita oboseala personalului i pentru a men ine o calitate bun a compresiilor toracice cei care le efectueaz se vor schimba la 2 minute 7ile aeriene se vor menine deschise iar ventilaia se va efectua cu echipamentul adecvat care se afl cel mai aproape de victim ( poc<et mas<, masca larin(ian sau masc$balon de ventilaie), intubaia traheal fiind efectuat doar de personal antrenat i cu experien !n domeniu 9impul de insuflaie este de o secund iar volumul expirator trebuie s produc expansiune toracic normal Se va administra oxi(en c%t mai repede posibil ; dat trahea intubat compresiile toracice vor fi efectuate ne!ntrerupt ( cu excepia momentelor de defibrilare) cu o fecven de +,, pe minut iar ventilaiile vor fi administrate +, pe minut evit!ndu$se hiperventilaia pacientului )n absena echipamentului de ventilaie se va practica ventilaie (ur la (ur )n cazul !n care salvatorul nu poate sau nu vrea s administreze ventilaia (ur la (ur va efectua numai compresii toracice p%n la sosirea ajutorului sau echipamentului de ventilaie 7%nd defibrilatorul este acesibil se aplic imediat padelele i se analizeaz ritmul .adele autoadezive vor fi aplicate fr !ntreruperea compresiilor toracice 7ompresiile toracice vor fi !ncepute imediat dup defibrilare 6esuscitarea se continu p%n la sosirea echipei de resuscitare sau p%n c%nd pacientul prezint semne de via -ac exist suficient personal se va obine acces venos i se vor administra medicamente =eful echipei de resuscitare va fi ales dintre persoanele cel mai bine antrenate >n cazul unui pacient monitorizat care instaleaz S76 !n prezena salvatorului" se va confirma S7r i se va stri(a dup ajutor se va aplica lovitura precordial dac ritmul este ocabil iar defibrilatorul nu este imediat disponibil

2@