Sunteți pe pagina 1din 13

Transmisii prin curele Transmisii prin curele trapezoidale 3.1.

1Generalitati
Transmisia prin curele realizeaza transferal energetic intre doi sau mai multi arbori,datorita frecarii dintre un element intermediar flexibil,cureaua,montat pretensionat si rotile de curea fixate pe arbori. Fata de alte transmisii prezinta o serie de avantaje,cum ar fi:posibilitatea transmiterii miscarii de rotatie la distante mari;constituie un element de siguranta la suprasarcini cureaua poate patina!; se realizeaza la un pret de cost redus; nu impun conditii te"nice deosebite pentru montaj si intretinere etc.#a dezavantaje amintim:gabarit mare;capacitate de transmitere redusa;durabilitate limitata, functionare insotita de alunecare elastica ceea ce face ca raportul de transmitere sa nu fi constant etc. $upa pozitia axelor in spatiu transmisiile prin curele pot fi cu axe paralele cu ramuri desc"ise sau cu ramuri inc"ise!, respectiv cu axe neparalele cu ramuri incrucisate,in ung"i cu rola de g"idare!. Frecventa maxima de utilizare o intruneste transmisia cu axe paralele cu ramuri desc"ise.#elelalte variante nu valorifica eficient capacitatea de tractiune a curelei. 3.1.% Tipuri de curele si materiale utilizate #ureaua conditioneaza capacitatea de transfer energetic, frecventa si natura interventiilor, gabaritul de transmisie etc. $upa forma sectiunii transversale a curelei se intalnesc curele late, trapezoidale, rotunde si dintate. $intre acestea, profilul trapezoidal este cel mai raspandit, 1, format din straturi de insertie tesuta, snururi sau cabluri din fire artificiale, incorporat in cauciuc vulcanizat, % si protejat la exterior 3%3u%&1'd de un strat de tesatura cauciucata rezistenta la uzura,3 fig3.1a! (arametri geometrici ai unei curele trapezoidale sunt prezentati in figura 3.1b si anume: l ) latimea primitiva de referinta!; " ) inaltimea profilului; b ) distanta de la fibra neutra la baza mare a trapezului; ) ung"iul dintre flancurile active.

*n functie de valorile raportului l+" curelele trapezoidale se impart in: #urele trapezoidale clasice cu l+" , 1,3...1,- si simbolizate prin .,,/,0,1,#,$,2 3T03 11'-)41!; #urele trapezoidale inguste cu l+" , 1...1,1 si simbolizate prin 3(/, 3(0, 3(1, 1'56, 3(# 3T03 714%)83!.0cestea au capacitatea de tractiune majorata cu 3&9...-&9! fata de curelele trapezoidale clasice de acelasi tip dimensional si structura de rezistenta. #urele trapezoidale late cu l+" , 3,1%6 si simbolizate prin :1', :%&, :%8, :31,6, :-&, :6&, :'3, :8&, :1&& 3T03 76&3+1)86!.3unt utilizate preferential pentru variatoare de turatie. *n tabelul 3.1 se prezinta, conform standardului, dimensiunile sectiunii curelelor trapezoidale inguste. Tipul curelei se alege in functie de puterea transmisa si de viteza ung"iulara rotii conducatoare, din monograma prezentata in figura 3.%. ;iteza ung"iulara se calculeaza cu relatia: 3.1! Tipul curelei 3(0 l,11<mm=; ",1&<mm=; b,%.8<mm= Observatie: (entru profilurile de curele situate pe monograma in apropiere de dreptele oblice se recomanda calculul atat pentru tipurile de deasupra cat si pentru cele dedesubt, alegandu)se tipul pentru care numarul de curele este mai mic. >aterialele folosite pentru confectionarea curelelor trebuie sa fie rezistente la solicitari variabile si la uzura, sa aiba un coeficient de frecare mare si flexibilitate, de asemenea mare; materialul utilizat sa faca parte din categoria celor nedeficitare si ieftine.*n sensul celor aratate mai sus, curelele trapezoidale se executa din cauciuc, panaza cauciucata, snururi cablate grupa 3! sau retea cord grupa ?!. (rincipalele proprietati ale curelelor trapezoidale sunt prezentate in tabelul 3.%. 3.13 Geometria si cinematica transmisiilor prin curele 3.1.3.1 2lemente geometrice *n cele ce urmeaza se vor analiza transmisiile cu axe paralele si ramuri desc"ise. ; a

$iametrul primitiv

al rotii conducatoare

;aloarea acestu diametru se alege constructiv , in functie de tipul curelei, din tabelul 3.3 si respectand limitele date in monograma din figura 3.%.$aca nu exista restrictii constructive 0dopt se alege cat mai mic, in limitele prescrise de 3T03 11'%)8-. ,1&&<mm= al rotii conduse , cu relatia:

Observatie: valorile inscrise cu @@ sunt de preferat. $iametrul primitiv

3e determina initial diametrul primitiv preliminar

unde ,1.% <mm= reprezinta raportul de transmitere al transmisiei prin curele. $iametrul primitiv la valorea 0dopt . , dintre ramurile curelei folosind calculat, daca nu exista restrictii constructive, se standardizeaza cea mai apropiata tabelul 3.3!.

Ang"iul preliminar dintre ramurile curelei, 3e calculeaza valoarea preliminara a ung"iului relatia:

unde

reprezinta distanta preliminara intre axele rotilor pentru curele.

Bungimea preliminara a curelei $in figura 3.3 rezulta:

3.-! unde se introduce in radiani. , se rotunjeste la valoarea standardizata

Bungimea preliminara a curelei calculata,

cea mai apropiata tabelul 3.-!. 0dopt Ang"iurile de infasurare ale curelei pe roti si 3.6! 3.1.3.% 2lemente cinematice $aca cureaua ar fi inextensibilia, vitezele periferice ale rotilor ar fi egale intre ele si egale cu viteza unui punct oarecare de pe curea.$eoarece viteza unui punct de pe partea infasurata nu este constanta, rezulta ca are loc o alunecare locala elastica a curelei pe roti. #oeficientul de alunecare elastica a curelei, , are expresia:

unde si reprezinta vitezele periferice ale unui punct de pe ramura conducatoare, respectiv condusa a curelei. ?aportul de transmitere este :

in care

si

reprezinta turatiile rotii conducatoare, respectiv conduse. si cu :

$aca in relatie se inlocuiesc

si se tine seama de relatie rezulta :

3.1.- Forte si tensiuni in ramurile curelei 3.1.-.1 Forte in ramurile curelei *n stare de repaus cureaua se monteaza pe roti cu o intindere initiala, astfel ca in fiecare din cele doua ramuri ale curelei va apare o forta de pretensionare, .0ceasta forta va crea o apasare normala C intre curea si roata, care datorita frecarii dintre acestea asigura posiblitatea transmiterii unei forte periferice, . *n timpul functionarii, frecarea dintre roata si curea modifica distributia de forte din ramurile curelei astfel ca in ramura motoare creste la , iar in ramura condusa scade la . ?ezulta:

(entru a determina valoarea fortelor din ramurile curelei se considera un element infinitezimal de curea definit prin ung"iul d de pe arcul de infasurare fig.3.-!.

0supra acestuia actioneaza forta centrifuga elementara d !, forta normala elementara dC!, forta de frecare elementara ! si momentul incovoietor datorat curburii curelei pe roata >!. $in conditia de ec"ilibru a fortelor pe directia orizontala rezulta:

$aca se pune conditia sa nu existe alunecare, se obtine:

3e accepta

, si

se neglijeaza produsele a doi termeni infinitezimali.

Forta centrifuga elementara se poate exprima sub forma :

in care :dm ) masa elementara a curelei; ) masa pe unitatea de lungime. $in relatiile de mai sus rezulta:

(rin rezolvarea ecuatiei 3.1-! se obtine: si 3.1.-.%Tensiunile din curele $atorita neomogenitatii materialelor din care sunt executate curelele, cat si a comportamentului diferit al acestora la sarcini exterioare, calculul riguros al starilor de tensiune este foarte dificil. 0ceptand ipoteza simplificatoare a omogenitatii sectiunii curelei, respectiv a starii de tensiune uniforma pe intreaga arie transversala se poate afirma ca in curea se dezvolta: ) tensiuni de intindere, date de fortele si si care se determina cu relatia:

tensiuni de incovoiere

#onsiderand ca materialul curelei respecta legea lui DooEe, se calculeaza alungirea fibrelor extreme ale curelei fata de fibra medie considerata nedeformabila fig.3.6!. 3e consider un element de curea definit prin Bungirea specifica este: .

Tensiunea de incovoiere rezulta:

in care " reprezinta inaltimea profilului curelei, iar 2 modulul de elasticitate al materialului din care este confectionata cureaua v. tabelele 3.1 si 3.%!. 2xpresia tensiunii maxime din ramura activa a curelei in punctul de contact al curelei cu roata conducatoare devine:

in care:

unde

rezistenta la rupere a materialului v. tabelul 3.%!; ,3...6 ) coeficient de siguranta admisibil.

$istributia tensiunilor in lungul unei curelecare ec"ipeaza o transmisie cu axe paralele si ramuri desc"ise este redata in figura 3.'. 3.1.6#alculul transmisiei prin curele trapezoidale 1. %. 3. -. 6. '. 7. (uterea de calcul la arborele conducator Turatia rotii de curea conducatoare ?egimul de lucru al transmisiei ?aportul de transmitere Tipul curelei 3(0 $iametrul primitiv al rotii conducatoare ;iteza periferica a curelei ,1&&<mm= ,-<E:=

,1-%6<rot+min=

8. 4.

$iametrul primitiv al rotii conduse ?aportul de transmitere recalculat

,1%6<mm=

1&. $istanta preliminara dintre axele rotilor

11. Ang"iul preliminar dintre ramurile curelei 1%. Bungimea primitiva a curelei 13. Frecventa incovoierilor curelei 1-. $iametrul primitiv mediu ,1&&&<mm=

,&.&83%

16. $istanta reala intre axele rotilor

1'. Ang"iul dintre ramurile curelei

17. Ang"iul de infasurare al curelei pe roata conducatoare

18. #oeficientul de lungime 14. #oeficientul de functionare

,&.86 adoptat din tabelul 3.' ,1.- adoptat din tabelul 3.7 ,%.66<E:= adoptat din tabelul 3.4

%&. (uterea nominala transmisa de o curea %1. #oeficientul de infasurare %%. Cumarul de curele preliminar

,1 adoptat din tabelul 3.13

%3. #oeficientul numarului de curele %-. Cumarul de curele

,&.4&

0dopt z,3 curele %6. Forta utila din curele

%'. $ensitatea de lungime a masei curelei %7. #oeficientul de frecare

%8. Ang"iul canalului rotii

,&.643<rad=

%4. #oeficientul de frecare aparent

3&. #oeficientul de suprasarcina 31. Fortele de intindere partiale din ramurile transmisiei

3%. Fortele totale din ramurile transmisiei

33. Forta cu care curelele solicita arborele condus

3-. Ang"iul rezultantei

cu planul orizontal

36. Tensiunea de tractiune

3'. Tensiunea de incovoiere

37. Tensiunea maxima din curea

3.1.' ?oti pentru curele trapezoidale Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curele trapezoidale sunt standardizate prin 3T03 11'%)8-. $imensiunile principale ale sectiunii canalelor rotii se prezinta in figura 3.7 si tabelul 3.1Observatii: 1.3imbolurile din figura 3.7 si tabelul 3.1- au urmatoarele semnificatii: ,11 latimea de referinta; b,%.76 latimea canalului deasupra liniei de referinta; ", 11 adancimea canalului sub linia de referinta; f ,1& distanta dintre axa sectiunii canalului extern si suprafata frontala vecina a rotii; e,16.3 distanta dintre axele sectiunilor a doua canale consecutive; ,3- ung"iul canalului; ) diametrul de referinta; ) diametrul exterior al rotii, calculat cu relatia:

unde

si

l ) latimea jantei coroanei! rotii: in care z reprezinta numarul de curele. %. *n cazuri speciale, justificate, se admite prescrierea unor valori mai mari ale dimensiunii decat cele indicate in tabelul 3.1-. 3. 0baterile limita la dimensiunea sunt aplicabile pentru distanta dintre axele oricaror doua canale, consecutive sau neconsecutive, ale rotii de curea. -. 0baterile limita la dimensiunea curea pe arborii transmisiei. trebuie luate in considerare la aliniera rotilor de se va alege o roata dintr)o bucata.

$aca diametrul de referinta al rotilor diametrul interior al rotii:

*n figura 3.8 se prezinta desenul de executie al rotii de curea conduse in care :

grosimea obadei: diametrul butucului rotii:

unde reprezinta diametrul capatului de arbore pe care se monteaza roata condusa; se alege conform indicatiilor din tabelul '.3. lungimea butuclui rotii:

Alegerea cuplajului
8.1. 0legerea cuplajului #uplarea reductorului cu alte ansamble se realizeaza cel mai adesea printr)un cuplaj elastic cu bolturi dtorita avantajelor conferite de acesta. 0cest cuplaj permite deplasari axiale pana la 6 mm, radiale pana al 1 mm si ung"iulare pana la , amortizeaza socurile si vibratiile torsionale, sc"imba frecventa oscilatilor proprii ale arborilor evitand

rezonanta. #uplajul elastic cu bolturi este standardizat, in 3T03 648%)74, executandu)se in doua variante tip C si tip 1! si %% de marimi. #el mai utilizat este cuplajul tip C fig.8.1!. 3emicuplele se executa in urmatoarele variante: a! ( ) pregaurit: se utilizeaza in cazul in care marimea de cuplaj aleasa este corespunzatoare din punct de vedere al momentului nominal necesar, dar capetele de arbore pe care se monteaza cuplajul au diametrele mai mici decat diametrele nominale corespunzatoare marimii respective de cuplaj; b! c! d! # ) cu alezaj cilindric fara fixare frontala; ) cu alezaj cilindric, cu fixare frontala; ) cu alezaj conic, cu fixare frontala.

$aca momentul de torsiune pe care trebuie sa)l transmita cuplajul este , datorita socurilor care apar la pornire, precum si a functionarii neuniforme, alegerea din standard a cuplajului tabelul 8.%! se face luandu)se in considerare un moment nominal :

unde

este coeficientul de serviciu si se alege din tabelul 8.1. 3emicupla ( 1&)16

#uplajul de o anumita marime se utilizeaza la cuplarea arborilor ale caror capete au diametre egale sau diametre diferite, in limitele alezajelor semicuplajelor din cadrul marimii respective de cuplaj, conform tabelului 8.%. $iametrul boltului filetat cu relatia: , nesepcificat in standard, se adopta in functie de capatul lui

8.%. ;erificarea cuplajului Forta cu care se incarca un bolt se calculeaza cu relatia:

unde : n ) numarul de bolturi pe cuplaj diametrul pe care sunt amplasate bolturile fig.8.1!. 1olturile se verifica la

presiunea de contact, presiune ce apare intre mansoanele de cauciuc si bolt:

la incovoiere , in sectiunea de incastrare in semicupla 1:

$aca cu dimensiunea adoptata pentru diametrul boltului relatiile de mai sus, acesta se poate majora pana la:

nu se verifica vreuna din .