Sunteți pe pagina 1din 6

Management in sanatate XIV/1/2010; pp.

9-14

MANAGEMENT FINANCIAR

PERCEPTIA POPULATIEI ASUPRA CORUPTIEI, PLATILOR INFORMALE SI INTRODUCERII COPLATII IN SISTEMUL PUBLIC DE SANATATE DIN ROMANIA
Dr. Dana Otilia FARCASANU Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Romania
Prezentul articol prezinta rezultatele unui studiu de opinie realizat in anul 2009, reprezentativ la nivel national, privind perceptia populatiei despre la coruptia din sistemul de sanatate, a platilor informale si a introducerii co-platii pentru servicii medicale in sistemul public de sanatate, suplimentare celor deja existente. Conform studiului, unul din cinci respondenti considera coruptia ca fiind principala problema a sistemului medical romanesc. Marea majoritate a respondentilor se declara impotriva platilor informale si considera ca introducerea de co-plati nu vor conduce neaparat la reducerea coruptiei sau a platilor informale 1. Introducere din sistemul de sanatate, nici la cresterea calitatii serviciilor de sanatate, daca nu Intr-o perioada de profunda criza economica, sunt insotite de masuri adresate direct acestora.

introducerea co-platii in sistemul public de sanatate Cuvinte cheie: Sistem public de sanatate, Romania, coruptie, plati informale, poate constitui o povara suplimentara substantiala co-plata pentru populatie. Prezentata de autoritati ca o Esantionul a fost de tip probabilist, multistadial stratificat, masura recomandata de Banca Mondiala in procesul actual iar criteriile de stratificare au fost regiunea de dezvoltare, de reforma a sistemului de sanatate, este oare o masura mediul de rezidenta si tipul de localitate. Esantionarea a acceptata si suportabila de catre populatie? Prezentul constat in selectie probabilista a localitatilor, gospodariilor articol prezinta perceptia populatiei cu privire la coruptia si a respondentilor. In prima etapa esantionul a fost din sistemul de sanatate, a platilor informale si a stratificat in opt regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, introducerii de co-plati pentru servicii medicale in sistemul Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru si Bucuresti. In public de sanatate, suplimentare celor deja existente. cea de-a doua etapa au fost alese de la nivelul fiecarei Opinia populatie trebuie cunoscuta si luata in considerare regiuni de dezvoltare prin tragere la sorti cate 3-4 judete. de decidenti cel putin din doua perspective: (1) intr-un In a treia etapa, in cadrul fiecarui judet au fost stratificate sistem de asigurari sociale de sanatate ca cel din Romania, localitatile dupa gradul de urbanizare (tip de localitate), in declarat centrat pe nevoile pacientului, toate deciziile 4 categorii: (1) sat periferic; (2) sat centru de comuna; (3) care afecteaza direct populatia trebuie sa tina seama de orase mici si mijlocii - sub 50.000 locuitori si intre 50.000 nevoile si asteptarile acesteia si (2) masurile legislative 200.000 locuitori; (4) orase mari, resedinte de judet cunoscute, intelese si acceptate de populatie anterior peste 200.000 locuitori. Au fost alese in mod aleator doua emiterii lor sunt mai usor de pus in practica si au sanse localitati rurale (un sat centru de comuna si un sat sporite de reusita. component) si doua localitati urbane unde au fost realizate Obiectivul studiului general este sondarea opiniei interviurile. Sansele de selectie ale fiecarei localitati au populatiei asupra evolutiei sistemului de sanatate din fost direct proportionale cu marimea localitatii respective Romania, cu accent pe accesul la serviciile medicale atat la (numar de locuitori), pentru a se acorda sanse egale de nivel urban cat si rural, precum si a modului in care includere in esantion fiecarui locuitor al judetului. In cea serviciile de sanatate raspund nevoilor si asteptarilor de-a patra etapa, la nivelul fiecarei localitati alese a fost populatiei. selectat in mod randomizat un sector de gospodarii (cuib In continuare sunt prezentate principalele rezultate ale de gospodarii, succesiune de gospodarii selectate pe baza sectiunii privind perceptia asupra fenomenului de coruptie unui anumit pas statistic, pornind de la un punct de plecare din sistemul de sanatate, atitudinea si practicile legate de selectat aleator). La nivelul sectoarelor au fost realizate platile informale. Unele rezultate sunt descrise comparativ interviurile. In fiecare sector, gospodariile au fost selectate cu rezultatele unui studiu similar derulat in anul 2007. succesiv, incepand cu punctul de inceput (selectat aleatoriu), respectand regula partii drepte a strazii (au fost 2. Materiale si metoda realizate chestionare numai pe partea dreapta a strazii, Esantionul este reprezentativ pentru populatia in varsta incepand de la punctul de inceput, folosind diverse reguli de peste 15 ani din Romania, cu o eroare tolerata de 3 % de urmare a traseului in functie de situatiile intalnite. Pe la un nivel de incredere de 95%. Metoda de cercetare a fost baza numarului de gospodarii necesar astfel calculat, intervievare pe baza de chestionar administrat de operator precum si pe baza regulilor de vizitare a sectorului, au fost de interviu. intocmite listele de esantionare. In fiecare gospodarie a Volumul esantionului a fost de 1213 persoane cu fost aleasa o persoana cu varsta de peste 15 ani. varste peste 15 ani din mediul urban si rural din Romania.

MANAGEMENT FINANCIAR
In cazul in care in gospodaria selectata erau prezente mai multe persoane eligibile era aleasa una singura dintre ele, folosindu-se un tabel de numere randomizate in corelatie cu codul de chestionar si numarul de persoane eligibile din gospodarie. Daca persoana selectata nu era acasa, o a doua, respectiv a treia vizita a fost programata pentru intervievarea persoanei selectate (principiul celor trei vizite). Operatorul de interviu a inregistrat pentru fiecare gospodarie vizitata numarul total de persoane eligibile precum si principalele caracteristici socio-demografice (sex, varsta, nivel de educatie etc.). Astfel, esantionul a cuprins un numar de 1213 persoane. Validarea datelor s-a realizat conform normelor Institutului National de Statistica. A fost necesar ca in vederea analizei datele sa fie ponderate intrucat modelul esantionului nu este autoponderat. Deoarece dimensiunea esantionului pentru fiecare regiune de dezvoltare selectata nu este proportionala cu dimensiunea populatiei tinta, a fost necesar sa se foloseasca un factor de ponderare care sa redea fiecarei zone ponderea corespunzatoare. Acest factor de ponderare post-ajustare este egal cu raportul dintre valoarea nationala cunoscuta si estimarea de catre esantion a acelei valori. Pentru fiecare regiune de dezvoltare din esantion, s-a alocat respondentilor o pondere egala cu raportul dintre populatia din regiunea de dezvoltare respectiva si numarul de respondenti din esantionul corespunzator. Dimensiunile reale ale populatiei care au fost folosite au fost cele oferite de catre rezultatele Recensamantului din 2002. Astfel, ponderea a fost calculata ca fiind raportul dintre populatia din recensamant si cea din esantion. Controlul calitatii a constat in verificarea a 20% din interviuri, prin vizitarea respondentilor si telefonic. A fost verificata corectitudinea, atat a administrarii chestionarelor, cat si a selectarii persoanei eligibile. Inainte de introducerea chestionarelor acestea au fost corectate. Pentru evitarea erorilor s-au utilizat texte si reguli de validare ale inregistrarilor pentru fiecare control din formularul utilizat la introducerea datelor. Analiza datelor a fost realizata utilizandu-se un soft specializat de prelucrare statistica. Ancheta de teren si alcatuirea bazei de date au fost realizate de Totem Communication, in perioada aprilie-mai 2009. 3. Rezultate 3. A. Opinia privind evolutia sistemului de sanatate In anul 2009, opinia populatiei privind directia in care se indreapta sistemul sanitar din Romania este impartita. Astfel, 43,4% dintre respondenti apreciaza ca directia in care merge reforma sistemului de sanatate din Romania este buna, in timp ce 24,8% nu stiu sau nu raspund (Grafic nr. 1). Rezultatele sunt similare cu cele ale studiului anterior, in 2007 inregistrandu-se un procent egal al respondentilor (43,2%) care considera ca sistemul de sanatate se indreapta intr-o directie buna, in timp ce ponderea raspunsurilor celor care considera ca directia este gresita are tendinta de scadere (de la 36,1% in 2007 la 31,8% in 2009).

Management in sanatate XIV/1/2010; pp. 9-14

Unul din cinci respondenti (20,5%) considera coruptia ca fiind principalul defect al sistemului medical romanesc; alte probleme identificate sunt neglijenta si dezinteresul personalului medical (8,2%) si lipsa dotarii cu aparatura medicala moderna (7,5%). Aproape jumatate dintre cei intervievati (47%) nu au dat niciun raspuns la aceasta intrebare (Grafic nr. 2). Cea mai importanta calitate a sistemului medical romanesc este, pentru una din cinci persoane intervievate (20,8%), profesionalismul si pregatirea personalului medical. Tratarea bolnavilor cu devotament sau comunicarea cu pacientii sunt considerate calitati ale sistemului medical doar de catre 1,5% dintre respondenti, iar compensarea medicamentelor si atentia acordata pacientilor sunt vazute ca fiind calitati ale sistemului doar de catre 1% dintre respondenti. Doua treimi dintre persoanele intervievate (63,5%) nu au avut nicio opinie in aceasta privinta sau nu au raspuns intrebarii (NS/NR = nu stiu/nonraspuns). 3.B. Opinii privind coruptia in sistemul de sanatate Conditionarea actului medical prin solicitarea de bani, cadouri sau servicii de catre un medic sau asistenta medicala este considerata fapta de coruptie de catre 78% din populatie. Sase din 10 respondenti considera de asemenea fapta de coruptie inducerea sentimentului de obligatie de a oferi mici atentii personalului medical (59,4%), in timp ce 4 din 10 respondenti adauga in componenta coruptiei si oferirea de bani unui medic de care respondentul a fost multumit. Oferirea de cadouri sau a unui buchet de flori unui medic de ale carui servicii respondentul este multumit, nu este considerata de majoritatea respondentilor (70,4% si respectiv 78,6%) ca fiind fapta de coruptie (Grafic nr. 3). Principalele motive pentru care respondentii apreciaza ca exista coruptie in sectorul sanitar sunt: obisnuinta societatii de a da sau a lua mita (73,4%) si lipsa sanctiunilor (70,9%). Jumatate dintre persoanele intervievate considera ca salariile mici ale personalului medical pot constitui de asemenea o motivatie a existentei coruptiei in sistemul de sanatate (Grafic nr. 4). Mai mult de trei patrimi dintre respondenti (78,3%) considera ca in ultimii ani coruptia din sistemul de sanatate a crescut sau a ramas la fel, in timp ce 44% considera ca acest fenomen s-a redus (Grafic nr. 5). Majoritatea respondentilor (80%) apreciaza ca institutiile abilitate pentru prevenirea si combaterea coruptiei ar trebui sa pedepseasca faptele de coruptie din sistemul sanitar. O mica parte dintre respondenti (5,9%) apreciaza ca ar trebui definite baremuri oficiale privind plata, oferirea de cadouri pentru serviciile prestate de personalul medical. In opinia respondentilor principalele masuri ce ar putea fi luate in vederea diminuarii coruptiei din sectorul sanitar sunt: prezentarea cazurilor de coruptie in massmedia (62,7%), obligativitatea cadrelor medicale de a trata egal toti pacientii (60,9%), cresterea salariilor cadrelor medicale (54%). Mai mult de jumatate dintre respondenti (53,3%) apreciaza ca introducerea coplatii

Management in sanatate XIV/1/2010; pp. 9-14

MANAGEMENT FINANCIAR
Grafic nr. 5: Opinia privind fenomenul coruptiei din sistemul sanitar in ultimii ani
14.4%

Grafic nr. 1: Opinia privind directia in care se indreapta sistemul de sanatate din Romania
24.8% 43.4% Direcia este bun Direcia este gre it 31.8% NS/NR

33.9%

A ram as la fel A scazut A crescut

44.4%

7.3%

NS/NR

Grafic nr. 2: Opinia privind cel mai mare defect al sistemului medical romanesc
coruptia neglijenta si dezinteresul personalului medical lipsa dotarii cu aparatura medicala moderna lipsa de profesionalism si pregatire a personalului medical preturile marite ale medicamentelor si tratamentelor igiena precara lipsa fondurilor lipsa medicamentelor personal medical insuficient Altele NS/NR
0% 10%

20.5% 8.2% 7.5% 3.2% 2.3% 2.2% 2.1% 1.3% 1.2% 4.4% 47.0%
20% 30% 40% 50%

Grafic nr. 6: Opinia privind masurile ce pot fi luate pentru diminuarea fenomenului coruptiei in domeniul sanitar
Foarte mare msur Mare msur Mic msur Foarte mic msur/Deloc NS/NR

Prezentarea cazurilor de corupie n mass media

30.9%

31.8%

20.0%

6.1% 11.2%

Obligativitatea de a se administra acelai tratament medical pentru cazurile similare (pacienii s fie tratai n mod egal)

26.7%

34.2%

17.6%

7.5% 13.9%

Creterea salariilor cadrelor medicale

19.4%

32.6%

23.6%

13.5%

11.0%

Grafic nr. 3: Opinia privind situatiile care reprezinta fapte de coruptie in sistemul sanitar
Da Nu NS/NR

Uurina mai mare n a obine informaii despre funcionarea sistemului sanitar (afisarea programrilor pe internet, etc)

14.7%

22.8%

31.2%

12.2%

19.0%

Obligativitatea ca pacienii s plteasca pentru unele servicii medicale (coplata serviciilor medicale)
12.1% 9.9%

11.0%

19.4%

32.2%

21.1%

16.3%

Sa ti se solicite bani, cadouri sau servicii catre un medic sau o asistenta medicala pentru anumite tratamente, interventii chirurgicale etc Sa te simti obligat sau dator sa oferi mici atentii personalului medical

78.0%

59.4%

26.0%

14.6%

Grafic nr. 7: Acordul privind plata neoficiala (oferirea de bani, cadouri) pentru personalul medical pentru servicii de sanatate
8 .0 % 2 .9 % 6 .3 % Da

Sa dai bani unui medic de care ai fost multumit cum te-a tratat

42.3%

34.6%

23.1%

Sa dai cadouri unui medic de care ai fost multumit cum te-a tratat

16.5%

70.4%

13.1%

Sa dai un buchet de flori unui medic de care ai fost multumit cum te-a tratat

10.2%

78.6%

11.1%

Nu m i e s te in d if e re n t N ? /N R 8 2 .8 %

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Grafic nr.4: Opinia privind motivele existentei coruptiei in domeniul sanitar


Foarte mare m sur Mare msur Mic m sur Foarte mic msur/Deloc NS/NR

Obinuina la nivelul societii de a da sau lua mit

39.8%

33.6%

10.8% 5.1% 10.6%

Grafic nr. 8: Practici privind cererea in mod direct de catre medic sau asistentii medicali a platilor suplimentare
Da 2.1% 4.5% 42.5% 50.9% Nu

Lipsa sanc iunilor

35.9%

35.0%

11.5%

4.5% 13.2%

Moralitatea oamenilor

29.4%

36.5%

17.3%

4.6% 12.1%

Birocra ia

20.4%

32.1%

24.0%

9.0%

14.6%

Nu a accesat servicii medicale n ultimele 12 luni NS/NR

Salariile mici ale cadrelor medicale

20.4%

30.0%

26.6%

12.8%

10.1%

11

MANAGEMENT FINANCIAR
pentru serviciile medicale nu reprezinta o masura in vederea diminuarii coruptiei (Grafic nr.6). Grafic nr. 9: Practici privind platile suplimentare pentru a primi ingrijiri medicale, in afara taxelor oficiale (cu chitanta) Numar de cazuri: 697 persoane din esantionul total
Da Nu NS/NR

Management in sanatate XIV/1/2010; pp. 9-14

Medic din spital Asistent() medical() din spital Infirmiere din spital

25.1% 23.4% 17.4%

64.1% 66.1% 71.0% 80.5% 78.9% 79.6% 80.9% 85.5% 84.5% 85.1% 86.5%

10.8% 10.5% 11.6% 9.9% 11.8% 11.6% 11.8% 10.6% 12.5% 12.1% 11.6%

Medic de familie 9.6% Medic specialist din sistemul de stat din 9.3% policlinic (ambulator de spital, centru de Personal paz, portar din spital 8.8% Brancardier din spital 7.3% Asistent() medical() de la cabientul medicului 3.9% de familie Medic specialist din sistemul privat sau medic 3.0% specialist din policlinic privat Personal ambulan/salvare2.9% Medic stomatolog1.9%
0% 20%

40%

60%

80%

100%

Grafic nr. 10: Opinia privind plata suplimentara catre o companie de asigurari private pentru servicii medicale
13.9% 10.6% Da Nu NS/NR 75.5%

Grafic nr. 11: Sunteti de acord cu initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce coplata serviciilor medicale din sistemul public?
23.2 13.5 Da Nu NS/NR

63.2

3.C. Opinii si practici privind platile informale in sistemul de sanatate Majoritatea respondentilor (82,8%) nu sunt de acord cu plata neoficiala (oferirea de bani, cadouri) a personalului medical, pentru serviciile medicale furnizate. Doar o mica parte a respondentilor (6,3%) sunt de acord cu aceasta practica. (Grafic nr. 7). Rezultatele sunt concordante cu cele 12 reliefate de studiul similar din anul 2007, cand 81,4%

dintre respondenti au declarat ca nu sunt de acord cu plata neoficiala a personalului medical, 8,8% au afirmat ca le este indiferent si numai 7,6% dintre respondenti declarasera ca sunt de acord cu platile neoficiale pentru serviciile medicale din sistemul public de sanatate. Intrebati daca ultima oara cand au accesat servicii medicale in ultimele 12 luni (medic de familie, spital etc.) li s-a cerut in mod direct de catre medic sau asistentii medicali sa plateasca suplimentar pentru a primi ingrijire medicala, din cele 1213 persoane din esantion, peste jumatate dintre respondenti (50,9 %) au declarat ca nu leau fost solicitate plati suplimentare de catre personalul medical, doar un procent de 4,5% declarand acest lucru (Grafic nr. 8). Un procent de 42,5% dintre persoanele intervievate mentioneaza ca nu au accesat servicii medicale in ultimele 12 luni. Raspunsul preponderent printre utilizatorii de servicii medicale din ultimul an (697 de respondenti) este ca nu au oferit sume de bani neoficiale pentru a primi ingrijiri medicale. Principala institutie medicala unde sunt declarate plati neoficiale este spitalul (25,1% mentioneaza plati suplimentare catre medicii de spital, 23,4% catre asistentele medicale din spital si 17,4% catre infirmiere din spital (Grafic nr. 9). Dintre respondentii care au oferit bani sau cadouri diferitelor categorii de personal care lucreaza in sistemul medical (221 persoane din esantionul total), aproape jumatate (46,2%) au facut acest lucru pentru a primi ingrijiri mai atente. Motivele invocate de catre aproximativ o treime dintre respondenti au fost obisnuinta/faptul ca asa face toata lumea (30,8%), respectiv drept multumire/ recunostinta pentru serviciile primite (29,9%). Un procent de 11,3% dintre respondenti mentioneaza plata neoficiala ca fiind solicitata sau sugerata de personalul medical, in timp ce 5,4% spun ca aceste plati au fost facute pentru a fi admisi in spital/in sectia de spital. Jumatate dintre respondentii care au oferit bani sau cadouri diferitelor categorii de personal medical (50%) au facut acest lucru inainte de a beneficia de orice fel de ingrijire medicala (consult, tratament, interventie chirurgicala). Un sfert dintre acestia (25,5%) au oferit bani sau cadouri la sfarsitul consultului/tratamentului/ interventiei chirurgicale, iar unul din cinci respondenti (17,7%) au platit neoficial personalul medical atat inainte, cat si dupa ce au beneficiat de servicii medicale. Mai mult jumatate dintre respondenti (54,1%) au folosit economiile personale pentru a plati oficial si neoficial serviciile medicale. Una din cinci persoane intervievate (19,1%) a trebuit sa se imprumute pentru a putea plati aceste servicii, in timp ce pentru 17,3% dintre respondenti plata oficiala si neoficiala a serviciilor medicale nu a implicat un efort financiar deosebit. 3.C. Opinii si practici privind asigurarile private de sanatate si co-plata Un procent de 8,2% dintre respondenti declara ca detin o asigurare privata de sanatate iar majoritatea respondentilor (90%) afirma ca nu detin asa ceva,

Management in sanatate XIV/1/2010; pp. 9-14

MANAGEMENT FINANCIAR

Tabel nr.1: Opinia populatiei privind initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce coplata serviciilor medicale din sistemul public de sanatate
Sunteti de acord cu initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce coplata serviciilor medicale din sistemul public? Da Nu NS/NR Total % % % % Nr. Cazuri 13,8 64,1 22,1 100 574 13,3 62,4 24,3 100 639 13 62,9 24,1 100 685 14,2 63,6 22,2 100 528 12,4 54,8 32,7 100 217 15,7 63,5 20,9 100 446 12,2 66,4 21,5 100 550 6,2 68,7 25,1 100 339 15,3 62,3 22,4 100 687 19,5 56,8 23,7 100 169 27,8 55,6 16,7 100 18 17,4 60,9 21,7 100 489 13,8 52,6 33,6 100 152 10,8 67,5 21,7 100 166 8,6 69,1 22,3 100 337 15,9 63,8 20,3 100 69 13,5 63,2 23,2 100 1213

Sex Mediu de rezidenta Varsta Studii

Ocupatie

Barbat Femeie Urban Rural 15-24 ani 25-44 ani 45 ani si peste Studii inferioare Studii medii Studii superioare Studii nedeclarate Persoane ocupate Elevi/Studenti Persoane neocupate Pensionari Ocupatie nedeclarata Total

Tabel nr.2: Opinia populatiei privind nivelul co-platii pentru diferite categorii de servicii de sanatate
Care ar fi suma maxima pe care ati fi dispusi sa o platiti pentru
Nici un ban % Serviciile medicale furnizate de medicul de familie Serviciile medicale furnizate la cabinetele medicale de specialitate Serviciile medicale din spitale Serviciile medicale de la Camera de Garda (UPU) 69,8 61,3 66,1 69,4 Pana la 50 de lei % 11 12,2 8,5 7,5 Pana la 100 de lei % 2,3 6,3 5,2 3,3 Pana la 300 de lei % 0,5 1,1 0,7 0,6 Oricat de mult % 0,7 1,2 1,2 1,2

NS/NR % 15,7 18 18,2 18,1 % 100 100 100 100

Total Nr. cazuri 1213 1213 1213 1213

inregistrandu-se un procent de 1,8% de non-raspunsuri. Intrebati daca ar fi dispusi la o plata suplimentara catre o companie de asigurari private pentru servicii medicale, peste trei sferturi dintre respondenti (75,5%) au declarat ca nu sunt de acord cu achizitionarea unei asigurari private (Grafic nr. 10). Privind initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce coplata serviciilor medicale din sistemul public, numai o persoana din 10 (13,5%) se declara de acord cu aceasta initiativa (Grafic nr. 11). Tabelul nr.1 prezinta distributia pe sexe, varste, medii de rezidenta, educatie si ocupatie ale respondentilor. Tot o persoana din 10 (13,7%) este de parere ca introducerea sistemului de co-plati ar conduce la scaderea nivelului coruptiei in sistemul de sanatate din Romania, in timp ce 58,1% dintre respondenti nu sunt de acord cu aceasta afirmatie, iar 28,2% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare. Doua treimi dintre cei chestionati nu sunt dispusi sa plateasca nicio suma pentru serviciile medicale. Sumele de sub 50 de lei sunt considerate acceptabile de aproximativ

10% dintre persoanele intervievate. Tabelul nr. 2 prezinta opinia populatiei privind nivelul co-platii pentru diferite categorii de servicii de sanatate 4. Discutii si concluzii Conform rezultatelor prezentate anterior, mai putin de jumatate dintre respondenti apreciaza ca directia in care merge reforma sistemului de sanatate din Romania este buna, iar unul din cinci respondenti (20,5%) considera coruptia ca fiind principala problema a sistemului medical romanesc. Principalele motive pentru care respondentii apreciaza ca exista coruptie in sectorul sanitar sunt: obisnuinta societatii de a da sau a lua mita (73,4%) si lipsa sanctiunilor (70,9%). Mai mult de trei patrimi dintre respondenti (78,3%) considera ca in ultimii ani coruptia din sistemul de sanatate a crescut sau a ramas la fel. Aceste rezultate sunt concordante cu cele din raportul Indicele de perceptie a coruptiei publicat de Transparency International in 2009, Romania situandu-se pe ultimul loc in clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste perceptia generala asupra coruptiei, la egalitate 13

MANAGEMENT FINANCIAR
cu Bulgaria si Grecia. Astfel, tara noastra este perceputa drept cel mai corupt stat din UE, in conditiile in care anul 2009 este primul din ultimii sapte ani in care nu s-a mai inregistrat niciun progres in lupta anticoruptie. Jumatate dintre persoanele intervievate (50,4%) considera ca salariile mici ale personalului medical pot constitui, de asemenea, o motivatie a existentei coruptiei in sistemul de sanatate. In sistemul de sanatate, desi majoritatea studiilor privind coruptia includ platile informale, definite ca toate platile directe efectuate de pacienti in afara prevederilor legale oficiale (adaptat dupa Killingsworth, 2002), ca una dintre componente coruptiei din sistemele publice, analize recente demonstreaza caracterul pluridimensional al fenomenului coruptiei in sistemele de sanatate de la coruptia la nivelul deciziei macro-sistemice (achizitii, constructii, noi tehnologii medicale, educatie medicala, etc.) la coruptia indusa de distribuirea si utilizarea medicamentelor si serviciilor. Asadar, desi platile neoficiale ale pacientilor nu trebuie asimilate cu fenomenul de coruptiei din sanatate, nici nu pot fi complet excluse, din cauza poverii pe care o reprezinta pentru populatie, intr-un sistem declarat construit pe principiul accesului universal si echitabil la servicii de sanatate. Marea majoritate a respondentilor (82,8%) se declara impotriva platilor informale, iar peste jumatate dintre utilizatorii de servicii medicale in ultimele 12 luni anterioare studiului mentioneaza ca nu li s-a solicitat in mod direct de catre medic sau asistentul medical sa plateasca suplimentar pentru a primi ingrijire medicala. Spitalul este institutia medicala cel mai frecvent mentionata de utilizatorii de servicii medicale (697 cazuri din esantion). Este necesar de mentionat, insa, ca pentru evaluarea amplorii platilor informale in spitale, alte studii cu o metodologie mai sensibila pentru aceasta ipoteza ar trebui realizate, adresate pacientilor externati. In studiul de fata, desi nu fac parte din capitolul prezentat in acest articol, se poate mentiona ca la sectiunea privind serviciile medicale spitalicesti, cel mai important aspect care ar trebui schimbat in spitalele din Romania este considerat (de aproximativ 33% dintre respondenti) grija fata de pacient si eliminarea spagilor. De asemenea, este de mentionat ca 64,8% dintre respondentii utilizatori de servicii medicale in ultimele 12 luni mentioneaza cumpararea de medicamente sau alte materiale sanitare la ultima internare, o alta forma de plati neoficialesuplimentare substantiale in sistemul de sanatate. Introducerea co-platii si a asigurarilor private de sanatate, recomandate cu consecventa in Romania de catre expertii Bancii Mondiale (Proiectul RO 4676/2005, conditionalitati 2009-2010 conform declaratiilor autoritatilor centrale) ca o masura de (1) eficientizare a utilizarii sistemului de sanatate prin limitarea accesului la servicii de sanatate ne-necesare, (2) de crestere a finantarii sistemului si (3) de crestere a transparentei utilizarii resurselor si reducere a coruptiei, nu vor conduce

Management in sanatate XIV/1/2010; pp. 9-14

neaparat la reducerea coruptiei sau a platilor informale din sistemul de sanatate, nici la cresterea calitatii serviciilor de sanatate, daca nu sunt insotite de masuri adresate direct acestora. Aceasta este si opinia populatiei asa cum reiese din studiul de fata, (1) numai o persoana din 10 (13,5%) se declara de acord cu aceasta initiativa, (2) sumele acceptate se situeaza sub 50 de lei, iar (3) mai mult de jumatate dintre respondenti apreciaza ca introducerea co-platii pentru serviciile medicale nu reprezinta o masura in vederea diminuarii coruptiei. Legiferarea co-platii va trebui obligatoriu insotita de masuri de crestere a transparentei utilizarii fondurilor publice, de limitare reala a platilor neoficiale (mai ales pentru serviciile spitalicesti), de monitorizare a calitatii serviciilor primite. Insa nimic din istoria reformelor din ultimii 20 de ani nu garanteaza ca introducerea co-platii va conduce la altceva decat o povara financiara suplimentara pentru populatie, in conditiile in care aceasta este deja afectata de criza economica si nemultumita de serviciile din sistemul public de sanatate. Reducerea numarului de paturi sau co-plata este masura general recomandata de catre expertii in reformarea sistemelor de sanatate pentru tarile in tranzitie sau recent iesite din tranzitie, dar adesea aceste interventii sunt dificil de implementat si pot avea efecte adverse mai ales asupra populatiei sarace. Decentralizarea serviciilor de sanatate catre autoritatile locale, privatizarea reglementata corect, pot fi adesea optiuni mai realiste si mai eficace.

Bibliografie
1. Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Barometrul privind opinia populatiei asupra sistemului de sanatate, 2007, www.cpss.ro; http://www.hsph.harvard.edu/ihsp/publications/pdf/lac/ MerckReportFINAL.pdf. http://epp.eurostat.cec.eu.int Long term indicators/population and social conditions. http://www.who.int/countries/ Key health expenditure indicators. KILLINGSWORTH, J.R., Official, Unofficial and Informal Fees for Health Care, Third WHO Health Sector Development Technical Advisory Group Meeting, WHO Conference, Philippines, 2002. MURTHY, A., MOSSIALOS, E. - Informal payments in EU Accession Countries, Euro Observer, , Volume 5, no. 3, summer 2003. SCHWENKE, S., Sectoral Perspectives on Corruption - CrossSector Analysis of Corruption: Summary Report, November 2002. www.usaid.gov. Transparancy International Romania, Indexul de Perceptie a Coruptiei 2009. .http://www.transparency.org.ro. VIAN, T., Review of corruption in the health sector, Health Policy and Planning 23(2), 2007.

2. 3. 4. 5.

6.

7.

8. 9.

14