Constrangeri de integritate

Oracle permite constrangerilor de integritate sa fie definite pentru ta- bele si coloanelor sa
forteze reguli sigure, inauntrul unei tabele sau intre tabele.
Constrangerile sunt folosite:
• de serverul Oracle sa forteze reguli la nivelul tabelei oricand este inserata o linie,
actualizata sau stearsa din acea tabela. Constrangerea trebuie sa fie satisfacuta pentru ca
operatiile sa reuseasca.
• pentru a preveni stergerea unei tabele daca sunt posesiuni din alte tabele.
• prin unelte Oracle, ca Oracle Forms, pentru a furniza reguli pentru utilizarea intr-o
aplicatie.
Constrangerile sunt clasate dupa cum urmeaza:
Constrangeri de tabela
Acestea pot referi una sau mai multe coloane si sunt definite SEPARAT de definitiile
coloanelor din tabela.
Constrangeri de coloana
Acestea refera o singura coloana si sunt definite INAUNTRUL specificatiei pentru coloana
posesoare.
Constrangerile pot fi adaugate unei tabele dupa crearea ei si deasemenea temporar dezactivate
(vezi comanda ALTER TABLE in capitolul urmator).Toate detaliile despre constrangeri sunt
stocate in Dictionarul de Date. Fiecarei constrangeri ii este repartizat un nume. Iti este mai usor
sa suplimentezi una tu singur, astfel ca poate fi mai usor referita mai tarziu, dar daca nu, atunci
un nume este generat automat pe forma:
SYS_Cn

unde n este un numar unic. Cuvantul cheie CONSTRAINT iti permite sa numesti o noua
constrangere tu insuti.
Tipuri de constrangeri
Puteti defini urmatoarele tipuri de constrangeri:
• NULL/NOT NULL
• UNIQUE
• PRIMARY KEY
• FOREIGN KEY(integritatea de referinta)
• CHECK
Constrangerea UNIQUE
Aceasta desemneaza o coloana sau o combinatie de coloane ca o cheie uni- ca.Doua linii in
aceeasi tabela nu pot avea aceeasi valoare pentru aceasta cheie.NULL-urile sunt permise daca
cheia unica este bazata pe o singura co- loana.
Sintaxa constrangerii de tabela :
[CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE (Coloana, Coloana, ...)

Sintaxa constrangerii de coloana :

[CONSTRAINT nume constrangere] UNIQUE
De exemplu, pentru a va asigura ca nu sunt 2 nume de departamente identice la o singura
locatie:
CREATE TABLE DEPT
(DEPTNO NUMBER, DNAME VARCHAR2(9),
LOC VARCHAR2(10),
 CONSTRAINT UNQ_DEPT_LOC UNIQUE(DNAME,LOC))

In exemplul de mai sus, constrangerea UNQ_DEPT_LOC este o constrangere de ta- bela.

Notati ca virgula precede detaliile. O constrangere unica il face pe ORACLE sa creeze un
singur index pentru a manui regula. Indecsii sunt discu- tati mai tarziu.
Constrangere de cheie primara
Ca si la cheile unice, o cheie primara forteaza unicitatea unei coloane sau combinatii de
coloane implicate si un index unic este creat pentru a conduce aceasta. Totusi poate fi o singura
cheie primara pe o tabela, si aceasta este cunoscuta ca fiind cheia definitiva prin care liniile in
tabela sunt i- dentificate individul. NULL-urile nu sunt permise in coloanele de chei primare.
Sintaxa constrangerii de tabela :
[CONSTRAINT nume constrangere] PRIMARY KEY (Coloana, Coloana, ...)
Sintaxa constrangerii de coloana :
[CONSTRAINT nume constrangere] PRIMARY KEY
Notati ca aceeasi combinatie de coloane nu poate fi folosita si pentru o cheie primara si pentru
una unica. Urmatorul exempludefineste DEPTNO ca o cheie primara folosind o constrangere
de coloana:
CREATE TABLE DEPT
(DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPT_PRIM PRIMARY KEY, ...)

Constrangere de cheie externa

Cheile externe furnizeaza reguli de integritate de referinta inauntrul unei tabele sau intre tabele.
O cheie exeterna este folosita intr-o relatie cu fiecare cheie primara sau unica oriunde si poate
fi folosita, de exemplu, pentru a preveni stergerea unui departament in DEPT daca angajatii
exista cu acelasi numar de departament in EMP.
Sintaxa constrangerii de tabela :
[CONSTRAINT nume constrangere] FOREIGN KEY (Coloana, Coloana, ...)
REFERENCES tabela (Coloana, Coloana, ...)

Sintaxa constrangerii de coloana :

[CONSTRAINT nume constrangere] REFERENCES tabela (Coloana)
Notati ca, cuvintele 'FOREIGN KEY' nu sunt folosite versiunea constrangerii de coloana a
sintaxei.
------------
Exemplul 1 | DEPT | (parinte)
------------
|
|
/|\ DEPTNO
------------
| EMP | (fiu)
------------

Pentru a stabili relatia dintre EMP si DEPT astfel incat EMP.DEPTNO este cheia externa, si
fiecare angajat trebuie sa aiba un numar valid de departament care este cunoscut in DEPT:
CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO)

Optiunea ON DELETE CASCADE

Ca rezultat al constrangerii de tabela de mai sus, (care ar fi putut la fel de bine sa fie definita ca
o constrangere de coloana), un departament in DEPT nu ar fi putut fi sters daca liniile exista in
EMP cu aceeasi valoare DEPTNO. Alternativ, puteti cere ca angajatii corespunzatori sa fie
stersi a- utomat daca departamentul parinte in DEPT este sters. Aceasta este realizata adaugand
clauza ON DELETE CASCADE.
CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO) ON DELETE CASCADE

Exemplul 2 -------------- EMPNO

| EMP | . .
-------------- .
\|/ .
. .
. .
MGR . .
. .

Pentru a va asigura ca fiecarei linii de angajat in EMP ii este dat un

numar
de manager (MGR) pentru un angajat existent valid:

CREATE TABLE EMP

(EMPNO NUMBER(4) PRIMARY KEY, ...
MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR
REFERENCES EMP(EMPNO), ...

Constrangerea de verificare (CHECK)

Constrangerea CHECK defineste explicit o conditie pe care fiecare linie
trebuie sa o satisfaca(sau sa o faca necunoscuta datorita unui NULL). Condi-
tia poate folosi aceleasi constructii ca acelea intr-o restrictie de cerere,
cu urmatoarele exceptii:
• subcererile nu sunt permise
• referirile la pseudo-coloane ca SYSDATE nu sunt permise
Sintaxa:
[CONSTRAINT nume constrangere] CHECK (conditie)
Alte optiuni ale constrangerilor
DISABLE Adaugand DISABLE unei definitii de constrangere
inseamna ca ORACLE nu o forteaza. Constrangerea
poate fi inca citita de uneltele ORACLE pentru a
construi reguli intr-o aplicatie si puteti face
posibila constrangerea mai tarziu prin comanda
ALTER
TABLE.
CREATE TABLE EMP
( . . . . . ,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-UPPER(ENAME))
DISABLE,
. . . . . . . ) ;

EXCEPTIONS Identifica o tabela existenta unde este plasata

INTO nume tabela informatia despre liniile care incalca
constrangerea.

CREATE TABLE EMP

( . . . . . ,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-UPPER(ENAME))
EXCEPTIONS INTO CON_VIOLATE,
. . . . . . . ) ;

In final, notati ca tabelele referite intr-o constrangere trebuie sa

existe in aceeasi baza de date. Daca ele apartin unui utilizator diferit
atunci po- sesorul trebuie specificat ca un prefix.
Iata un exemplu complet al constructiei tabelei EMP cu constrangeri :

CREATE TABLE EMP

(EMPNO NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_PRIM PRIMARY KEY,
ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT ENAME_CONS
CHECK(ENAME=UPPER(ENAME)),
JOB VARCHAR2(10),
MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR
REFERENCES EMP(EMPNO),
HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE,
SAL NUMBER(7,2) CONSTRAINT SAL_CONS
NOT NULL,
COMM NUMBER(7,2),
DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPTNO_CONS
NOT NULL,
CONSTRAINT EMP_DEPT FOREIGN KEY (DEPTNO)
REFERENCES DEPT(DEPTNO))

Crearea unei tabele cu linii din alta tabela

Exista o a doua forma a declaratiei CREATE TABLE in care tabela este creata
cu linii potrivite, derivate din alta tabela:

CREATE TABLE DEPT

[(nume-coloana ,. . . .)]
AS SELECT declaratie

• Tabela va fi creata cu coloane specificate si linii recuperate din de-

claratia SELECT inserata.
• Numai constrangerile NULL/NOT NULL sunt mostenite din tabela selecta-
ta.
• Daca toata coloanele in declaratia SELECT au nume bine definite (nu
sunt expresii s.a.m.d.) specificatiile coloanei pot fi omise.
• Daca sunt date specificatiile coloanei, atunci numarul de coloane tre-
buie sa fie egal cu numarul de articole in lista SELECT.
Pentru a crea o tabela DEPT30 care tine numerele angajatilor, nume, job-uri
si salariile angajatilor din departamentul 30, introduceti:

CREATE TABLE DEPT30

AS
SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 30;

Table created.
Pentru a vedea descrierea lui DEPT30, introduceti:

DESC DEPT30

Pentru a crea o tabela tinand numele angajatului, salariul si detalii de

grad, introduceti:

CREATE TABLE EMP_SALS

(NAME,SALARY,GRADE)
AS
SELECT ENAME, SAL, GRADE
FROM EMP, SALGRADE
WHERE EMP.SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;

Table created.
 DESC EMP_SALS;

Pentru a afisa continutul tabelei EMP SALS, introduceti:

SELECT *
FROM EMP_SALS;

Exercitii

1. Creati o tabela numita PROJECTS, cu coloanele specificate ca mai

jos.Pe langa aceasta , definiti PROJID ca, coloana de CHEIE PRIMARA ,
si asigurati-va ca datele P_END_DATE nu sunt mai recente decat datele
P_START_DATE.

2. Creati o a doua tabela, ASSIGNMENTS, ca cea de mai jos. Definiti-i

coloana PROJID ca o cheie externa care refera tabela PROJECTS. Coloana
EMPNO a tabelei dumneavoastra este o viitoare cheie externa a lui EMP.
Aceste doua coloane nu ar trebui sa permita valori NULL (PROJID si
EMPNO).

Sunt alte constrangeri pe care ar trebui sa le angajam in aceste

tabele.

3. Folositi comanda DESCRIBE pentru a verifica definitiile coloanelor.

Solutii
Fiecare din constrangerile aratate mai jos ar fi putut fi definite ca
orica-
re constrangere de tabela sau constrangere de coloana.

1.
CREATE TABLE PROJECTS
( PROJID NUMBER(4) CONSTRAINT PROJ_PRIM PRIMARY KEY,
P_DESC VARCHAR2(20),
P_START_DATE DATE,
P_END_DATE DATE,
BUDGET_AMOUNT NUMBER(7,2),
MAX_NO_STAFF NUMBER(2),
CONSTRAINT P_DATE_RULE CHECK(P_START_DATE <= P_END_DATE))

2.
CREATE TABLE ASSIGNMENTS
(PROJID NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES PROJECTS
(PROJID),
EMPNO NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES EMP (EMPNO),
A_START_DATE DATE,
A_END_DATE DATE,
BILL_RATE NUMBER(4,2),
ASSIGN_TYPE VARCHAR2(2))

Management-ul de tabela si Dictionarul de Date

In continuare vom vedea comenzile pentru modificarea si mutarea tabelelor si constrangerilor

lor. Deasemenea, vom vedea cum informatii despre baza de date pot fi extrase din Dictionarul
de Date.
 Modificarea unei tabele
Folositi comanda ALTER TABLE pentru a schimba definitia unei tabele.
Sintaxa:
ALTER TABLE nume-tabela
[ ADD ](specificator coloana[constrangere de coloana])[ENABLE clauza
]
[MODIFY ][DISABLE clauza]
[DROP optiuni]
Clauza ADD
Folositi cuvantul cheie ADD pentru a adauga o coloana si/sau constrangeri pentru o tabela
existenta. Pentru a adauga o coloana tabelei EMP care va tine numele sotului angajatului,
introduceti:
ALTER TABLE EMP
ADD (SPOUSES_NAME CHAR (10));
Table altered.
Pentru a vedea descrierea tabelei revizuite, introduceti:
DESCRIBE EMP;
Pentru a adauga o constrangere de tabela unei tabele existente, care specifi- ca daca salariul
lunar nu trebuie sa depaseasca 5000$, introduceti:
ALTER TABLE EMP
ADD(CHECK(SAL <=5000));

Clauza MODIFY

Folositi cuvantul cheie MODIFY pentru a modifica definitia unei

coloane
existente.

ALTER TABLE nume

MODIFY (tip coloana [NULL])
Pentru a schimba lungimea lui ENAME la 25 de caractere, introduceti :

ALTER TABLE EMP

MODIFY (ENAME CHAR (25));
Table altered.

DESCRIBE EMP;
Sunt 4 schimbari pe care nu le puteti face
1. Nu puteti schimba o coloana continand null-uri din NULL in NOT NULL.
2. Nu puteti adauga o noua coloana care este NOT NULL. Faceti-o null,
umpleti-o complet si apoi schimbati-o in NOT NULL. (de verificat!)
3. Nu puteti sa scadeti dimensiunea unei coloane sau sa-i schimbati tipul
de date, numai daca nu contine date. (de verificat!)
4. Nu puteti folosi optiunea MODIFY pentru a defini constrangeri pe o
coloana exceptand NULL/NOT NULL.
Pentru a modifica alte constrangeri trebuie sa le eliminati si apoi sa le a-
daugati specificand modificarile.
Clauza DROP
Folositi clauza DROP pentru a muta o constrangere din alta tabela.
Sintaxa:
ALTER TABLE nume tabela
DROP [CONSTRAINT nume constrangere ] [CASCADE]
[PRIMARY KEY ]
[UNIQUE (coloana, coloana, ...)]
De exemplu:

ALTER TABLE EMP

DROP CONSTRAINT EMP_MGR;

ALTER TABLE EMP

DROP PRIMARY KEY;
Optiunea CASCADE (in clauza DROP)
Optiunea CASCADE a clauzei DROP face ca orice constrangere dependenta sa fie
deasemenea eliminata.
De exemplu:

ALTER TABLE DEPT

DROP PRIMARY KEY CASCADE;

ar putea deasemenea sa faca ca constrangerea chaii exetrne din EMP>DEPTNO sa

fie eliminata.
Clauza ENABLE/DISABLE
Aceasta clauza a comenzii ALTER TABLE permite constrangerilor sa fie fa-
cute posibile sau dezactivate fara a le elimina sau recrea.
Sintaxa:
[DISABLE] [ UNIQUE (coloana, coloana, ...) ] [CASCADE]
[ENABLE ] [ PRIMARY KEY ]
[ CONSTRAINT nume constrangere ]
Ca si la clauza DROP, adaugarea cuvantului cheie CASCADE semnifica ca con-
strangerile dependente sunt deasemenea afectate.
De exemplu:

ALTER TABLE DEPT

DISABLE CONSTRAINT DEPT_PRIM CASCADE;

Alte comenzi LDD

Eliminarea unei tabele

Pentru a sterge definitia unei tabele ORACLE, folositi comanda DROP TABLE.
Sintaxa:
DROP TABLE nume tabela [CASCADE CONSTRAINTS]
De exemplu:

DROP TABLE EMP;

Stergerea unei tabele duce la pierderea tuturor datelor din ea si a tu-
turor indecsilor asociati ei. Optiunea CASCADE CONSTRAINTS va sterge
deaseme- nea referirile la constrangerile de integritate dependente.
Note:

• Toate datele vor fi deasemenea sterse din tabela.

• Orice VIEWS sau SYNONYMS vor ramane, dar vor deveni invalide.
• Orice tranzactii nerezolvate sunt realizate.
• Numai creatorul tabelei sau DBA poate sa o stearga.
Comanda COMMENT
Folositi comanda COMMENT pentru a insera un comentariu pana la 255 de
caractere, despre o tabela sau coloana, in dictionarul de date.
Pentru a adauga un comentariu unei tabele numita EMP, introduceti:

COMMENT ON TABLE EMP IS 'Employee Information';

Pentru a adauga un comentariu pe coloana EMPNO in tabela EMP, introduceti:

COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS 'Unique employee number';

Pentru a sterge un comentariu, emiteti comanda COMMENT fara un comentariu:

COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS '';

,/pre>

Pentru a vedea comentariul, selectati coloana COMMENTS din una din vederile
dictionarului:ALL_COL_COMMENTS sau USER_COL_COMMENTS. Dictionarul de Date
este acoperit mai tarziu in acest capitol.

Comanda RENAME

Comanda RENAME este folosita de creatorul lui TABLES, VIEWS si

SYNONYMS
pentru a scimba numele obiectului bazei de date.

Pentru a redenumi un obiect al bazei de date sintaxa este:

RENAME vechi TO nou;

Pentru a redenumi tabela EMP in EMPLOYEE, introduceti:
RENAME EMP TO EMPLOYEE;
Pentru a redenumi tabela SALGRADE, introduceti:
RENAME SALGRADE TO EMPLOYEE_GRADES;
Este important de notat ca orice aplicatii/programe/rapoarte care se refera
la obiecte ce au fost redenumite, trebuie amendate.
Comanda TRUNCATE TABLE
Aceasta comanda va permite sa stergeti toate liniile dintr-o tabela. Notati
ca comanda DELETE poate deasemenea realiza aceasta ca o parte a tran-
zactiei de manipulare a datelor (acoperita in capitolul urmator), dar
comanda TRUNCATE TABLE umple o tabela mai eficient ca o actiune de definire
de date, pana cand nu este retinuta nici o informatie de rollback.
Sintaxa:
TRUNCATE TABLE nume tabela [REUSE STORAGE]
Optiunea REUSE STORAGE pastreaza spatiul din liniile sterse pentru reutiliza- rea tabelei.
Implicit, acest spatiu este eliberat.

Limbajul de manipulare a datelor

In continuare vom explica cum se fac schimbari liniilor intr-o tabela, cum se adauga noi linii
sau cum se sterg.
Inserarea de noi linii intr-o tabela
Comanda INSERT este folosita pentru a adauga linii unei tabele Sintaxa comenzii INSERT
este:
INSERT INTO nume tabela [ (coloana,coloana,....)]
VALUES (valoare,valoare,....);
Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de coloane nu
este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna specificata. Daca lista nu
este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia tabelei este modificata.
Pentru a insera un nou departament, introduceti:
INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC)
VALUES (50,'MARKETING','SAN JOSE');
Nota aceasta comanda adauga o singura linie unei tabele.
Pentru a intra intr-un departament nou, omitand numele departamentului, lista de coloane
trebuie specificata:
 INSERT INTO DEPT (DEPTNO,LOC)
VALUES (50,'SAN JOSE');
Alternativ, daca numele departamentului nu este cunoscut, un NULL ar putea fi specificat:
INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC)
VALUES (50,NULL,'SAN JOSE');
Valorile CHARACTER si DATE trebuie puse in ghilimele simple.
Folosirea Variabilelor de Substitutie pentru a insera linii
Dupa cum am mentionat anterior, INSERT este o comanda pentru o singura lini- e. Folosind
variabile de substitutie este posibil sa se mareasca viteza de intrare.
INSERT INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC)
VALUES (&D_NUMBER, '&D_NAME', '&LOCATION');
Cand comanda este rulata, valorile sunt afisate de fiecare data.
Inserarea informatiilor de data si timp

Cand se insereaza o valoare DATE, formatul DD-MON-YY este de obicei folosit. Data
deasemenea contine informatii de timp, care daca nu sunt specificate, implicit devin miezul
noptii (00:00:00).
Daca o data trebuie introdusa in alt secol si un timp specific este cerut deasemenea, folositi
functia TO_DATE:
INSERT INTO EMP
(EMPNO,ENAME,JOB,MGR,HIREDATE,SAL,COMM,DEPTNO)
VALUES (7658,
'MASON',
'ANALYST',
7566,
TO_DATE('24/06/2084 9:30','DD/MM/YYYY HH:MI'),
3000,
NULL,
20);

Copierea de linii din alta tabela

INSERT INTO tabela [(coloana, coloana, ....)]

SELECT lista-select
FROM tabela(e)
Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde
valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date.
Pentru a copia toate informatiile din departamentul 10 in tabela D10HISTORY, introduceti:
INSERT INTO D10HISTORY
(EMPNO,ENAME,SAL,JOB,HIREDATE
FROM EMP
WHERE DEPTNO=10;
Notati ca cuvantul cheie 'VALUES' nu este folosit aici.
Actualizarea liniilor

Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele.

UPDATE tabela[alias]
SET coloana [, coloana...] = {expresie, subcerere}
[WHERE conditie];
De exemplu:
Pentru a actualiza linia lui Scott, introduceti:
UPDATE EMP
SET JOB='SALESMAN',
HIREDATE = SYSDATE,
SAL = SAL*1.1
WHERE ENAME = 'SCOTT';

1 record updated.
Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa
folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in decla- ratia UPDATE.
Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu,
tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza li- nii sigure ale tabelei EMP:
COMMISSION EMP

EMPNO COMM EMPNO COMM

------ ---- ----- -----
7499 1100 7499 300
7654 500 7654 1400
7844 3500 7844 0
7844 2000
7844 1500
Schimbarile listate in tabela COMMISSION pot fi aplicate tabelei EMP, folosind o subcerere
corelata si o subcerere inlantuita, ca mai jos:
Exemplul 1:
UPDATE EMP
SET COMM = (SELECT COMM FROM COMMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMMISSION);

3 records updated.
Tabela COMMISSION poate contine mai mult decat o intrare pentru fiecare angajat, ca in
exemplul de mai jos :
COMISSION
EMPNO COMM
----- ----
7499 1100
7654 500
7654 100
7844 2000
7844 1500
Daca doriti sa inlocuiti (REPLACE) valorile din tabela EMP pentru comision cu comisionul
TOTAL pentru fiecare angajat listat in tabela COMISSION, atunci puteti utiliza urmatorul SQL
:
Exemplul 2:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) FROM COMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);

3 inregistrari modificate.

Tabela EMP reflecta comisioanele modificate :

EMP
EMPNO COMM
----- ----
7499 1100
7654 600
 7844 3500

O alta posibilitate este cea de a adauga (ADD) la valorile comisionului in tabela COMISSION
la comisioanele existente in tabela EMP mai mult decat inlocuirea lor. Exemplul 3 realizeaza
acest lucru :
Exemplul 3:
UPDATE EMP
SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) + EMP.COMM
FROM COMISSION C
WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO)
WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION);

Tabela EMP reflecta comisioanele schimbate :

EMP
EMPNO COMM
----- ----
7844 3500
7499 1400
7654 2000

Stergerea Coloanelor dintr-o Tabela

Comanda DELETE permite stergerea unei sau mai multor linii dintr-o tabela.
DELETE FROM tabela
[WHERE conditie];

Pentru a sterge toate informatiile despre departamentul 10 din tabela EMP, introduceti :
DELETE FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10;

Daca clauza WHERE este omisa, atunci toate liniile vor fi sterse.

IMAGINI (VIEWS)
Ce este o Imagine ?
• O imagine este ca o fereastra prin intermediul careia datele din tebele pot fi vizualizate
sau schimbate.
• O imagine este derivata dintr-o alta imagine sau tabela la care este referita ca tabela de
baza a imaginii - o tabela 'reala' cu date care sunt stocate fizic.
• O imagine este stocata doar ca o secventa SELECT. Este o tabela virtuala - adica este o
tabela care nu exista fizic, dar ii apare utilizatorului ca si cum ar exista.
• O imagine nu are date proprii. Ea manipuleaza datele din tabela de baza asociata.
Imaginile sunt utile pentru urmatoarele scopuri :
• Ingradirea accesului la o baza de date. Selectand dintr-o imagine (VIEW) putem afisa o
parte restransa din baza de date.
• Permite utilizatorilor sa faca cereri simple pentru obtinerea de rezultate din cereri
complicate. De exemplu, imaginile permit utili- zatorilor sa selecteze informatii din
tabele multiple fara cunoas- terea mecanismelor instructiunii JOIN.
• Furnizeaza independenta datelor pentru useri ad-hoc si programele aplicatiilor. O
imagine poate fi utilizata pentru a extrage trans- parent date din mai multe tebele. De
 asemenea imaginile permit ca aceleasi date sa fie vazute de utilizatori diferiti in feluri
dife- rite.
Imagini Simple vs. Imagini Complexe
Clasificarea unei imagini simple :
• furnizeaza date dintr-o singura tabela
• nu contine functii sau grupuri (GROUP) de date.
O imagine complexa poate fi compusa din date care sunt :
• furnizate din mai multe tabele
• contine functii sau grupuri de date.
Comanda CREATE VIEW
CREATE [ OR REPLACE ] [FORCE] VIEW nume-view
[(coloana1, coloana2, ...)]
AS
SELECT secventa-select
[WITH CHECK OPTION [CONSTRAINT nume_constr]]

Coloana1, coloana2, etc. sunt numele date coloanelor in imaginesi trebiue sa corespunda
elementelor din lista selectata.
Pentru a crea o imagine simpla numita D10EMP, care contine unele detalii ale angajatilor din
Departamentul 10, introduceti :
CREATE VIEW D10EMP
AS
SELECT EMPNO,ENAME,SAL
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10;

Cand o imagine este creata, un mesaj este afisat : "View created."

Imaginea poate fi utilizata ca orice tabela :
SELECT *
FROM D10EMP
ODRER BY ENAME;

Pentru a crea o imagine complexa numita DEPT_SUMMARY, care contine functii de grup si
date din doua tabele :
CREATE VIEW DEPT_SUMMARY
( NAME, MINSAL, MAXSAL, AVSAL )
AS
SELECT DNAME, MIN(SAL), MAX(SAL), AVG(SAL)
FROM EMP,DEPT
WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO
GROUP BY DNAME;

De notat faptul ca numele coloanelor alternative au fost specificate pentru imagine. Aceasta
este o cerinta pentru cazul cand elementele SELECTate nu sunt conforme cu conventia
denumirilor din tabele / coloane, sau daca orice coloana din imagine este derivata dintr-o
functie sau expresie.
De notat si faptul ca daca o coloana este utilizata intr-o cerere (ANNSAL), o imagine a unui
alias al coloanei ( nume alternativ pentru coloana in imagine ) nu e necesar. De exemplu :
CREATE VIEW DEPT20
AS
SELECT ENAME, SAL*12 ANNSAL
 FROM EMP
WHERE DEPTNO = 20;

O imagine nu poate contine clauza ORDER BY. Clauza ORDER BY este specificata cand se
executa SELECT din imagine.
Optiunea OR REPLACE
Aceasta optiune permite ca o imagine sa fie creata chiar daca exista una cu acelasi nume, astfel
inlociundu-se vechea varianta a imaginii pentru proprietarul ei. Aceasta inseamna ca o imagine
poate fi alterata fara a fi abandonata, recreandu-se si redand privilegiile obiectului.
Optiunea FORCE
Aceasta optiune creaza o imagine chiar daca tabela de baza nu exista, sau sunt prea putine
drepturi pentru tabela respectiva. Oricum, tabela trebiue sa existe inainte ca imaginea sa poata
fi utilizata.
Utilizarea unei Imagini cu Operatii DML

Imaginile sunt facilitati puternice deoarece ele ne permit sa executam verificari de integritate
referentiale asupra datelor modificate prin utilizarea imaginilor.
Clauza WITH CHECK OPTION specifica faptul ca INSERT si UPDATE executate pein
intermediul imaginii nu permit crearea de linii noi pe care imaginea nu le poate selecta, si de
aceea mermite constrangerile de integritate si vreificarile validarilor de date sa fie fortate
asupra datelor ce vor fi inserate sau actualizate.
In urmatorul exeplu, o imagine numita D10EMP este creata cu WITH CHECK OPTION.
Aceasta inseamna ca doar linii care au DEPTNO = 10 pot fi inserate, actualizate sau sterse.
Adica nici o secventa DML nu poate sa adreseze imaginea decat daca conditiile clauzei
imaginii sunt indepli- nite.
CREATE VIEW D10EMP
AS
SELECT EMPNO, ENAME, DEPTNO
FROM EMP
WHERE DEPTNO = 10
WITH CHECK OPTION;

Daca exista o incercare de a executa actiuni DML asupra liniilor pe care imaginea nu le poate
selecta intr-o clauza WHERE, se afiseaza eroare :
"ORA_01402 VIEW WITH CHECK OPTION
WHERE_Clause voilation."

Urmatorul exemplu va valida intratea oricarei comenzi INSERT/UPDATE astfel incat numarul
SAL sa fie intre 1000 si 2000, MGR va trebui sa aibe campul EMPNO valid, si DEPTNO sa
existe in tabela DEPT.
CREATE VIEW EMP_DATA
AS
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, MGR, SAL, DEPTNO
FROM EMP
WHERE SAL BETWEEN 1000 AND 2000
AND MGR IN ( SELECT DISTINCT EMPNO
FROM EMP )
AND DEPTNO IN ( SELECT DEPTNO
FROM DEPT )
WITH CHECK OPTION;
Pentru a crea o imagine care sa restranga accesul la detaliile personale ale unui angajat valid in
tabela EMP, si timpul de acces la orele de servici, atunci introduceti urmatoarea comanda :
CREATE VIEW EMP_DETAILS
AS
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO
FROM EMP
WHERE ENAME = USER
AND TO_CHAR(SYSDATE,'HH24') BETWEEN 9 AND 17
AND TO_CHAR(SYSDATE,'D') BETWEEN 2 AND 6
WITH CHECK OPTION;

Cand creati o imagine cu WITH CHECK OPTION, trebiue s-i atribuiti un nume restrictiei
WITH CHECK OPTION.
CREATE VIEW EMPLOYEES( ID_NUMBER, NAME, DEPARTMENT)
AS
SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO
FROM EMP
WHERE DEPTNO IN ( SELECT DISTINCT DEPTNO FROM DEPT)
WITH CHECK OPTION CONSTRAINT DEPT_CHECK;

Aceasta restrictie previne inserarea unei coloane in tabela EMP cu un numar care nu exista in
tabela DEPT.
Cand comanda CREATE VIEW este executata in seventa SELECT care urmeaza AS nu e
executata; in loc este doar depozitata in dictionarul de date.
Cand accesati date, via o imagine, ORACLE executa urmatoarele operatii :
• recupereaza definitia imaginii din dictionarul de date
• verifica drepturile de acces
• converteste cererea imaginii intr-o operatie echivalenta asupra tabelei sau tabelelor
asociate. Cu alte cuvinte, datele sunt recuperate din, sau o actualizare este facuta
asupra, tabelei(lor) de baza.
Odata ca imaginea a fost creata, trebuie sa se execute o cerere la Tabela Dictionarului de Date
numita USER_VIEWS ca sa se vada conanda view.
Acesti parametrii SETabili vor influienta afisarea imaginii text :
• Maxdata
• Arraysize
• Long
Imaginea text este memorata intr-o coloana de tipul de date Long si ar trebui setat
ARRAYSIZE la o valoare mica ( de ex. 1 ) pentru a vizualiza textul.
Modificarea Datelor prin Imagini

Dupa cum am discutat, restrictiile pot fi impuse cu ajutirul clauzei WITH CHECK OPTION
cand o imagine este creata. Mai sunt si alte constrangeri de care trebiue sa fiti atenti.
DELETE este interzis cand o imagine contine :
5. conditie Join
6. functii de grup
7. clauza GROUP BY
8. comanda DISTINCT
9. ROWNUM (nr de ordine al randului dupa ce acesta a fost adus din baza de date).
UPDATE este interzis cand :
4. Oricare de mai sus
5. Coloane definite prin expresii ( de ex. SAL*12 )
INSERT este interzis cand :
3. Oricare de mai sus
4. Orice NOT NULL coloane nu sunt selectate de imagine ( ex. EMPNO )
Comanda DROP VIEW
Utilizati comanda DROP pentru a sterge o imagine. Aceasta comanda elimina definitia imaginii
din baza de date. Coloanele si liniile nu sunt afectate deoarece sunt stocate in tabelele de unde a
derivat fiecare ima- gine. Imaginile sau alte aplicatii bazate pe o imagine stearsa devin in-
valide.
De notat ca o imagine poate fi derivata dintr-o tabela sau de fapt dintr-o alta imagine !
Sintaxa DROP este :
DROP VIEW nume_imagine;
Doar creatorul imaginii poate sa o stearga.

Exercitii - Crearea si Utilizarea Imaginilor

1. Definiti o imagine care sa produca urmatoarea iesire cand este referita intr-o cerere.
Rulati o cerere pentru a testa imaginea.
DEPTNO AVERAGE MAXIMUM MINIMUM SUM NO_SALS NO_COMMS
------ ---------- ------- ------- ----- -------- --------
10 2196.66667 5000 1300 8750 3 0
20 2175 3000 800 10875 5 0
30 1566.66667 2850 950 9400 6 4
2. Utilizand imaginea de mai sus, extrageti urmatoarea informatie. Nuarul angajatului
trebuie introdus la rulare.
EMPNO ENAME JOB SAL HIREDATE MINIMUM MAXIMUM
AVERAGE
----- --------- ------- ---- --------- ------- -------
-------
7902 FORD ANALYST 3000 05-DEC-83 800 3000
2175
3. Creati o imagine care sa impuna urmatoarele restrictii la insrearea datelor in tabela
ASSIGNMENTS.
1. Projid trebuie sa fie mai mic de 2000.
2. Data de sfarsit trebiue sa fie dupa data de inceput.
3. Tiputile valide pentru Assign_type sunt PF, WT sau ED.
4. Bill_rate trebuie sa fie mai mic decat 50.00 pentru Assign_type PF, mai mic de
60.00 pentru WT si mai mic de 70.00 pentru ED.
5. EMPNO trebuie sa fie valid.
6. Retineti clauza WITH CKECK OPTION.

SOLUTII
1.
CREATE VIEW AGGREGATES
( DEPTNO, AVERAGE, MAXIMUM, MINIMUM, SUM,
NO_SALS, NO_COMMS )
AS
SELECT DEPTNO,
AVG(SAL),
MAX(SAL),
MIN(SAL),
COUNT(SAL),
COUNT(COMM),
FROM EMP
GROUP BY DEPTNO;
2.
SELECT EMP.DEPTNO,
ENAME,
 JOB,
SAL,
HIREDATE,
MINIMUM,
MAXIMUM,
AVERAGE
FROM EMP, AGGREGATES AGG
WHERE EMP.DEPTNO = AGG.DEPTNO
AND EMP.EMPNO = & EMPNO;
3.
CREATE VIEW ASG_VAL
AS
SELECT PROJID,
EMPNO,
A_START_DATE,
A_END_DATE,
BILL_RATE,
ASSIGN_TYPE,
HOURS,
FROM ASSIGNMENTS
WHERE A_START_DATE < A_END_DATE
AND PROJID < 2000
AND BILL_RATE <= DECODE(
ASSIGN_TYPE,'PF',50,'WT',60,70)
AND EMPNO IN
( SELECT EMPNO FROM EMP )
WITH CHECK OPTION;

Procedurile stocate

In urmatoarele randuri vom trece in revista "filozofia" si avantajele utilizarii procedurilor

stocate pe serverul de baze de date. De asemenea, vom prezenta o serie de elemente privind
modalitatile de folosire si respectiv privind integrarea procedurilor stocate in cadrul diverselor
aplicatii realizate. In plus vor mai fi expuse cateva exemple practice de utilizare si
implementare a acestei tehnologii.

Dezvoltarea aplicatiilor de baze de date presupune gasirea de solutii care sa permita constructia
eficienta si posibilitatea de modificare a procedurilor care realizeaza operatiunile asupra
informatiei incluse in bazele de date. Procedurile stocate pe serverul de baze de date sunt
solutia principala pentru crearea unor aplicatii performante, constituind in acelasi timp
modalitatea cea mai eficienta de implementare a operatiunilor asupra bazelor de date in
sistemele client/server.

Ce sunt procedurile stocate?

Procedurile stocate reprezinta o colectie precompilata de instructiuni SQL salvate pe serverul
de baze de date sub un nume si procesate unitar. Ele permit utilizatorului sa realizeze operatiuni
complexe asupra bazei de date prin intermediul unui singur apel transmis de aplicatia sursa. De
asemenea, utilizatorul are posibilitatea de a folosi variabilele declarate, instructiunile
conditionale si alte elemente puternice de programare. Procedurile stocate sunt o componenta
omniprezenta in cazul sistemelor de baze de date relationale bazate pe tehnologia client/server
(MS SQL Server sau Oracle).

Avantajele utilizarii procedurilor stocate:

Prezentam cateva dintre avantajele fundamentale care rezulta din folosirea acestei tehnologii:
- Procedurile stocate sunt salvate intr-o forma compilata, deci prezinta o viteza de executie
mai mare decat a unor interogari SQL realizate ad-hoc.
- Exista posibilitatea de a executa o succesiune de instructiuni SQL in cadrul unei singure
proceduri stocate.
- In cadrul unei proceduri stocate exista posibilitatea de a face referinta la alte proceduri
stocate, ceea ce determina posibilitatea de executie inlantuita a acestora.
- Facilitatea de a folosi un set suplimentar de instructiuni fata de standardul SQL, determina
cresterea flexibilitatii acestui instrument. De asemenea, instructiunile conditionale sau
repetitive permit constructia unor adevarate programe de manipulare a bazelor de date.
- Posibilitatea de utilizare a variabilelor determina, printre altele, facilitatea de a construi
interogari SQL parametrizabile.
- Asupra procedurilor stocate pot fi setate drepturi de acces, independent de cele care au fost
asupra celorlalte elemente ale bazei de date (tabele, indecsi, vizualizari etc.).
- - De asemenea, prin intermediul procedurilor stocate este posibila "ruperea" nivelului
aplicatiei de baze de date si a elementelor de interfata ale acesteia de nivelul propriu-zis al
bazei de date. In acest mod, modificarile ce vor afecta procedurile de manipulare a datelor
se vor realiza direct la nivelul bazei de date, neafectand sursele propriu-zise ale aplicatiile
(aplicatia nu va include decat instructiunile de executie a procedurilor stocate).

Modul de constructie a procedurilor stocate:

Sa creem tabela:
CREATE TABLE repere (cod number(5) primary key, denumire varchar2(15), explicatii
varchar2(25))
Inserati citeva inregistrari in acesta tabela.

Exemplu 1:
Dorim sa creem o procedura stocata care sa stearga un anumit articol din tabela repere:
CREATE OR REPLACE PROCEDURE stergrepere
(codrep IN NUMBER) IS
BEGIN
Delete From repere Where cod = codrep;
End stergrepere;

Exemplu 2:

Dorim sa creem o procedura care sa insereze un anumit numar de articole in aceasta tabela:

PROCEDURE inserez_produse (numar in number) AS

BEGIN
declare
denumire varchar2(15);
begin
for cnt in 1 .. numar loop
denumire := 'prod'||to_char(cnt,'99999');
insert into produse values (cnt,denumire,’’);
end loop;
END;
end;

Putem folosi declaratia EXECUTE pentru a rula o procedura stocata. Procedurile stocate sunt
diferite de functii deoarece nu pot returna valori in locul numelui lor si nu pot fi folosite direct
intr-o expresie.

Pentru a insera 150 de articole in tabela produse vom scrie:

1.In SQL*Plus:
EXECUTE inserez_produse(150);
2. In SQL Navigator:
begin
inserez_produse(150);
end;

Modificati acesta procedura in sensul inserarii unui anumit numar de articole incepand cu un
cod initial.

Exemplul 3:
In continuare dorim sa actualizam campul explicatii cu valoarea ‘nou’ la toate articolele cu un
cod mai mare decat o valoare data:

PROCEDURE actualizez_produse (numar in number) AS

BEGIN
declare
codp number;
denumire varchar2(15);
explicatii varchar2(25);
cursor mycur is select cod, denumire, explicatii from repere where cod>=numar;
begin
open mycur;
loop
fetch mycur into codp, denumire, explicatii;
exit when mycur%notfound;
if mycur%found then
update repere set explicatii='nou' where cod=codp;
else
null;
end if;
end loop;
close mycur;
end;
end;

Exemplul 4:
PROCEDURE acordare_bonus (sel_marca NUMBER) IS
bonus REAL;
eroare EXCEPTION;
BEGIN
SELECT sal * 0.15 INTO bonus FROM emp WHERE marca = sel_marca;
IF bonus IS NULL THEN
RAISE eroare;
ELSE
UPDATE plati SET plati = plati + bonus WHERE marca = sel_marca;
END IF;
EXCEPTION
WHEN eroare THEN
dbms_output.put_line('marca inexistenta in baza de date’);
END acordare_bonus;
Procedura acordare_bonus primeste ca argument la rulare marca salariatului pentru care se
aplica bonificatia. Daca in urma rularii instructiunii Select nu este selectata nici o inregistrare
din baza de date, executia codului va fi transmisa in sectiunea exceptiilor, afisandu-se un mesaj
de eroare. In caz contrar se aplica instructiunea Update asupra tabelei Plati.

Pentru acordarea drepturilor de executie a unei proceduri stocate se va utiliza instructiunea

GRANT:
Grant Execute on procedure_name to Public/User
Instructiunea GRANT poate asigna dreptul de executie pentru procedura stocata, identificata
prin intermediul Procedure_name, unui utilizator sau tuturor utilizatorilor bazei de date
(identificatorul Public).

Concluzii:
Procedurile stocate constituie incontestabil, o cale pentru eficientizarea operatiunilor realizate
asupra bazelor de date. Acest lucru se impune din cel putin doua elemente esentiale: primul
consta in forma compilata a acestora, fapt ce determina rularea mai rapida; iar cel de-al doilea
priveste elementele de programare in cazul aplicatiilor de baze de date, procedurile stocate
determinand in acest sens o integrare mai fireasca a elementelor de limbaj SQL.

Declansatorii (Triggeri)

Declansatorii (Triggers) sunt un tip special de proceduri stocate care permit realizarea automata
a unor actiuni (proceduri SQL) atunci cand datele sunt modificate prin intermediul unuia dintre
operatorii standardului SQL: Update, Insert sau Delete. Declansatorii pot fi utilizati pentru
constructia unor reguli complexe la nivelul bazei de date sau pentru pastrarea integritatii
referentiale a acesteia. Printre avantajele utilizarii declansatorilor mentionam:
- Declansatorii opereaza automat, imediat dupa ce au fost realizate modificarile asupra bazei de
date.
- Prin intermediul acestui instrument exista posibilitatea de a efectua modificari in cascada
asupra mai multor tabele ale bazei de date.
- Declansatorii permit constructia unor reguli stricte la nivelul bazei de date utilizand
facilitatile oferite de limbajul SQL.
Un element important care este necesar sa-l subliniem in legatura cu declansatorii il constituie
faptul ca acestia nu pot fi aplicati decat la nivelul tabelelor bazei de date.
Cand o instructiune SQL satisface conditia triggerului, Oracle automat executa corpul
triggerului.
Sintaxa este urmatoarea:

CREATE [OR REPLACE] TRIGGER [schema.]trigger_name

{BEFORE event | AFTER event | INSTEAD OF event}
referencing_clause WHEN (condition) pl_sql_block
unde event poate fi unul din urmatoarele (sau mai multe separate prin OR):
DELETE event_ref
INSERT event_ref
UPDATE event_ref
UPDATE OF column, column... event_ref
ddl_statement ON [schema.] {table|view}
ddl_statement ON DATABASE
SERVERERROR
LOGON
LOGOFF
STARTUP
SHUTDOWN
event_ref:
ON [schema.]table
ON [schema.]view
ON [NESTED TABLE nested_table_column OF] [schema.]view

referencing_clause:
FOR EACH ROW
REFERENCING OLD [AS] old [FOR EACH ROW]
REFERENCING NEW [AS] new [FOR EACH ROW]
REFERENCING PARENT [AS] parent [FOR EACH ROW]

Sintaxa intr-o forma mai simplificata arata astfel:

CREATE [OR REPLACE] TRIGGER name { BEFORE | AFTER } { event [OR ...] }
ON table FOR EACH { ROW | STATEMENT }
EXECUTE PROCEDURE func ( arguments )
Exemplul 1:
Pentru a crea un trigger care pentru fiecare client sters din tabela Customer creaza un articol in tabela
CustomerHistory se procedeaza astfel:
CREATE OR REPLACE TRIGGER DeleteCustomer
BEFORE DELETE ON Customer
FOR EACH ROW
BEGIN
INSERT INTO CustomerHistory
VALUES(:Old.CUSTOMERID, :Old.LastName, :Old.FirstName);
END DeleteCustomer;
Observatii:
Daca printr-o instructiune SQL se sterg mai multi clienti, triggerul actioneaza la fiecare client
sters.
In corpul triggerului new si old trebuie precedate de “:”.

Exemplul 2: Dorim sa inseram clienti in tabela Customer folosind un trigger si o secventa care
sa genereze automat codul clientului (customerid):
create sequence secventa_customer
start with 1
increment by 1
nomaxvalue;

Daca in tabela de clienti avem deja 120 de intrari (cu customerid 1-120) putem porni secventa
folosind:
start with 121
Daca dorim ca numerele de clienti sa fie din 2 in 2 folosim:
increment by 2
Acum se poate crea triggerul ce va insera automat urmatorul numar din secventa in coloana customerid:
create trigger customer_trigger
before insert on customer
for each row
begin
select secventa_customer.nextval into :new.customerid from dual;
end;
/
Modificarea unui trigger (in sensul dezactivarii sau a reactivarii) se face astfel:
alter trigger nume_trigger disable;
alter trigger nume_trigger enable;

Stergerea unui trigger se face astfel:

drop trigger nume_trigger

Functii
O clasa speciala de proceduri stocata este formata din functiile prin intermediul carora poate fi
returnata o valoare. O functie stocata prezinta in plus fata de o procedura o clauza speciala
Return, prin intermediul careia se realizeaza aceasta operatiune. Iata cum cream o functie
simpla:

create or replace function

first_func (var) return varchar2 as
begin
return var ||’Parametru’;
end;

Exemplu2 : Pentru a crea o functie care sa primeasca ca parametru 2 numere si sa returneze –1

daca primul numar este mai mic, 0 daca sunt egale si 1 daca primul numar este mai mare se
procedeaza astfel:

CREATE or REPLACE function modul (x in number, y in number)

return number
is
begin
if (x < y) then return (-1);
elsif ( x = y) then return (0);
else return (1);
end if;
end;
O functie care retuneaza pozitia de la care incepe un sir in alt sir:
CREATE FUNCTION instr(s1 in VARCHAR,s2 in VARCHAR) RETURNS INTEGER IS
'DECLARE pos integer;
BEGIN
pos:= instr(s1,s2,1);
RETURN pos;
END;

PL/SQL
Exemple:

DECLARE
cantitate_in_stoc NUMBER(5);
BEGIN
SELECT quantity INTO cantitate_ in_stoc FROM stocuri
WHERE product = 'MINGI DE TENIS’
FOR UPDATE OF quantity;
IF cantitate_in_stoc > 0 THEN
UPDATE stocuri SET quantity = quantity - 1
WHERE product = 'MINGI DE TENIS’;
INSERT INTO achizitii_record
VALUES ('Mingi de tenis achizitionate’, SYSDATE);
ELSE
INSERT INTO purchase_record
VALUES ('Stocul epuizat’, SYSDATE);
END IF;
COMMIT;
END;

Procedura defineste o variabila (cantitate_in_stoc) care va prelua din baza de date stocul
disponibil pentru un articol de stoc, urmand ca prin intermediul instructiunii IF sa se realizeze
fie diminuarea stocului, fie includerea in tabela purchase_record a unui mesaj de avertizare
privind epuizarea stocului.

Concluzii: PL/SQL este limbajul care permite manipularea eficienta a elementelor bazei de
date. Adaugarea elementelor procedurale alaturi de limbajul SQL constituie "cheia" care
permite constructia unor proceduri complexe de prelucrare a bazei de date. Constructia
procedurilor si functiilor stocate la nivelul bazei de date prezinta alaturi de viteza mare de
executie (consecinta compilarii acestora), avantajul gestionarii unitare prin intermediul unor
utilitare tip Schema Manager. Aceste instrumente constituie o modalitate de constructie,
vizualizare sau modificare a ansamblului de elemente si obiecte ce compune baza de date
Oracle.