Sunteți pe pagina 1din 29

Curs 2

26 februarie 2010 22:33

Partidele politice
Partidele politice = motorul vietii sociale al oricarui stat a) b) c) d) e) f) Notiunea de partid politic Diferenta intre partide politice ca forme de asociere si alte tipuri de forme de asociere Specificitatea. Trasaturile definitorii. Functiile Tipuri (clasificare) Viata politica in Romania cu privire la partidele politice

a) Notiunea de partid politic


Partidele politice au aparut undeva spre 1/2 sec. 19, pana atunci intalnindu-se in viata practica forma de asociere care aveau un caracter mai mult sau mai putin apropiat partidelor noastre din ziua de azi, avanddenumiri diferite gen factiuni, cluburi, oameni nefiind asociati in partide, asa cum cunoastem azi. Dupa 1859 apar partidele politice si aparitia lor in formula de azi e legata de aparitia parlamentarismul. Practic, partidele politice au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a parlamentarismului. Azi, dupa aproape 200 de ani de existenta, partidele politice p s-au extins rapid si au cuprins aproate toata viata sociala a statului. b) Diferenta intre partide politice ca forme de asociere si alte tipuri de forme de asociere Sunt forme de asociere ale indivizilor, insa ele sunt forme de asociere care difera de celelalte tipuri de asociere. Drept de asociere - drept constitutional. Partidele politice au ca punct de plecare dreptul constitutional de asociere. Toate aceste forme de asociere au ca scop in principal realizarea unei activitati in folosul comunitatii (scop nepatrimonial).

Exista asocierea pe baze contractuale, indivizii asociindu-se pt realizarea unui scop patrimonial: a) SRL b) SA Au la baza nu dreptul constitutional de asociere, ci dreptul contractual. Indivizii realizeaza un contract, se asociaza in vedere castigarii unor sume de bani.
Partidul intra in prima categorie a formelor de asociere nepatrimoniale.

Partidele ca forma de asociere nepatrimoniale, dpdv al denumirii, poarta denumirea de: a) Partide b) formatiuni politice c) Cluburi d) comitete Au forma de organizare a partidelor politice, chiar daca nu isi spun asa. Constituia face diferentieri (vezi constitutie).: formatiuni politice, formatiuni cu caracter politic, partide politice. Ex: UDMR - nu este un partid, e un ONG, dar care este asimilat partidelor politice
Partidele politce au ca scop inca de la infiintarea castigarea puterii. Orice partid politic trebuie sa aiba ca scop participarea la viata publica si participarea la exercitiul puterii (prin definitie au acest scop). Partidele politice: contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor Sunt interlocutorul dintre individ si stat (subiecte de drept) ii organizeaza pe indivizi contribuie la definirea mai clara a optiunii lor politice (menirea partidelor politice) Partidele politice se diferentiaza de alte tipuri de asociere, aceste diferentieri facandu-se si prin regulile juridice diferite care li se aplica. Partidele politice nu functioneaza in afara ordinii juridice (una din atributiile Curtii Constitutionale) Reguli referitoare la: a) Nastere, desfasurarea partidelor politice b) Modului in care participa la viata politica etc Aceste reguli difera de la stat la stat, nu e o reglementare unitara. Sunt state in care sunt reglementari foarte amanuntite cu privire la partidele politice (specific statelor europene). Ex: modelul german/francez

Cursuri Page 1

Ex: modelul german/francez Un alt tip de reglementare este acel prin care statul intervine ft putin in activitatea partidelor politice, lasand cetateniisa se ocupe de organizare si sa-si desfasoare activitatea in partide politice --> implicare minimala (modelul american, nu avem o lege a partidelor politice) Regulile vin pentru a nu indeparta pp de la scopul si menirea lor.
c) Trasaturi

Partidele politice sunt: in primul rand o forma de asociere (nu poate exista printr-un singur individ) sunt forme de asociere liber consimtite. sunt forme de asociere liber consimtiteale cetatenilor.
Partidele politice sunt alcatuite din membri cetateni ai statului --> drept exclusiv al cetatenilor. (vezi partidele din UE).

Scopul partidelor politice este acela de a castiga puterea: orice partid politic isi doreste ajungerea la putere.
Partidele politice promoveaza interesul national, fiind exclus sau interzis prin lege promovarea interesului de grup sau a interesului personal. "Niciun grup sau nicio persoana nu poate exercita puterea in nume propriu" --> o serie de obligatii. Existenta unui program politic

Program politic = viziunea doctrinara a membrilor acelui partid, si modalitatea de rezolvare a principalelor probleme ale societatii.
Partidele politice exprima vointa politica a cetatenilor. Vointa politica e legata de exercitiul puterii. Partidele politice exprima vointa cu privire la exercitarea puterii. Partidele politice reprezinta baza electorala a cetatenilor (nu reprezinta unica sursa electorala; isi pot depune candidatura si cetatenii in mod individual). Partidele politice au un fundament juridic, existenta pp se fundamenteaza pe reglementarile juridice. Totdeauna partidele politice trebuie sa fie constitutionale *art. 8 Constitutie: partidele politice functioneaza in baza unei legi organice.

Partidele politice = forma de asociere liber-consimtita a cetatenilor, prin care se urmareste, pe baza unui program, definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care isi exprima clar vocatia guvernarii.
Scopul
Scopul asocierii este realizarea binelui comun pentru ca partidele politice contribuie la definirea interesului general din perspectiva politice. Scop 2: asigurarea fericirii tuturor. Scop 3: realizarea progresului general. Partidele politice realizeaza un echilibru dintre cei de la putere si cei de la opozitie (asa-zisa putere din umbra). Aceste scopuri trebuie regasit in programe politice, care definesc cel mai bun scopul fiecarui partid. d) Functiile partidelor politice

Ca orice instiutie, si partidele politice au anumite functii. Functiile se degaja din atributiile acestora si rolul pe care il joaca in cadrul societatii. Functiile partidelor politice se regasesc, de obicei, in Constitutie.
a) Au o functie de formare a opiniilor politice ale cetatenilor Fiecare individ are niste optiuni politice care se suprapun mai mult sau mai putin cu ale celorlalti. Se porneste de la interesul particular si se merge pana la un interes general: individ -> grup -> breasla -> general --> o afinitate pentru un partid politic sau altul Partidele politice netezesc aceste interese politice ale indivizilor. b) Functia de selectare a candidatilor. Partidele politice sunt cele care propun candidatii in alegeri, si care sunt selectati de catre partidele politice, ele fiind baza electorala. c) Joaca un rol de coordonare a alesilor

Alta perspectiva (aranjate in mod diferit) a) Functii electorale b) Functii de control si coordonare

Cursuri Page 2

b) Functii de control si coordonare c) Functii de exprimare si definire a vointei cetatenilor


e) Tipurile de partide politice De-a lungul timpului, partidele politice au fost de diverse nuante, imbracand diverse forme si adepte ale unor ideologii diferite.

Clasificare:

I. II. III. IV. V. I. II. III. IV.

Partide confesionale Partide regionale Partide nationale Partide de clasa Partide etnice

criteriu: apartenenta si orientarea membrilor sai

Au la baza optiunea confesionala/religioasa a membrilor acestora. S-au format pe fundamentul religios al optiunilor membrilor sai. Au la baza promovarea unor interesele locale, de grup. In doctrina, s-a mai spus ca reprezinta o politica regionala "rau inteleasa". Au ca fundament formarea natiunilor si s-au manifestat, de obicei, la inceputul sec. XX, ca urmare a formarii statelor nationale. Sunt partidele care s-au format ca urmare a sporirii numarului de indivizi dintr-o anumita clasa sociala (ex: partidele taranesti, muncitoresti). V. Sunt partidele care au ca fundament ideologia etnica a indivizilor. Promovarea intereselor/drepturilor cultarale, religioase ale unor etnii au avut ca urmare formarea acestor partide

I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII.

Democratice Liberale Conservatoare Social - democrate Populare De stanga De dreapta De centru

le regasim in statut

Toate aceste partide se definesc a fi I - VIII, pornind de la programele politice prin care aceste partide propun rezolvarea principalelor probleme ale cetatenilor.

I. Partide de cadre II. Partide de masa

pleaca de la gradul de educatie al membrilor partidului

I. Partide suple II. Partide rigide

criteriu: disciplina de partid (disciplina votului)

I. Partide unice II. Partide unificate III. Partide dominante

criteriu: perspectiva respectarii regulilor democratice

Partidele unice - regimul totalitar Partidele unificate sunt acele partide care, desi teoretic, activeaza mai multe, ele au o singura doctrina dominanta (situatia Poloniei pana in 1989). Partidele dominante in care, teoretic, ai un pluripartidism, dar un singur partid domina piata politica (situatia Chinei din zilele noastre)

Aceasta clasficiare are relevanta din perspectiva stabilirii sistemelor monopartid sau bipartid intr-un stat. Monopartidismul, bipartidismul, pluripartidismul poate fi intalnit in diverse state.
Monopartidism - un singur partid are voie sa functioneze Bipartidism - statele in care, desi pe scena politica exista mai multe partide politice, 2 domina viata politica (Anglia, SUA) Pluripartidismul - statele unde niciun partid politic nu domina viata politic, toate avand practic sansa sa ajunga la putere sau sa mearga in opozitie (ex Italia) Pluralismul poltiic - posibilitatea existentei mai multor doctrine pe scena politica

Cursuri Page 3

Pluralismul poltiic - posibilitatea existentei mai multor doctrine pe scena politica Pluripartidism - mai multe partide politice Pot avea mai multe partide, dar nu trebuie neaparat sa avem si pluralism politic (partide unificate).
NU putem avea un partid cu mai multe viziuni. e) Viata politica RO

Legea 14/2003 privind partidele politice care reglementeaza activ partidelor politice din Romania
Legea 42/2003 privind finantarea partidelor politice, unde este reglementat modul in care partidele politice sunt finantate si cheltuie banii in campaniile electorale. Din perspectiva clasficarii, Romania are un regim democratic, plupartidic, instituit prin decretullege 8/1989 - a dat posibilitatea crearii partidelor politice si a reinfiintarii partidelor istorice in Romania.

Cursuri Page 4

Curs 3
10 martie 2010 12:03

Teoria statului
1. 2. 3. 4. Notiunea de stat Istoric Functii Elementele componente

1. Notiunea de stat Din perspectiva dreptului constitutional, 3 abordari: a) Sa stabilim structura de stat b) Forma de guvernamant c) Regimul politic
a. Structura de stat se refera in principal la relatia dintre puterea politica si teritoriu: i. State federale ii. State unitare b. Forma de guvernamant intelegem raportul dintre principalele autoritati statale care exercita puterea politica: i. Monarhia ii. Republica c. Regimul politic intelegem raportul dintre populatie si puterea politica i. Democratie ii. Totalitarism iii. Absolutism

Notiunea de stat cunoaste 2 mari acceptiuni: i. Restransa ii. Larga


In acceptiunea restransa statul inseamna suma institutiilor statale: Parlament, Guvern, sef de stat etc

In sens larg, statul inseamna suma elementelor sale componente: teritoriu, populatie, suveranitate (ambele din perspectiva juridica)
Notiunea de stat este pluridisciplinara.

Pe noi ne intereseaza statul ca forma de organizare a indivizilor prin care se exprima puterea politica adica "cum se organizeaza indivizii pentru a-si exprima puterea politica".

Latinescul "status" = stare a unui lucru --> statul - starea de organizare a indivizilor din perspectiva puterii politice "Status" A) Dreptul public --> stat B) status = statut persoanei = functia pe care o joaca individul in societate Statul este: 1) in primul rand, un subiect de drept in raporturile de drept constitutional. Ius naturalistii pleaca de la ideea ca statul nu este nimic altceva decat un subiect al raporturilor juridice care iau nastere in societate --> statul este cel care vine si ofera garantii sau drepturi indivizilor. 2) in al doilea rand, putere politica organizata, el fiind rodul vointei indivizilor. Poate fi identificat in doctrina lui Leon Duguit --> statul este o forma de organizare a indivizilor in persoane guvernante si persoane guvernate. 3) vazut ca institutie, in al treilea rand, in viziunea lui Maurice Hauriou, ca un set de reguli bine descrise, reguli fata de care indivizii trebuie sa se supuna. 4) vazut ca o ordine juridica, este conceptia lui Hans Kelsen. Statul este un ansamblu de reguli. Din aceasta multitudine de reguli, unele norme sunt juridice --> normativismul lui Hans Kelsen --> statul este rodul unui ansamblu de reguli juridice (pentru ca celelalte norme nu au sanctiuni; --> statul se bazeaza pe reguli ce au sanctiuni). In orice stat exista o ordine juridica bine prescrisa. Definitia: Statul este modalitatea de organizare a puterii politice sub forma unei puteri de stat in vederea indeplinirii vointei poporului ca detinator al puterii.

Cursuri Page 5

2. Istoric

Notiunea de azi este cunoscuta din sec. 16. Vorbim de stat in forma actuala de la Machiavelli: statul e acea forma de organizare in care nu toate lucrurile sunt perfecte, iar statul se foloseste de orice mijloace pentru a-si atinge scopurile. Din perspectiva apartiei statelor, statele au cunoscut o dezvoltare continua, care s-a reflectat printr-o viziune diferita asupra modului de formare.

Etape: 1) Statele de tip feudal Rezistenta suveranului care era in acelasi timp si sursa a regulilor (legiuitor) si impunator al acestor reguli 2) Statul absolutist Apar normele juridice, insa nu se aplica sefului de stat Isi gaseste sfarsitul odata cu implementarea teoriilor iluministe -> constitutii, sunt incorsetate aceste puteri absolute ale monarhului (sec 19) 3) Statul de drept Bazat pe reguli juridice Regulile juridice se aplica tuturor, inclusiv monarhului Apar si statele nationale , de aceea se foloseste sintagma "stat de drept si national" Statele nationale sunt caracterizate prin formarea natiunilor aka "state natiuni". Caracteristice sec. 19, inceput sec 20, pentru ca se destrama marile imperii si incep sa apara statele nationale. Statelor nationale au, la baza, normele juridice. 4) Statul de drept si social Caracteristica statelor de astazi Statele actuale se definesc a fi state de drept si sociale Caracterul social deriva din implicare indivizilor, a societatii, in modul de organizare si dezvoltare a statului Statele, in momentul de fata, se fundamenteaza pe reguli juridice si pe vointa indivizilor

Legitimitatea statului Ca sa functioneze un stat, el are nevoie sa fie recunoscut (legitimat). Aceasta legitimitate vine in primul rand din interior, si in al doilea rand din exterior, insemnand recunoasterea internationala.
Legitimitate e necesara pentru existenta statului.

Se fundamenteaza pe: Principiul legalitatii - presupune ca puterea statala a fost instituita in conformitate cu legea. Se porneste de la teoria puterii constituante = acea autoritate investita intr-un stat cu elaborarea unei constitutii (originara/derivata). In ceea ce priveste statul, uneori se pleaca de la principiul ca puterea constituanta poate fi uneori legitima, dar nu si legala. NB: totdeauna puterile constituante legale sunt si legitime.
Puterea statala se instituie in mod legitim si legal. Poate fi si nelegala (lovituri de stat), dar e legitima. Puterea se institutie in momentul instituirii puterii (alegeri). Uneori, legalitatea poate fi ulterior intrunita.

Cum a fost privita legitimarea de stat de-a lungul vremii. a) Legitimare verticala a statului Are la baza teoria teocratica a existentei puterii de stat ca putere divina. b) Legitimare orizontala a statului Are la baza teoriile contractualiste. Conform acestor teorii, statul exista pentru ca asa vor cetatenii. Puterea statala exista fiindca este rodul vointei cetatenilor in urma realizarii unui contract (conventii). Statul este vazut ca un garant al drepturilor si liberatilor individuale , iar in aceasta calitate si-ar legitima puterea de decizie asupra indivizilor.

Cursuri Page 6

Conceptia moderna a legimitatii statului porneste de la principiul democratiei si cel al majoritatii. Statul este legitim si se legitimeaza ca urmare a recunoasterii lui de catre cetateni (de catre popor). Avem nevoie de principiul majoritatii, pt ca poporul nu inseamna suma indivizilor in stat, ci vointa majoritara indivizilor. Aceste controverse sunt legate in primul rand de modalitatile de legitimare a statelor, prin forme numite nedemocratice (revolutii, revolte, insurectii, lovituri de stat). Acea instaurare a puterii intr-un stat trebuie sa se faca in mod legal, chiar daca e recunoscuta de majoritatea indivizilor.
Functiile statului = legatura logica dintre un tip de activitate pe care o desfasoara individul (sau o institutie intr-un stat) si finalitatea acestei actiuni.

I) Criteriu: teoria separatiei puterilor in stat A) Functii legislative B) Executive C) Judecatoresti II) Criteriu: realizarea unor relatii in interiorul statului sau in afara statului A) Interne B) Externe III) Criteriu: domeniile de activitate in care intervine statul A) Economice B) Politice C) Sociale D) Culturale IV) Criteriu: perspectiva posibilitatilor/restrictiilor pe care le da/impune A) Permisive B) Represive Statul se manifesta de fiecare data in plan social, totdeauna in relatie cu indivizii (societatea). Elementele statului In acceptiunea larga: 1) Populatia 2) Teritoriul 3) Suveranitatea Populatia Unul din elementele definitorii Diferenta dintr populatie, popor, natiune, cetatenie E data de indivizii care traiesc pe teritoriul unor tari Poporul - totalitatea indivzilor care traiesc pe teritoriul unei tari si care se supun jurisdictiei acelei tari Natiunea - totalitatea indivizilor care locuiesc, au locuit sau vor locui pe teritoriul statului si care au in comun anumite trasaturi (religie, limba, obiceiuri, cultura, traditie) Cetatenia - persoane care au o legatura permanenta si stabila cu statul pe teritoriul caruia traiesc
Teritoriul

Ca sa am un stat, trebuie sa am un teritoriu Existenta teritoriului este un element definitoriu al statelor Se delimiteaza pentru a exista un stat (bine delimitat) Delimitarea teritoriului duce cu sine si la delimitarea populatiei

Suveranitatea Desemneaza posibilitatea de autoconducere, de autoguvernare Suveranitate populara, nationala, de stat Suveranitate populara - populatia e libera sa decida modul de organizare Suveranitate nationala - termenul e identic, numai ca aici se intalneste ideea de "stat-natiune" Suveranitate de stat - posibilitatea statului de a se autoguverna independent de alte state 2 elemente Interna aka suprematia. Externa aka independenta.

Suprematia = posibilitatea statului de a lua decizii in plan intern in baza imputernicirilor pe care le are si a atributiilor care ii revin Independenta = posibiltatea statelor de a lua decizii independent de optiunile sau vointele altor state.

Cursuri Page 7

Curs 4
17 martie 2010 12:00

Forma de guvernamant a statelor Prin forma se intelege modul in care relationeaza si functioneaza principalele autoritati statale ---> Raporturile dintre seful statului si Parlament Din aceasta perspectiva, in teoria constitutionala se cunosc 2 mari forme de guvernamant: 1) Monarhie 2) Republica Monarhia - Este caracteristica statelor in care seful de stat este numit sau in mod ereditar dobandeste aceasta calitate - Titulatura nu este mereu de monarh (rege, seic, domn etc) - Numirea se face in anumite tari (statele musulmane) -> numire formala din randul familiei monarhice - Caracteristici In relatia cu Parlamentul, monarhul nu este subordonat acestui for De-a lungul timpului a cunoscut mai multe forme, caracteristice perioadelor istorice prin care a trecut statul Absolutiste/absolute constitutionale Parlamentare Parlamentara dualista Monarhiile absolutiste sunt caracteristice statelor absolutiste in care puterea statala era detinuta de catre monarh, monarhul fiind vazut ca reprezentant al divinitatii pe pamant. Este caracteristica statelor feudale (monarhul este sursa tuturor obligatiilor, tuturor legilor, el dadea legile, in numele lui erau executate, in numele lui erau aplicate pedepsele; el nu se supunea acestor reguli). Se schimba ca urmare a aparitie constitutiilor (sf. Sec. 18 ) - puterile absolute ale monarhului sunt limitate de regulile constitutionale. Monarhia constitutionala - monarhul isi pastreaza autoritatea in stat, insa nu mai detine puterea absoluta, aceasta putere fiind limitata de Constitutie. Monarhiile parlamentare (parlamentare dualiste) - puterile monarhului sunt de data aceasta limitate de Constitutie, dar impartite cu puterea parlamentara. Parlamentul incepe sa devina exponentul puterii cetatenesti. Aparitia Parlamentul e legata de aparitia pe scena vietatii statale a puterii populare. Monarhia parlamentara contemporana caracteristica prin preluarea, in mare parte, a puterii monarhice de catre Parlament, seful statului ramanand doar exponent al puterii statale (tarile din Commonwealth - regina Marii Britanii este seful statului aparent, in fapt seful guvernului este seful statului). Se caracterizeaza prin diminuarea foarte mult a puterii monarhice in detrimentul Parlamentului, acesta din urma preluandu-le, monarhul ramanand doar un simbol. "Monarhul conduce, dar nu guverneaza". Statele de origine musulamana (seic), puterile monarhului sunt ceva mai mari, sefii statelor mentindu-si atributiile de reprezentant al puterii statale si de a decide in organizarea principalelor institutii. Japonia - seful de stat este tot monarh, dar care, datorita trecerii de la forma de organizare feudala la forma de organizare moderna destul de rapida, a pastrat doar denumirea de "monarh", fara a-si pastra si prerogativele --> actuala constitutie a Japoniei e una din constitutiile care in preambul repudiaza originea divina a monarhului (superioritatea rasei japoneze fata de celelalte rase). Republica se caracterizeaza prin alegerea de catre cetateni a principalelor autoritati statale, in principiu in republici, seful de stat si parlamentul sunt rezultatul vointei cetatenilor. Cunoaste 2 forme: 1) Parlamentara 2) Prezidentiala Aceste doua forme sunt date de raporturile care se stabilesc intre Parlament si seful statului. In republica Parlamentara seful statului este ales de catre Parlament (Germania, Italia)

In perioada feudala, puterile domnului nu erau scrise nicaieri.

Cursuri Page 8

In republica Parlamentara seful statului este ales de catre Parlament (Germania, Italia) sau se subordoneaza acestuia (Austria). In republici Prezidentiale, seful statului este ales in mod direct de catre cetateni. Seful are si plenitudinea data de votul popular (SUA). Caracteristica principala este ca seful de stat si Parlamentul sunt alesi de cetateni (alegeri periodice - in general 4 ani, maxim 2 mandate) Republica semi-prezidentiala, caracterizata prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, insa, atributiile acestuia fiind limitate de catre Parlament si de Guvern. Puterea executiva este exercitata de catre seful statului si Guvern (executiv bicefal - un sef al statului si un sef al guvernului). Nu exista un control reciproc; ambii sunt sub control parlamentar. In franta a fost gandit acest tip de sistem, sub de Gaulle --> coabitare, dar in realitate de fiecare data seful statului a dorit sa aiba un sef al guvernului. Structura de stat Raportul dintre puterea politica si teritoriu. Modalitatea in care puterea politica este exercitata la nivel teritorial intr-un stat. Structura de stat este importanta de analizat atat din perspectiva dreptului constitutional, cat si a altor ramuri de drept (DIP, DIPrivat, Dreptul Administrativ).

Formele structurii de stat 1) State unitare a) Simple b) Centralizate criteriu: gradul de autonomie locala c) Descentralizate (administrativa, nu politica) d) Complexe/regionale 2) State federale (Germania, Elvetia, SUA, Brazilia, Argentina)
Statele unitare se caracterizeaza printr-un singur rand de organe centrale de stat (1 parlament, 1 guvern, 1 sef de stat, 1 cetatenie). Statele federale se caracterizeaza prin mai multe randuri de organe centrale de stat. (1 parlament federal - 1 parlament local federat etc). Fiecare organ central avand posibilitatea de a decide (unele la nivelul federatie, altele la nivel federale) De la nivel federal - politica unitara de la nivelul statului federal De la nivel federal - politica statelor federate Partajare foarte clara in Constitutii referitoare la atributiile celor 2 tipuri de organe centrale (Germania). Asociatii de stat - forme intermediare intre statele unitare si federatii. Pot fi state care aveau in comun doar seful de stat sau anumite Ministere/institutii. a) Uniuni personale b) Uniuni reale c) Confederatii Uniunile personale sunt asociatii de state care sunt caracteristice prin existenta unui sef de stat comun tuturor acestor state (Principate Unite Romane 1859). Uniunile reale se caracterizeaza prin existenta mai multor state care au in comun atat un sef de stat, cat si unele institutii statale (Principatele Romane 1862 dupa ce Cuza a creat cateva Ministere comune - armata, finante; Imperiul Austro-Ungar: unificarea unui singur sef de stat - imparatul Austriei, iar in comun cateva Ministerea: apararea, fiscalitatea, afacerile externe). Confederatiile se caracterizeaza prin existenta mai multor state care-si pun in comun anumite institutii sau au in comun anumite interese (Confederatia Helvetica inainte de cucerirea de catre Napoleon). Raporturile care se stabilesc intre statele componente sunt raporturi de drept international public. In federatii, raporturile sunt raporturi de drept constitutional (de drept intern). UE - o asociere de state; mai degraba se apropie de o confederatie (au pornit de un deziderat economic - piata economica unita --> unitate politica - tratatul de la Maastricht). Prin Tratatul de la Lisabona, locul comunitatilor europene a fost luat de UE ca o structura politica, UE dobandind personalitate proprie, iar modalitatea de functionare se schimba dupa principiul pilonilor (pana la Lisabona - cei 3 piloni), care se desfiinteaza, pana anul trecut functiona pe principiul comunitatilor dupa Tratatul de la Lisabona comunitatile au fost desfiintate si UE functioneaza ca o structura de state de sine statatoare in care au in comun anumite politici, economice sociale, dar totusi ramane intr-o oarecare masura indepedente, pastrandu-si politica individuala.

Autonomie politica -decizie independent de autoritatea centrala Autonomie administrativa decizie la nivel local, controlat de autoritatea centrala

State centralizate - orice decizie se ia, se stabileste la nivel central State descentralizate autoritatile centrale dau un anumit grad de autonomie autoritatilor locale Statele complexe - forma intermediara intre stat unitar si stat federal --> autoritatile locale capata si un anume grad de autonomie politica, creand regiuni (Italia, Spania, Marea Britanie)

Cursuri Page 9

Curs 5
24 martie 2010 12:05

Organizarea administrativ teritoriala a statului Organizarea administrativ teritoriala se refera la modul in care teritoriul este impartit in vederea exercitarii puterii (a uneia mai buna). Autoritati statale pentru implementarea deciziilor care functioneaza in unitati administrativ-teritoriale.
? Impartim doar teritoriul sau si populatia ? (in doctrina) Suveranitatea e indivizibila, deci nu poate fi partajata. 1) Conform unei teorii se merge pe ideea ca organizarea administrativ teritoriala are in vedere impartirea doar a teritoriului , nu si a populatiei. 2) Organizarea administrativ teritoriala are in vedere impartirea atat a teritoriului, cat si a populatiei. Legea 2/1968: "este de la sine inteles ca aceasta organizare cuprinde si populatia impreuna cu mijloacele de producere a bunurilor necesare traiului" Aceasta dubla viziune porneste de la ideea ca teritoriul si populatia nu pot exista decat impreuna. Critici: 1) Doar teritoriul e avut in vedere la impartirea in unitati administrativ-teritoriale. Argumentul pro inclusiv Constitutia face trimitere la teritoriul care se imparte in unitati administrativ-teritoriale (art.3) impartirea teritoriului se face in vederea unei mai buna organizari a deciziei politice cu aplicabilitate intrun teritoriu ( populatia e considerata un element fluctuant; mobil ). Argumente contra nu poti disocia elementul populatie de elementul teritoriu, ca mereu populatia e legata de teritoriu (ex: procesul electoral). 2) In mod normal, doar teritoriul se imparte in unitati administrativ-teritoriale, nu si populatia , si avem ca fundament textul constitutional. Exercitarea puterii trebuie sa se face in mod permanent, continuu.

3) Nu se face confuzia intre organizare administrativ-teritoriala si structura de stat. Structura de stat inseamna modul in care puterea politica se exercita in raport cu teritoriul. Organizarea administrativ-teritoriala are in vedere exercitarea puterii publice.

Modul in care este gestionata puterea politica 1) Deconcentrarea 2) Descentralizarea

Deconcentrarea Delegarea de atributii de la nivel central la nivel local . Face parte din aceasta organizarea administrativ-teritoriala -> Organele centrale isi deleaga o parte din atributii unor organe locale. Din punct de vedere administrativ, teritoriul e impartit diferit de la un stat la altul, nu exista o diviziune unitara. Peste tot teritoriul se imparte in functie de modul de viata al cetatenilor: 1) Modul urban 2) Modul rural Trebuie sa se tina cont si de o densitate a populatiei pentru ca organizarea administrativ-teritoriala are in vedere si numarul populatiei. Aceste unitati administrativ-teritoriale trebuie sa se si sustina financiar ( principiul susteinabilitatii) . Intinderea teritoriului - nu e element definitoriu pt ca exista state in care teritorii aride sunt constituite in unitati administrativteritoriale mai mari, fata de zone propice vietii. Din perspectiva dreptului romanesc, in vremea lui Cuza impartirea administrativ-teritoriala se facea in judete , plasi si comune (rurale + urbane). --> 1925 cand avem o noua organizare admninistrativ-teritoriala (o noua lege), iar in 1938 s-a infiintat, pe langa cele 3 uat: tinutul (-> 1940).

Cursuri Page 10

cele 3 uat: tinutul (-> 1940).


In 1950 o noua reorganizare a teritoriului in Romania: raioanele , regiunile , orasele si comunele (dupa modelul rusesc). 1968 o noua reglementare valabila si azi legea 2/1968: comune , orase , judete . Unele orase pot fi declarate municipii (dezvoltare economica, sociala, culturala --> statut de municipiu).

Unitatile administrativ-teritoriale in Romania: 1) Comune 2) Orase 3) Judete


Comuna unitatea administrativ-teritoriala de baza si este specifica zonelor rurale. Au la baza impartirea teritoriului statului tinand cont de populatia ocupata. Fiecare comuna are specificul legat de dezvoltare agricola a zonei rurale. Satele in care-si au sediile autoritatile publice comunale = sate resedinta

Orasul este unitatea administrativ-teritoriala de baza si este specific populatiei care traieste in mediul urban . Unele orase au fost declarate municipii Judetul este unitatea administrativ-teritoriala care face l iantul intre zonele urbane si rurale, pe de alta parte intre autoritatile statului si teritoriu . ( un rol pe verticala si un rol pe orizontala) 1) Pe vertical: judetul incearca sa uniformizeze dezvoltarea oraselor si a comunelor. 2) Pe orizontal: intre autoritatile statului si teritoriu. Unitate administrativ-teritoriala complexa - din punct de vedere economic, social si cultura Unitate de coordonare si control - din punct de vedere politico-administrativ 41 de judete Orasele-resedinta Orasele in care isi au sediul autoritatile publice judetene s-a urmarit sa ocupe o pozitie cat mai centrala Este stabilit in functie de importanta sa economica, sociala si politica si de perspectivele sale de dezvoltare
Municipiul NU este unitate administrativ-teritoriala, ci este doar o forma de organizare a oraselor tinandu-se cont de gradul de dezvoltare economica, culturala, sociala a unui astfel de oras . Municipiul Bucuresti are o organizare proprie, distincta 6 sectoare, numerotate Sector Agricol Ilfov = judetul Ilfov (Legea administratiei publice locale) Fiecare sector are organe de stat proprii, care se subordoneaza organelor de stat ale muncipiului Are un regim juridic politic si juridic asemanator cu al judetului

Statiuni balneo-climaterice NU sunt unitati administrativ-teritoriale. Sunt fie comune, fie orase. Au dobandit acest statut datorita unor resurse minerale de care dispun. Satele si catunele NU sunt unitati administrativ-teritoriale. Parte componenta a unor comune datorate intinderii geografice de care dispun comunele. Distantele sunt destul de mari din cauza asezarilor umane.

Caracterele statului roman Caracterele statului roman art. 1 Constitutie unde se prevede ca statul roman este un stat unitar, suveran, independent, indivizibil in care drepturile si liberatile omului sunt protejate si garantate. 1) E un stat national - caracterul national are la baza formarea statului pe baza natiunii . Natiunea romana a preexistat formarii statului dovada ca cele 3 state componente ale Romaniei s-au unificat, avand ca element comun natiunea. Exista si state care s-au format inaintea formarii natiunilor (state africane). Moment important in formarea statului national unitar: unirea Moldovei cu Tara Romaneasca in 1859. Desarvarsirea statului national unitar roman: in 1918, prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania. A fost opera intregii natiuni. Acest caracter urmareste sa sublinieze originile istorice ale statului si natiunii romane. 2) Caracterul suveran si independent. Suveranitatea are 2 elemente: a) Independenta b) suprematia

Cursuri Page 11

Sublinierea caracterului de independenta a statului este un element de intarire a acestei independente care dea lungul timpului a avut forme diferite. Suprematia - statul suveran este, in drept, cea mai puternica dintre toate colectivitatile publice pe care le include. Independenta - aspectul definit in mod negativ prin faptul ca statul nu depinde de nicio autoritate superioara care l-ar putea limita sau priva de puterea sa specifica. Statutul desvoltator al Conventiei de la Paris din 7/9 august 1858 - primul text cu o valoare de lege fundamentala - "Principatele Unite pot in viitor a modifica si schimba legile care privesc administratiunea lor din launtru, cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite, si fara nicio interventiune". -> sambure de independenta. Suveranitatea a) Nationala b) Populara Suveranitatea puterii de stat a Romaniei se fundamenteaza pe conceptul de suveranitate nationala, cu toate consecintele ce decurg din acest fapt. Suveranitatea nationala se explica la nivelul organelor statului prin suveranitatea parlamentului -> a priori puterea de stat nu se poate exercita direct de catre popor, ci numai prin organele reprezentative. De aceea Constitutia imbina regimurile juridice suveranitate nationala + populara (exercitarea directa a puterii de stat de catre popor prin modalitatea referendumului) 3) Caracterul de stat unitar si indivizibil. Caracterul de stat este in stransa legatura cu structura de stat --> Romania este un stat unitar. Caracterul indivizibil e legat de posibilitatea divizarii teritoriului (impartire, dezlipire a unor teritorii). Niciun teritoriu nu poate fi alienat. - Constitutia din 1866 - niciunul din cele trei elemente (teritoriu, populatie, suveranitate) nu poate fi impartit, in sensul de a fi sub stapanirea altor state. In Romania exista o singura formatiune statala -> exista un singur rand de autoritati publice centrale. Intreaga organizare statala e stabilita prin constitutie. 4) Caracterul de stat democratic si social Deriva din politicele statale in domeniul social, politic si al guvernarilor de drept. Caracterul social e dat de faptul ca puterea de stat are un caracter social pentru ca este exercitata de catre oameni. Statul se preocupa de problemele tuturor cetatenilor sai. Caracterul democratic are legatura cu modul in care e exercitata puterea politica. In democratie, puterea politica e exercitata de catre toti cetatenii. 5) Caracterul de drept Statul se conduce dupa normele juridice si nu dupa bunul plac al unui individ/grup de indivizi. Stat de drept S-a impus atunci cand s-a considerat ca si autoritatile publice, guvernantii trebuie sa se supuna unor reguli juridice Inceput sec. XIX: scopul fundamental al statului ete de a asigura realizarea dreptului si oamenii care detin puterea (guvernantii) sunt supusi dreptului si limitati prin drept Germania: Rechstaat Statul de drept nu se confunda cu principul legalitatii; el este mai mult de atat. El ramane o simpla teorie daca nu este constituit dintr-un sistem de garantii. Statul de drept trebuie sa se autolimiteze . Conditii: Domnia dreptului este evidenta Continutul acestui drept valorifica la dimensiunile lor reale drepturile si libertatile cetatenesti Se realizeaza echilibrul, colaborarea si controlul reciproc al puterilor publice Se realizeaza liberul acces la justitie Stat democratic Regimul politic al Romaniei este unul democratic Intregeste caracterizarea statului roman cu precizarea modului in care se exercita puterea de stat in raport cu elementul statului care este populatia. Caracterul democratic inseamna ca autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului, exprima fie direct, prin prin alegeri libere si corecte Democratia implica proclamarea si garantarea anumitor libertati publice Necesitatea concilierii armonioase a celor 2 prioritati ale actiunii statale - democratia si statul de drept iar acest lucru nu se poate realiza decat acolo unde suprematia constitutiei este asigurata Stat social Rezulta din natura (esenta) statului, cat mai ales din functiile sale Este un participant care trebuie sa intervina, trebuie sa aiba initiativa si mai ales sa ia masuri care sa asigure realizarea binelui comun Art. 32 - garantarea dreptului la invatatura Art. 34 - obligatia statului de a lua masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice Art. 41 - protectia sociala a muncii Art. 47 - masurile necesare asigurari unui nivel de trai decent cetatenilor

Cursuri Page 12

Art. 47 - masurile necesare asigurari unui nivel de trai decent cetatenilor Art. 49 - protectia copiilor si tinerilor Art. 50 - protectia persoanelor cu handicap
Aceste caractere sunt caracteristice statelor actuale.

Sistemul electoral
Acesta se refera la modul in care sunt alese autoritatile statului , prin urmare, sistemul electoral e alcatuit din normele juridice care reglementeaza acele relatii sociale care privesc alegerea. "Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitate in nume propriu"

Drepturile electorale sunt drepturi exclusiv politice (pot fi exercitate numai de catre cetateni pentru participare la guvernare) 1) Fundamentale - in Constitutie 2) Obisnuite - legi electorale
Diferenta intre ele o da modul in care sunt reglementate (fundamentale - in Constitutie, celelalte nu) Ex: dreptul de a alege, dreptul de a fi ales - drepturi fundamentale

Dreptul de a alege Apare in unele constitutii chiar astfel nominalizat Denumire - drept de vot Alegere = atunci cand cetatenii aleg membrii unei autoritati publice Vot = atunci cand cetatenii se pronunta pentru sau contra unei reguli sau hotarari Art. 36 - dreptul la vot - primul drept electoral al cetatenilor romani Drept complex - contine elemente constitutionale si elemente de nivelul legii Dreptul de revocare Mai este prevazut in unele sisteme juridice Situatie speciala - dreptul la revocare ca drept electoral. Semnifica posibilitatea pe care o au cetatenii de a retrage mandatul acordat unei persoane inainte de termen. Trebuie privit in legatura cu teoria mandatului Mandatul presupune sa faci ceva in numele si pe seama altcuiva . In unele state este un drept electoral fundamental. Numai ca este legat de teoria mandatului, care are 2 elemente principale: 1) Mandatul reprezentativ - nu poti sa retragi mandatul decat cand expira (mandat colectiv) - ceea ce inseamna ca, conform principiului simetriei, nu pot fi revocat decat de intreaga populatie, lucru practic imposibil 2) Mandatul imperativ (Indonezia, Liechtenstein, China) - poti sa iti retragi mandatul in orice moment Romania - art 69 - mandatul imperativ este nul Mandatul sefului de stat "daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui" - art. 95 alin. (3) -> rechemarea din functia de presedinte al republicii o pot face numai alegatorii, prin referendum Dreptul de demitere este rezultanta exercitarii numai de catre popor a suveranitatii nationale care-I apartine In dreptul public - teoria mandatului reprezentativ. (regula, in general).

Cursuri Page 13

Curs 6
3 aprilie 2010 17:51

Drepturi fundamentale- electorale - inscrise in Constitutie Dreptul de vot Dreptul de a fi ales Dreptul de a alege in Parlamentul European
Dreptul de vot A vota = a-ti exprima o pozitie A alege - a face o optiune intre 2 sau mai multe posibilitati Include alegerea + optiunea data de o decizie Votul la alegeri locale (prezidentiale etc +referendum) Caracteristici Universal - posibilitatea pe care o au toti cetatenii majori de a-si exprima dreptul de vot Distinctie intre vot universal si vot restrans aka selectiv pe care il regasim sub 2 aspecte: Cenzitar Varsta - limitarea la persoane care aveau o anumita varsta Constitutia din 1938 dadea drept de vot pentru Adunarea Deputatilor cetatenilor +30 ani Senat + 40 ani Sex - existenta votantilor de sex feminin/masculin (doar barbatii) RO: femeile nu au avut drept de vot sub imperiul constitutiilor din 1866 si 1923 Avere - Constitutia din 1866 - 4 colegii: numarul votantilor direct proportional cu averea detinuta Domiciliu - persoane care aveau dreptul sa voteze doar daca aveau domiciuliul pe teritoriul statului de o anumita perioada de timp Altele : rasial-national, pe profesii Capacitar - alegatorul poate participa la alegeri doar daca dovedea un anumit grad de instruire (exista 3 perioade) Instituirea universalitatii votului masculin Instituirea universalitatii votului pentru barbati si femei Instituirea universalitatii votului prin scoaterea treptata a varstei de la care se poate vota Art. 36 - o persoana poate vota daca: Este cetatean roman Are varsta minima de 18 ani Este in deplinatatea facultatilor mintale (debilii, alienatii mintali sau cei pusi sub interdictie nu pot vota) Are aptitudinea morala de a vota (nu o au persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la pierderea drepturilor electorale) Problemele care se pot pune sunt cu privire la: Persoanele arestate preventiv Niciun impediment legal sau practic nu exista in calea exercitarii dreptului la vot Aceste persoane se bucura de prezumtia de nevinovatia si de deplinatatea exercitarii drepturilor lor politice si civile Persoanele care se afla in executarea pedepsei privative de libertate Solutia nu poate fi aceeasi O solutie este suspendarea exercitiului dreptului de vot in asemenea cazuri O asemenea solutie este posibila in temeiul art. 53 care permite restangerea exercitiului unor drepturi Suspendarea trebuie stabilita prin lege si numai pentru timpul cat persoana se afla intr-o asemenea situatie Egalitatea - votul fiecarei persoane cantareste in mod egal in privinta desemnarii luarii unei decizii la nivel statal Exista o serie de exceptii Geografia electorala Colegiile electorale Votul plural Votul multiplu Prima electorala

Geografia electorala tine cont de decupajele electorale Este procedeul stabilirii de circumscriptii electorale inegale ca numar de locuitori pentru alegerea echipajului aceluiasi organ de stat Este folosit pentru a dezavantaja localitatile sau cartierele unde locuiesc adversari ai partidelor de guvernamant Stabilindu-se acelasi numar de mandate pentru toate circumscriptiile electorale, apare evidenta inegalitatea votului, deoarece un numar mare de alegatori aleg acelasi numar de deputati ca alegatorii din circumscriptiile electorale mai mici Colegiile electorale Constitutia din 1866

Cursuri Page 14

Constitutia din 1866 Pe criterii cenzitare -> efect: inegalitea votului Colegiile electorale inegale ca numar de alegatori fie aleg acelasi numar de deputati, fie aleg un numar de diferit de deputati Primele colegii care au cel mai mic numar de alegatori aleg un numar mai mare de deputati decat restul colegiilor Votul plural posibilitatea unei persoane de a avea mai mult voturi in aeeasi circumscriptie Votul multiplu posibilitatea unei persoane de a avea mai multe voturi in circumscriptii diferite Constitutia din 1923 Prima electorala premierea partidului care castigase cele mai multe voturi in alegeri Sistem utilizat de regula in perioadele de criza politica, atunci cand partidul de guvernamant nu reuseste sa obtina majoritatea in alegeri Este un plus de mandate ce se atribuie partidului politic de obtine in alegeri un anumit numar de voturi Vot direct - cei ce au dreptul sa voteze se prezinta personal la vot fara a avea posibilitatea de a-si alege un reprezentant Votul indirect este cert mai putin democratic decat votul universal direct Vot secret - exprimarea votului fara sa poata fi vazut de altcineva Legea electorala prevede o serie de garantii care asigura secretul votului Vot liber exprimat - cetatenii au posibilitatea sa-si exprime liber optiunea, fara a fi influentati de altcineva Dreptul de a fi ales Drept fundamental (existenta partidelor politice; persoanele neinscrise in partid pot candida ca independenti) Drept individual Trebuie intrunite urmatoarele conditii: Drept de vot Sa fie cetatean roman cu domiciliul in tara - art. 16. alin. (3) - si persoanele cu dubla cetatenie Persoana care candideaza sa nu aiba interdictie de a se asocia in partide politice Varsta limita legala pentru a candida in functie ( difera de la o functie la alta si care tine de dobandirea unor aptitudini/experiente in plan social/politic) Art. 37 din Constitutie stabileste 3 limite minime 23 de ani pentru Camera Deputatilor sau organele administratiei publice locale 33 de ani pentru Senat 35 de ani pentru Presedinte Pregatirea profesionala ? Alesii trebuie desemnati din "elite" sau nu ? "poporul nu are de-a face cu o elita in care el nu se recunoaste, si care, oricat de inteligenta ar fi, nu o intelege" - Jean Francois Aubert Alegerea unor personalitati, a unor elite ar presupune renuntarea la scrutinul de lista (nu neaparat) Sistemele electorale = modalitatea prin care cetatenii isi aleg reprezentantii, modul in care sunt atribuite locurile elective a) Sistemul majoritar b) Sistemul reprezentarii proportionale Sistemul majoritar - impartirea locurilor pentru candidati celor care obtin cel mai mare numar de voturi Avantaje Formeaza usor majoritati parlamentare Avantajeaza partidele mari Dezavantaje: Nu reflecta fidel optiunea electorala Sistemul reprezentarii proportionale - impartirea locurilor proportional cu numarul de voturi obtinut de fiecare partid, lista de candidati. Este considerat cel mai echitabil. Avantaje: Partidele mici Reprezentarea Sistemele mixte - imbina avantajele si dezavantajele celorlalte 2 (sistemul german) Scrutin = modul de alegere a reprezentantilor Se clasifica dupa 2 criterii: 1. Numarul de tururi in care are loc desemnarea candidatilor (1 sau 2) 2. Modul de desemnare a candidatilor De lista

Cursuri Page 15

De lista Individual Scrutinul de lista partidele propun o lista de candidati (europarlamentare) Ofera electoratului candidati bine determinati Scrutinul uninominal posibilitatea alegatorului de a opta pentru 1 persoana Il pune pe alegator in situatia de a alege intre mai multe liste Sistemul proportional utilizeaza sistemul de lista. Sistemul de panesaj - din mai multe liste se face una singura Votul preferential - se schimba ordinea candidatilor in lista

liste deschise

Legislatia europeana prevede utilizarea votului european de toti cetatenii, iar acestia pot vota in orice stat membru si pot candida in Parlamentul European oriunde ar avea domicilul, din partea oricarui stat. In Parlamentul European - sistem proportioanal, scrutin de lista intr-un tur

Cursuri Page 16

Curs 7
7 aprilie 2010 12:03

Organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania

Legea 270/2004 privind activitatea presedintelui Legea 35/2008 alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului Legea 67/2004 alegerile locale Legea 33/2007 alegerile pentru Parlamentul European
Etapele 1. Stabilirea datei alegerilor Se stabileste in general, de catre Guvern prin hotarari. Un interval de timp inainte de expirarea mandatelor pentru care se organizeaza alegeri. Intre 30 si 90 de zile (regula generala: 30 sau 45. Parlamentul European - cu cel putin 3 luni inainte situatie speciala).Se stabileste conform traditiei intr-o zi nelucratoare, de duminica (Romania). 2. Stabilirea numarului, delimitarea si numerotarea circumscriptiilor Se face de catre Guvern prin hotarare, tinand cont de o norma de reprezentare. Legea stabileste o norma de reprezentare. Un deputat la 70.000 locuitori si un senator la 100.000 de locuitori. Numarul de consilieri in functie de numarul populatiei. Numerotarea se face pe fiecare judet in parte, in ordine alfabetica. Delimitarea se face tot de catre Guvern, tinandu-se cont de norma de reprezentare. Daca se utilizeaza sistemul de vot uninominal, circumscriptiile vor fi delimitate pt fiecare 70.000 locuitori. 3. Intocmirea listelor electorale Listele electorale - liste pe care se regasesc numele si adresa votantilor (a persoanelor care au drept de vot). Aceste liste sunt intocmite de Ministerul de Interne, ajutat de catre autoritatile locale. Se updateaza annual, tinand cont de faptul ca anumite persoane pot deceda sau intrunesc conditiile de vot (fac 18 ani). Se publica si se afiseaza cu 30 de zile inainte de vot (de regula) pt ca orice persoana sa le poata vedea si sa faca contestatie cu privire la modul de intocmire (erori cu privire la numele unor votanti, anumite persoane se regasesc/nu se regasesc pe liste). Sunt de 2 tipuri: a) Permanente b) Speciale Permanente sunt cele intocmite pe localitati, tinand cont de persoanele care domiciliaza intr-o anumita localitate. Speciale - se intocmesc in ziua votarii in sectiile electorale speciale, constituite in gari/aerogari. Tin evidenta persoanelor care voteaza in alta localitate decat aceea in care au resedinta. Prevad interdictia de a vota intr-o alta localitate decat aceea in care ai domiciliul (legea pentru senat si camera deputatilor si autoritati publice si cele locale) Posibilitatea de a vota doar in colegiul electoral in care ai domiciliul (legea din 2008). 471 de colegii electorale, un partid putand depune maxim 471 de candidaturi. 4. Cartile de alegatori (eliberarea si intocmirea) Introduse relativ recent, pana in 99-00 fiecare persoana vota pe baza actului de identitate. Azi se voteaza cu ambele: data votarii, tipul de vot, stampila sectiei de votare. Au menirea de a nu da posibilitatea unui alegator sa voteze de mai multe ori in cadrul unei alegeri. Tine de realizarea unui vot corect. Sunt intocmite in general de catre Ministerul de Interne. 5. Intocmirea Biroului Electoral a) BEC b) BE ale circumscriptiilor (BE judetene) c) BE ale sectiillor de votare Ierarhizare facuta in functie de tipurile de sectii (modalitatea de vot).

BEC gestioneaza procesul electoral de la nivelul intregului teritoriu al tarii.


BE ale circumscriptiilor gestioneaza procesul electoral de la nivelul circumscriptiilor

BE ale sectiilor: de la nivelul sectiilor


La nivel electoral exista in Romania un numar de circumscriptii electorale egal cu numarul judetelor (43). Fiecare circumscriptie este impartita in sectii de vot. Sectiile de vot se organizeaza la nivel teritorial de regula avand un numar cuprins intre 500 si 2000 de persoane. Se pot organiza si sectii mai mici (gen catune) la o distanta mai mare de 5 km. BEC e alcatuit din magistrati (judecatori) si reprezentanti ai partidelor politice. Toate BE au in componenta magistrati (judecatori) si reprezentanti ai partidelor politici. Magistratii sunt prezenti pt a se da corectitudine(o modalitate corecta de organizare a alegerilor - garant al corectitudinii). 7 judecatori de la ICCJ si 16 reprezentanti ai partidelor politice (ambii sunt trasi la sorti). BEC este cel care verifica si urmareste derularea corecta a procesului electoral la nivelul intregii tari. Primeste contestatii si le rezolva in ceea ce priveste depunerea unor canditaturi. Contabilizeaza rezultatele votului la nivel national. Stabileste rezultatul alegerilor la nivel national. BEJ - 3 magistrati, 7 reprezentanti ai partidelor politice. Atributii privind: verificarea modului de desfasurare a

Cursuri Page 17

alegerilor la nivelul circumscriptiilor; rezolvarea intampinarilor sau a contestatiilor privind inscrierea pe liste a cetetatenilor, depunerea candidaturilor; stabilirea rezultatului votului la nivelul circumscriptiei; intocmirea PV cu aceste rezultate, PV care sunt transmise BEC; repartizare a mandatelor la nivelul circumscriptiilor. BE ale sectiilor - daca nu sunt magistrati suficienti in localitate, pot fi utilizati juristi sau chiar persoane fara studii juridice, dar care se bucura de reputatie la nivel local. Atributii: urmaresc derularea procesului electoral; rezolta contestatiile legate de prezenta persoanelor pe listele de vot, omisiuni; intocmesc PV pe care le transmit catre BEJ; nu stabilesc rezultatele alegerilor si nici nu impart mandate. In 2004 s-a creat o noua institutie - Autoritatea Electorala Permanenta Institutie specializata care are drept scop asigurarea unei continuitati in ceea ce priveste procesul electoral intre 2 etapeale acestui proces electoral. 6. Propunerea canditaturilor Se face si tinand cont de tipul de scrutin: a. Individual b. De lista Depunerea candidaturilor se poate face de partidele politice (formatiunile cu caracter politic) + individual de persoane care vor sa candideze ca independenti. Cu o perioada de timp inainte de perioada alegerilor (30 de zile) 1. Depunerea se face legea alegerilor pt presedintele romaniei - se depun individual Camera deputatilor si senat - individual (pp un singur candidat in fiecare colegiul electoral) Legea pt alegerile locale - individual pt functia de primar. Pt consilier local - de lista. Presedinte de consiliu judetean - toate candidaturile se fac individual. Alegerile pt Parlamentul European - toate candidaturile se depun pe lista (fiecare pp propune o lista de candidati, nr minim fiind numarul reprezentantilor romaniei In parlamentul european 33). 2. Legea obliga la depunerea candidaturilor atat a barbatilor, cat si a femeilor in mod egal (reprezentare echitabila). Depunerea de candidaturi pentru locurile eligibile. 3. Depunerea candidaturilor se face inainte de alegeri pt a da posibilitatea candidatilor sa isi faca campanie electorala Candidatii trebuie sa faca dovada ca au dreptul de vot; ca nu sunt colaboratori ai Securitatii si nu au facut politie politica; sa mai depuna o declaratie conform careia accepta candidatura (cand sunt propusi de pp) si candidaturile trebuie insotite de o lista de sustinatori (alegeri pt presedinte - 100.000 alegatori; pt parlament eu/national/local tot un numar) 7. Intocmirea buletinelor de vot, stabilirea insemnelor electorale, confectionarea stampilelor Buletinele de vot - instrument cu ajutorul carora cetatenii isi exprima optiunea pt un candidat sau altul. Sunt tiparite de Guvern intr-un nr suficient pentru a acoperi, de regula cu 10% mai mare decat numarul votantilor. Se tiparesc in asa fel incat sa realizeaza secretul votului (hartie groasa). Prima si ultima pagina e de obicei goala pt a nu se vedea optiunea de vot. Contin numele candidatilor, formatiunea din care provin si insemnele electorale distinctive ale acestora. De regula, candidatii au insemnul electoral al partidelor care ii propun (sau pot sa isi ia si un alt semn electoral pe care il doresc, care trebuie dat o data cu inscrierea/depunerea candidaturii). Vor contine numele tuturor candidatilor care isi depun candidatura. Daca sistemul de vot utilizeaza liste, atunci vor fi tiparite listele tuturor pp. Buletinele de vot vor fi stampilate pe ultima pagina allba (stampila sectiei de vot). Stampilele de vot sunt confectionate de catre stat prin Ministerul de Interne, distribuite in teritoriul fiecarei sectii de vot. Sunt intr-un numar suficient (corespunde cu numarul cabinelor de vot amenajate). Campania electorala In perioada premergatoarea votului (30 de zile) si se incheie cu 24 de ore inainte deschiderii urnelor de vot. Candidatii au posibilitatea sa-si faca cunoscute promisiunile, platformele electorale. Sunt reglementate de catre legislatie. In perioada campaniilor, candidatii si pp pe care le reprezinta au asa-numitul 'drept la antena' - posibilitatea pe care o au candidatii de a avea acces la serviciile mass-media - forma prin statul da posibilitatea candidatilor de a-si face publica oferta populatiei. Acesta se acorda tuturor candidatilor, timpii sunt stabiliti de CNA in functie de reprezentativitatea pp si a ponderii pp in Parlament si de numarul candidatilor pe care pp ii propun. In perioada CE aceasta trebuie sa se deruleze intr-un mod civilizat, prin afisarea de bannere sau inscrisuri electorale care sa nu lezeze un alt contracandidat. Votul incepe in dimineata zilei de duminica la ora 7 si se incheie la 21 cu posibilitatea prelungii pana la 24 (de BEC sau BEJ) numai in cazul in care se constata ca, din diverse motive, electoratul nu a puttu ajunge la vot. Pe perioada derularii, CE functioneaza in mod permanent. Este interzis ca pe perioada derularii sa se faca campanie si ca in incinta/raza de cel putin 500 de metri sa stationeze candidatii). Stabilirea rezultatelor votului se face in functie de SE utilizat (mixt, majoritar etc). Presedinte: BEC stabilieste rezultate pe baza PV intocmite de sectiile de vot, BEJ. Este declarat invingator candidatul care intruneste majoritatatea voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale (1 sau 2 tururi de scrutin). Consiliul judetean: la fel Parlamentare nationale: 3 etape distincte 1. Stabilirea rezultatelor votului la nivelul fiecarui colegiu electoral. Castiga mandatul cel care ia cele mai multe voturi (1 scrutin) 2. Stabilirea pragului electoral (pragul minim de la care pp pot fi reprezentate in parlament - candidatii independenti - 5 %) 3. Stabilirea numarului de locuri pe care un partid le obtine in Parlament proportional cu voturile obtinute la nivelul fiecarei circumscriptii Parlementul EU: proportional cu numarul de voturi obtinute de fiecare lista de pp propusa Primar: sistemul Presedinte

Cursuri Page 18

Anularea alegerilor - se poate face in conditiile prevazute de lege. Poate fi o anulare partiala sau generala. Anularea generala se face atunci cand rezultatul e anulat la nivelul tuturor circumscriptiilor. Se reiau voturile. Anularea alegerilor general pt seful statului - Curtea Constutionala. In circumscriptie, decizia se ia de BEJ. Alegerile partiale - au loc in momen tul in care un reprezentant isi da demisia, decedeaza etc. Pe locul ramas vacant se organizeaza alegeri partiale. Pana la legea de fata, sistemul functiona pe principiul suplinitorilor (venea la functie cel care era urmatorul pe lista).

Cursuri Page 19

Curs 9
10 mai 2010 09:59

Organizarea interna a parlamentului (pag. 169) - Parlamentele lucreaza in structuri interne de lucru (comisii) si in acelasi timp, parlamentul are o organizare interna politica Din perspectiva politica, parlamentele au ca organisme interne de lucru grupurile parlamentare - Grupurile parlamentare sunt forme de organizare politica a membrilor parlamentului - Grupurile politice parlamentare sunt constituite pe baza apartenentei membrilor parlamentului la un partid sau o formatiune politica, asa se face ca fiecare partid sau formatiune politica care va avea reprezentare in parlament isi va constitui un grup politic pe baza reglementarilor - Regulile difera de la o tara la alta (in ceea ce priveste constituirea grupurilor politice) - In Ro, pentru constituirea unui grup politic parlamentar, la senat este nevoie de minim 5 membri, la camera deputatilor 10; - Partidele politice care obtin in alegeri mandate parlamentare pentru a-si constitui grupuri parlamentare au nevoie de un numar de membri minim - Grupurile politice parlamentare vor fi beneficiare ale unor drepturi in parlament: in Ro, numai grupurile politice parlamentare au posibilitatea sa-si desemneze candidati pentru functiile de conducere ale fiecarei camere (presed de camera, vicepresed. Etc) - Doar grupurile parlamentare, tot in Ro, sunt beneficiare ale dreptului de a putea initia anumite actiuni politice in parlament, ex: Const: la dizolvarea parlamentului, seful statului trebuie sa se consulte cu liderii grupurilor parlamentale - Grupurile parlamentare sunt forme de organizare politica a membrilor parlamentului, deciziile pe care le vor lua aceste grupuri sunt decizii politice care tin de modalitatea in care partidul, al caror membri sunt cei din grupurile parlamentare, decide cu privire la o problema sau nu - Grupurile politice parlamentare au dreptul la angajati si beneficiaza de toate drepturile prevazute de regulamentul camerei respective - Daca numarul membrilor din grup scade sub numarul minim acesta se dizolva in urma deciziei CC din 1994, dar are posibilitatea de a se reinfiinta (in urmatoarea sesiune) - In ceea ce priveste posibilitatea parlamentarilor care au parasit un grup de a-si forma un grup propriu, CC a interzis posibilitatea constituirii unui grup parlamentar care sa reprezinte un partid politic ce nu a participar in alegeri sau nu a reusit sa intre in parlament in urma alegerilor
Din punct de vedere administrativ, parlamentul si fiecare camera a parlamentului are un birou permanent, acesta este alcatuit pe baza algoritmului politic din parlament; Biroul permanent al fiecarei camere va avea un presedinte, vicepresedinte, secretari si chestori Presedintele este ales de catre fiecare camera in parte, in Ro, presedintele fiecarei camere este ales de plenul camerei dintre membrii parlamentului, propunerile de candidati se fac numai de catre grupurile politice parlamentare Vicepresedintii sunt in numar de 4, au atributia de a indeplini functii si atributii delegate de catre presedintele camerei Ei se aleg pe acel algoritm politic, functiile vor fi distribuite grupurilor parlamentare din fiecare camera in functie de proportia fiecarui grup in camera respectiva Functiile se aleg pe durata unei sesiuni parlamentare, urmand ca la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare aceste functii sa se schimbe Secretarii biroului permanent al fiecarei camere au rolul de a tine evidenta prezentei parlamentarilor in camera, de a aproba deplasarile acestora, de a face apelul nominal atunci cand se voteaza; se aleg pe perioada sesiunilor, propunerile pentru aceasta functie, putandu-se face numai de catre grupurile politice parlamentare; 4 secretari la Camera Deputatilor, 4 secretari la Senat Chestorii: persoanele desemnate de catre conducerea camerei sa verifice modul de cheltuire a banilor prevazuti in bugetul fiecarei camere; sunt alesi tot pe perioada sesiunilor; propuneri de candidati se fac tot de catre grupurile parlamentare politice Biroul permanent alcatuit din presedinti, vicepresedinti, secretari, chestori este ales dintre membrii parlamentului si dintre acestia toti, doar presedintele este ales pe perioada intregii legislaturi

Comisiile parlamentare sunt structuri administrative ale fiecarei camere alcatuite din membri ai parlamentului, ele functioneaza si se constituie pe criteriul domeniului de activitate Nu este obligatoriu sa existe comisii identice, dar nu e recomandabil sa se constituie comisii parlamentare diferite Comisiile parlamentare, ca regula generala, sunt comisii permanente, cu activitate permanenta pe intreaga perioada a legislaturii Exista si comisii ad-hoc (pe un timp limitat): comisii de ancheta etc. Comisiile parlamentare pot fi specifice fiecarei camere sau comune camerelor (comune: pt verificarea activitatii serviciului roman de informatii etc.) Comsiile de mediere sunt cele care sunt constituite in vederea medierii unei divergente ce poate aparea intre cele doua camere ale parlamentului; in momentul de fata sunt doar in ceea ce priveste legea de revizuire a constitutiei

Functionarea parlamentului: - Distinctie intre mandatul camerei si mandatul parlamentarului - Mandatul camerei: perioada de timp pe care este aleasa o camera, de regula, o camera a parlamentului este aleasa pe 4 ani, dar pot fi si exceptii (Franta 6 ani); aceasta perioada se numeste legislatura - Mandatul parlamentarului : perioada de timp pe care este aleasa o persoana sa reprezinte interesele populatiei pe o perioda de timp; poate fi mai scurt decat cel al camerei (demisie, moarte, incompatibilitate etc.) - In ceea ce priveste mandatul camerei, acesta fiind pe un termen fix, el se incheie la ajungerea la acest termen cu posibilitatea de prelungire pana la intrunirea legala a noului parlament care va fi ales (nu mai mult de 3 luni); in perioada de prelungire, parlamentul nu poate adopta legi organice si nu poate modifica constitutia - In ceea ce priveste mdul de lucru al parlamentului: acesta lucreaza in sesiuni, numarul fiind prevazut fie in constitutie, fie in regulamentele de functionare si organizare a camerei. In Ro acesta lucreaza in sesiuni ordinare (2) si extraordinare ; incep in feb iunie; septembrie decembrie. In rest, parlamentul se afla in vacanta parlamentara, atunci el se poate intruni in sesiuni extraordinare (numarul este nelimitat)

Cursuri Page 20

Sedintele
- Separate ale fiecarei camere si sedinte comune ambelor camere - Sedintele separate constituie regula de organizare si functionare a parlamentului in Ro - In mod exceptional, camerele parlamentului pot sa se intruneasca si in sedinte comune pentru dezbaterea unor probleme precum: adoptarea bugetului, numirea membrilor consililor de administratie pentrut radio si televiziune etc. - In astfel de situatii exista un regulament de organizare si functionare al sedintelor comune - Este nevoie de cvorum de lucru: numarul minim de membri necesari a fi prezenti pentru ca lucrarile camerei sau a camerelor sa poata incepe (de regula este jumatate plus 1 din numarul total al fiecarei camere sau al camerelor reunite) - Majoritatea reprezinta numarul minim de voturi necesar a fi intrunit pt adoptarea unei legi: majoritate simpla, absoluta si calificata - Majoritate simpla: jumatate plus 1 din numarul celor prezenti in sala - Majoritate absoluta: jumatate plus 1 din numarul total - Majoritate calificata: prevazuta in Constitutie Sistemul de vot - (utilizat de parlament) difera in functie de decizia care trebuie luata: vot prin apel nominal; vot secret (prin buletine sau cu bile); vot electronic (secret sau public)

1. Votul prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sesnul cuvintelor pentru si contra; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor, fiecare deputat sau senator raspunde pro sau contra. Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor, respectiv senatorilor care nu au raspuns. Se aplica la legile importante, vot deschis, transparent. 2. Votul secret prin buletine: regulamentele de functionare stabilesc ca fiind obligatoriu votul cu buletine atunci cand sunt alese persoane in functii, iar votul prin bile in cazult votarii legilor sau a unor hotarari. Votul pentru in cazul buletinelor presupune ca deputatul sau senatorul sa lase neatins numele persoanei inscrise pe buletin, iar votul contra presupune stergeream lui. 3. Votul secret cu bile : de regula, cand parlamentul trebuie sa ia decizii eminamente politice (motiuni de cenzura, simple, votarea pentru functiile de conducere). In fata presedintelui se aseaza o urna alba si o urna neagra. Se inmaneaza fiecarui deputat sau senator o bila alba si una neagra. Depunerea bilei albe in urna alba si a celei negre in urna neagra inseamna vot pentru, iar depunerea bile i albe in urna neagra si a bilei negre in urna alba inseamna vot contra. 4. Votul electronic (secret sau deschis). Secret: atunci cand acest tip de vot nu este foarte bine pus la punct din punct de vedere tehnic. De regula, votul ar trebui sa fie deschis pentru ca cetatenii sa vada cum a votat fiecare parlamentar.

Deputatii si senatorii - Organizarea si modul de desfaurare al activitatii fiecarui parlamentar este reglementat de catre regulamentul de organizare si functionare al camerei deputatilor pentru deputati al senatului pentru senatori, comun pentru sedinte comune + legea privind statulul parlamentarilor - In privinta mandatului parlamentarului: momentul inceperii mandatului este momentul validarii alegerii parlamentarului in ace asta calitate (de regula); in dreptul romanesc legislatia prevede ca mandatul camerei incepe sa functioneze legal de la momentul validarii a cel putin 2 treimi a membrilor fiecarei camere - Mandatul parlamentarului ia sfarsit de regula odata cu sfarsitul mandatului camerei din care face parte - Daca exista situatia mortii, demisiei, etc. se alege o persoana pe perioada restului de mandat (se organizeaza alegeri) - In ceea ce priveste drepturile si obligatiile parlamentarilor legea privind statutul deputatilor si senatorilor din 2006 - Sunt instituie si sanctiuni: de la mustrare sau avertisment, cea mai dura fiind interzicerea pe o perioada de 30 de zile la participarea la lucrarile adunarii si diminuarea salarilor; revocarea nu este permisa decat in cazul mandatului imperativ, in Ro existand mandatul reprezentativ Imunitatea parlamentarilor - Imunitatea reprezinta o modalitate juridica de protectie a parlamentarului impotriva unor sicane care l-ar putea abate de la desfasurarea mandatului sau. - Totodata il protejeaza pe parlamentar de a raspunde juridic pentru voturile sau optiunile politice pe care le are in exercitarea mandatului - Imunitatea are 2 componente : primul element al imunitatii, neraspunderea juridica, il protejeaza pe parlamentar fata de optiunile lui politice in exercitarea mandatului si fata de voturile sale (atata timp cat parlamentarul foloseste un limbaj adecvat); a doua componenta = protejarea fata de anchetele penale care s-ar putea derula impotriva acestora) - In Ro, senatorii si deputatii nu pot fi anchetati, arestati sau perchezitionati decat cu incuvintarea camerei din care acestia fac parte - Imunitatea parlamentara tine de functie si nu de persoana. Ea poate fi ridicata oridecateori este nevoie poentru fiecare fapta pentru care se cere ridicarea acestei imunitati.

Incompatibilitatea - Incompatibilitatea = imposibilitatea indeplinirii unei alte functii decat cea de membru din parlament - Acestora li se interzice exercitarea la o serie de functii publice care ar fi contrare exercitarii functiei de parlamentar - In Ro exista compatibilitate intre functia de parlamentar si cea de membru al guvernului

Cursuri Page 21

Pasted from <file:///C:\Documents%20and%20Settings\AyraBlack\Desktop\Desktop\Institutii%20politice%2021.04.2010.docx>

Cursuri Page 22

Curs 11
12 mai 2010 10:00

Puterea executiva
I. Terminologie Desemneaza acele autoritati indrituite sa puna-n aplicare legile Parlamentului. II. Structura E data de acele organe investite cu prerogativa de a pune-n executare legea. 1. 2. 3. 4. Seful de stat Guvernul Ministerele Autoritatile administratiei publice locale Seful de stat + Guvernul - componentele excecutivului Bicefal (la noi) Monocefal De obicei, regimurile prezidentiale au un executiv monocefal. Executivul bicefal - seful de stat e distinct de seful Guvernului Executivul monocefal Ex: SUA (nu exista un sef al Guvernului) Puterea executiva este gestionata de seful de stat, care are un cabine`

Cursuri Page 23

Curs 12
12 mai 2010 12:03

Institutia Sefului de Stat Prin executiv se intelege atat seful de stat, cat si guverrnul, ministerele si administratia publica locala. Notiune Poarta diverse denumiri Presedinte Rege Monarh Seic Denumirea difera, ceea ce are importanta sunt atributiile de care dispune Intalnit in diverse sisteme constitutionale Ca o institutie individuala, unipersonala (in majoritatea statelor) Ca o institutie colegiala (seful de stat e alcatuit din mai multe persoane) Consiliu de Stat, Prezidiu Ex: sistemul elvetian: seful de stat este o persoana individuala, insa functia de sef al statului revine prin rotatie diverselor partide politice reprezentate in Parlament (1 an) -> se numeste sistem de adunare

Evolutia institutiei in Romania Seful de stat a cunoscut diverse forme de organizare in functie de perioada istorica prin care a trecut 1859 -> prezent Statutul desvoltator al lui Cuza - functia de domn ca sef al statului; domnul era cel care, alaturi de adunarile legiuitoare indeplinea functia legislativa, executiva Constitutia 1866: functia de domn Aceasta titulatura e pastrata in 1881, cand se schimba in rege, iar Romania e declarata regat -> se schimba forma de guvernamant: monarhie constitutionala Titulatura de rege se pastreaza pana in 1947 cand este abolita monarhia si este instituita republica (legea din 30 decembrie 1947) -> este inlocuita cu prezidiu al republicii. Din 1947 institutia sefului de stat devine pluripersonala Alcatuit din 5 persoane, desemnate dintre personalitatii lumii politice, culturale, istorice ale Romaniei (ex: Sadoveanu) Functioneaza pana la adoptarea Constitutiei din 1948 Prima constitutie socialista care e facuta mai degraba pe modelul rusesc Constitutia 1948 - prezidiul Marii Adunari Nationale Marea Adunare Nationala: Parlamentul - institutie unicamerala Tot o institutie pluripersonala Se mentine pana in 1961, cand este din nou schimbata titulatura in cea de Consiliu de Stat 1961-1974 - functia de sef stat, institutie colegiala In Franta, este o institutie jurisdictionala (o intalnim si astazi) In 1974, se schimba titulatura din nou si devine presedinte de republica (socialista romana) A avut loc printr-o modificare constitutionala - martie 1974 Se mentine pana in decembrie 1989, cand, odata cu abrogarea dispozitiilor constitutionale din 1965, e abrogata si asta Decretul-lege 1/1989 sunt abrogate 2/1989 - noi organe de conducere: Frontul Salvarii Nationale + Consiliul Aferent Presedintele consiliul frontului salvarii nationale - presedinte FSN - executiv CFSN - Guvern Presedinte FSN - func tia de sef al statului Se mentine pana la alegerile din mai 1990, facute in conformitate cu Legea 92/1990, legea
Cursuri Page 24

Se mentine pana la alegerile din mai 1990, facute in conformitate cu Legea 92/1990, legea privind alegerea presedintelui si a membrilor celor 2 camere ale Parlamentului Presedinte al Romaniei - mentinuta si astazi
Atributiile Sefii de stat, in general, sunt alesi de catre popor. Aceasta alegere le confera acestora o anumita legitimitate, in baza careia li se atribuie si o serie de functii, de atributii. Cu cat legitimitatea e mai mare, cu atat functiile de care dispun vor fi mai puternice (si invers). Sefii de stat sunt alesi de Parlament - atributiile lor sunt reduse la atributii de reprezentare, politica externa etc Sefii de stat sunt alesi de popor - atributiile cresc la fel de mult ca atributiile Parlamentului SUA Seful de stat e ales de catre popor Se poate face Direct Universala De popor (In majoritatea statelor) Indirect In cadrul sistemelor de republici parlamentare Parlamentul alege seful de stat Semi-direct (colegii electorale) In SUA Seful de stat e ales pe baza votului dat de marii electori Numarul electorilor - numarul parlamentarilor 581? A dat nastere unor controverse 2000 In materie executiva, este seful executivului In materie de legiferare, este cel care are initiativa legislativa si chiar drept de veto in Congresul American (dreptul de a se opune adoptarii unui proiect de lege) Diferenta drept de veto - drept de reexaminare (o singura data) In materie judecatoreasca, are posibilitatea numirii pe anumite functii judecatoresti Functiile de judecatori de la Curtea Suprema de Justitie (precedata de o dezbatere publica cu privire la persoana desemnata si a facut publica toate hotararile judecatoresti facute de acel judecator) Franta Regim semi-prezidential Seful de stat e ales direct Imparte puterea executiva cu seful guvernului - coabitare Cei 2 poti fi de aceeasi coloratura politica sau diferita Din perspectiva istorica Exceptie Jaques Chirac Seful Guvernului nu poate fi demis Recent, s-a modificat constitutia -> seful de stat nu il mai poate destitui pe seful guvernului -> au fost imputernicite atributiile primului-ministru in detrimentul sefului de stat Germania Republica parlamentara Seful statului, fiind ales de Parlament, este la "mana" Parlamentului Atributii reduse la atributiile de reprezentare externa, coordonare a politicii externe si in domeniul aparatii; majoritatea atributiilor fiind cenzurate de Parlament Extern Initiaza negociere Parlamentul ratifica Guvernul negociaza Aparare Cel care ia deciziile in situatia de atac armat este seful armat
Cursuri Page 25

Cel care ia deciziile in situatia de atac armat este seful armat Masurile trebuie aprobate de Parlament Ales in urma unei negocieri a partidelor politice reprezentate in Parlament -> nu reflecta vointa poporului -> atributiile reduse pe care le are Marea Britanie E ales ereditar Atributii: Reprezentare externa a statului Domneste fara a guverna Cand atributiile de guvernare exista, ele nu sunt exercitate Ex: dreptul de veto; desemnarea sefului guvernului (Seful partidului care castiga alegerile devine in mod automat prim-ministru) Atributiile sefului de stat in Romania Criteriu: dispozitiile constitutionale - art. 80 1. Persoana care reprezinta statul roman in raporturile internationale 2. Garantul independentei nationale 3. Persoana care vegheaza la respectarea constitutiei 4. Mediaza intre puterile statului si intre stat si societate 5. Comandantul fortelor armate 1. Persoana care reprezinta statul roman in raporturile internationale Atributie clasica, pe care toti sefii de stat o au Seful de stat a fost cel care a reprezentat statul, a luat decizii in numele statului Se bucura de legitimitate 2. Garantul independentei nationale Privita in stransa legatura cu functia de sef al armatei Garantarea este data si de politica de aparare si de negocierile pe care le poarta un stat cu alte state Ex: Carol II - pierde o parte din teritoriu -> nevoit sa abdice De fiecare data cand un sef de stat are un moment cand pierde din teritoriu -> isi pierde functia 3. Vegheaza la respectarea constitutiei s-au ivit unele controverse: cine e de fapt aparatorul constitutiei? Art. 142 - Curtea Constitutionala e garantul respectarii constitutiei Presedintele --> vegheaza Cel care are atributele efectiva de verificare: Curtea Constutionala Garantarea suprematiei Control de constitutionalitate - atribut exclusiv Curtea Constitutionala Obligativitatea respectarii constiutiei de toate institutiile statului (seful de stat) Ex: Promulgarea legilor Se face de presedinte Primul lucru pe care il face: daca legea a parcurs procedura legislativa 4. Mediaza intre puterile statului si intre stat si societate 1) Intre puteri, nu intre autoritati 2) Intre stat si societate Medierea nu inseamna sa impui un punct de vedere 5. Comandant al fortelor armate Ia decizii in materie de aparare a statului In Romania sunt cenzurate de catre Parlament - trebuie sa fie aprobate ulterior de Parlament Criteriu: continutul 1. Materie de legiferare 2. Materie de functionare a puterilor publice
Cursuri Page 26

1. 2. 3. 4. 5.

Materie de legiferare Materie de functionare a puterilor publice Materie de aparare Privind politica externa Legate de numirile in functii publice

1. Incheie procedura legislativa - promulga legea si o trimite la MO Promulgarea - verificare constitutionalitqatii procedurii de adoptare a unei legi Triplu control De constitutionalitate De oportunitate Prin dreptul de a puterea cere reexaminarea -> poate spune daca o lege este sau nu oportuna -> isi asuma raspunderea Ex: cand s-a adoptat legea partidelor politice (modificarea) Minim 50000 semnaturi pt infiintare Sa reduca numarul De conformitate Cu reglementarile europene pe care Romania s-a obligat sa le respecte 2. Presedintele mediaza intre aceste puteri publice, putand chiar participa la sedinta anumitor autoritati Sedintele de guvern + de fiecare data cand este chemat Sedintele CSM - prezideaza Poate da mesaje Parlamentului pe diverse probleme de politica interna + externa Sedintele Consiliului Economic si Social Participa si conduce sedintele CSAT 3. Seful armatei Declanseaza starea de razboi Cere aprobarea ulterioara a Parlamentului CSAT 4. Cel care initiativa negocierile tratelor internationale; isi pune semnatura pe inceperea unor negocieri Negocieri purtate de guvern Rezultatul - printr-o lege aprobata de Parlament Cel care acrediteaza si recheama ambasadorii Ambasadorii unui stat tert sunt extensia reprezentarii sefului de stat intr-o tara terta Ambasadori de cariera sau numiti politic De cariera - mentin relatia Politici - strategii si face politica ta in tara respectiva Mod diferit de selectare Alegerea Dupa revizuire: mandatul de 5 ani Alegerea prin vot direct, egal, secret si liber exprimat Varsta minima: 35 ani Conditii: Cetatean roman Deplinatatea drepturilor electorale Varsta minima 35 ani Procedura Prin vot universal CC valideaza alegerile prezidentiale si declara candidatul castigator drept sef al statului Inainte de a prelua functia de sef al statului, depune un juramant in fata CC si apoi in sedinta reunita a Camerelor Parlamentulu In romania juramantul are si un continut religios "Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Cursuri Page 27

In romania juramantul are si un continut religios "Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Romania este un laic --> eliminarea acestei sintagme (presedintele este doar al celor de religie crestina ?!?) 3 categorii de state Formula religioasa exista in Constitutii Ex: statele musulamane din zona Golfului Persic Statele laice din Europa care pastreaza totusi anumite simboluri religioase, printre care si formula religioasa a depunerii juramantului Statele laice unde nu se face niciun fel de referire la vreo formula religioasa Ex: Turcia
Raspunderea sefului de stat Este o institutie juridica, este de fapt o sanctiune in drept De 2 feluri: a) Juridica b) Politica Ambele tipuri sunt reglementate in Constitutie. Raspunderea politica Art. 95 Posibilitatea suspendarii sefului de stat de Parlament Atunci cand intervine un conflict intre cele 2 autoritati Reglementata in majoritate constitutiilor Se instituie si o sanctiune Raspunderea juridica Constitutia reglementeaza doar raspunderea penala Raspunderea civila -> institutia imunitatii In materie penala - art. 96 - poate raspunde doar pt cazul de inalta tradare Impeachment In codul penal e doar tradare 2 opinii Inalta tradare are continutul material al infractiunii de tradare - se numeste asa pt ca e facuta de presedinte Nu o poate decide decat Parlamentul Ex: Franta pana in 2007, context identic, nu era definita -> s-a definit Pentru restul faptelor - imunitate pe perioada exercitarii mandatului Parlamentul il poate suspenda -> poporul decide daca fapta duce la retragerea mandatului sau nu Actele sefului de stat Atributiile se materializeaza prin acte juridice sau acte poltice. Acte juridice = decrete Decretele Art. 100 din Constitutie Uneel au nevoie de contrasemnatura primului-ministru Contra semnatura = asumarea raspunderii colective pentru emiterea acelor acte (presedinte + guvern) Acte politice Mesajele Reglementate in art. 88 din Constitutie In fata Parlamentului pot fi date cu diverse ocazii Problema de politica Interna Externa
Cursuri Page 28

Externa Parlamentul doar le discuta sau le si dezbate ? ? Mesajele trebuie doar ascultate (opinie majoritara)

Cursuri Page 29