Bilirubina

Bilirubina este sintetizata in proprotie de 60- 80% din hemoglobina provenita din hematiile uzate. O alta parte deriva din alte hemoproteine: mioglobina, citocromi si alte enzime care contin hem, localizate indeosebi in ficat. In sistemul reticuloendotelial acioneaz o enzim specific, numit hemoxigenaz, care scindeaz oxidative nucleul porfirinic, elibernd ionul ferric Fe3+, carbonul din puntea scindat sub form de CO, iar cele patru nuclee pirolice rmn legate linear formnd biliverdina. Sub aciunea biliverdin-reductazei, biliverdina este hidrogenat cu formare de bilirubin. Bilirubina n form liber este toxic. n ficat ea reacioneaz cu acidul glucuronic formnd bilirubindiglucuronida. Bilirubina format n splin este de asemenea transportat pe cale sanguine la ficat unde urmeaz aceeai reactive de conjugare. Sub aceast form conjugate este apoi deversat odat cu bila n intestine unde,sub aciunea bacteriilor intestinala se formeaz urobilinogen i derivatul su hidrogenat urobilina, respective stercobilinogen si stercobilina. O parte din urobilinogen i stercobilinogen sunt resorbii prin mucoasa intestinal i apoi transportai napoi la ficat unde se reformeaz bilirubina, alctuind ciclul enterohepatic. Bilirubina, n complex cu albumina seric, este denumit bilirubina libera indirecta, 75% din toat cantitatea, fiind transferat apoi n ficat. Bilirubina indirecta este toxic, nu trece prin filtrul renal i se elimin prin bil. Bilirubina liber este solubil n solvent organici i apoi d reactive cu diazoreactivul. n ficat, se modific n form mai solubil, conjugat cu acidul glucuronic, ce adiioneaz la catenele propionice. Bilirubina direct este excretat prin bil sub form de diglucuronid. Un rol important n procesul de eliminare a bilirubine la nivelul celulei hepatice i revine proteinei transportoare-ligandina, ce reprezint aproximativ 6% din totalul proteinelor hepatice. n intestine, sub aciunea enzimelor bacteriene, se scindeaz acidul glucuronic, fiind redusa(bilirubina) prin mezobilirubin la mezobilirubinogen.

Hiperbilirubinemiile sunt boli caracterizate prin creterea concentraiei de bilirubin n snge i trecerea acesteia n esuturi. Aceste acumulri pot s apar ca urmare a creterii vitezei de formare a bilirubinei; scderea capacitaii de captare a bilirubinei de ctre ficat; scderea capacitii ficatului de a conjuga bilirubina; perturbarea mecanismului de eliminare prin bil i tulburri extrahepatice ale fluxului biliar. n funcie de tipul de bilirubin prezent n plasma sanguin exist dou tipuri de hiperbilirubinemii: hiperbilirubinemia de retentive(cnd crete concentraia bilirubinei libere) i hiperbilirubinemia de regurgitare(cnd crete concentraia de bilirubin conjugat). Hiperbilirubinemia de retenie duce la apariia unor mbolnviri cum este icterul neonatal i sindromul Crigler-Hajjar. Dac icterul neonatal este considerat fiziologic, practic fiecare nou nscut avnd astfel de icter, sindromul Criegler-Hajjar este o boal genetic, caracterizat prin incapacitatea ficatului de a sintetiza UDP glucuroniltransferaza, enzim strict necesar conjugrii bilirubinei. Ca urmare, bilirubina se acumuleaz n concentraii foarte mari(uneori chiar de 50 mg/100 ml ser, fata de valorile normale de 0,4-1 mg), ptrunde in sistemul nervos central unde cauzeaz modificri profunde, determinnd chiar moartea neonatal. Hiperbilirubinemiile cu bilirubin conjugate apar n stri patologice cum este icterul obstructive si icterul idiopatic. Exista si hiperbilirubinemii cu ambele forme de bilirubin, cele mai frecvente mbolnviri n acest caz fiind icterul hemolitic i icterul hepatocelular. Sindromul Arias (icter de lung durat neonatal) este corelar cu prezena n laptele matern a unui steroid, inhibitor al conjugrii bilirubinei. Bilirubina neconjugat poate duce la icterul nuclear. Bilirubina este neurotoxica (implicata in encefalopatia hepatica) si impreuna cu sarurile biliare este citotoxica, determinand hepatoza secundara colestazei prelungite. Citotoxicitatea bilirubinei neconjugate a fost demonstrata experimental la caine, prin inocularea unor doze mari intravenoase, astfel incat concentratia acesteia a atins 60-70 mg/dl la 15 minute dupa administrare si a scazut la 20 mg/dl dupa 3-4 ore.

Efectele toxice au constat in: colaps circulator, diaree acuta si moarte in 2 ore. S-a mai demonstrat ca sarurile biliare perturba functionarea sistemului citocrom P450 si perturba permeabilitatea membranelor, determinand distrofie hepatica, necroza si inflamatie secundara.

Icter Prehepatic Hepatocelular

Bilirubina conjugata Bilirubina neconjugata / -

Posthepatic (obstructia canalului coledoc

Sindromul icteric la caine si pisica

Icterele sunt caracterizate clinic prin colorarea in galben a tegumentelor si a mucoaselor, iar umoral, prin cresterea bilirubinei in sange. Exista trei forme de icter: -hemolitic -hepatocelular -mecanic.
Icterul hemolitic se caracterizeaza prin cresterea hemolizei (mari distrugeri de eritrocite) avand doua consecinte principale: cantitatea crescuta de bilirubina si anemia. Bilirubina mult crescuta va depasi capacitatea celulelor hepatice de a o excreta, iar excesul de pigment biliar ramane astfel in sange, constituind icterul. In acest icter, celula hepatica este normala, iar caile biliare sunt libere.

La patogenia icterului se mai adauga un factor mecanic. In icterul hemolitic este crescuta numai bilirubina indirecta, iar bilirubina directa va creste abia mai tarziu, datorita unor factori etiopatogenici supraadaugati: factorul obstructiei si factorul hepatocelular. O alta consecinta a excretiei crescute de bilirubina consta in cresterea urobilinogenului in urina. Simptomatologie: Icterul hemolitic este putin intens, animalul fiind doar subicteric. Aspectul tegumentelor este galben- palid, mai mult anemic, decat icteric, coloratia galbena observandu-se mai usor la sclerotica, mucoasa conjunctivala si sublinguala. Urina este hipercroma, insa fara bilirubinurie, cu urobilinogen crescut. Examenul sanguin va arata prezenta unei anemii hipocrome, cresterea bilirubinei indirecte; colesterolul are valori normale, ca si sarurile biliare si testele functionale hepatice. n icterul hemolitic, evolutia este blanda Ca tratament se recomand splenectomia. Bilirubina total <2,63 (0,99-1,99) <0,47 (0-0,4) <0,877 (0-0,4) <0,7 (0-0,4) Bilirubina direct <0,47 <0,117 <0,117 <0,117

Cal Vac Cine Pisic

Bibliografie
Biochimie i biologie molecular, Sanda Andrei, Dumitria Rugin
www.scribd.com www.vetonline.ro www.veterinarul.ro

www.vetexpress.ro