Carta sociala europeana constituie un instrument politic care contine

obligatii morale al caror obiect este acela de a garanta ca intr-o anumita tara sunt respectate anumite drepturi sociale. Acestea se refera in primul rand la piata muncii, formarea profesionala, egalitatea sanselor, mediul de lucru. Carta contine, de asemenea, o cerere explicita adresata Comisiei de a inainta propuneri pentru a transpune continutul Cartei sociale in legislatie. Carta sociala europeana a fost semnata in Italia la Torino la 18 octombrie 1961 si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965 fiind o conventie internationala obligatorie pentru toate statele care au ratificat-o. Ulterior, Carta sociala europeana a fost completata prin trei protocoale : - Protocolul aditional din 5 mai 1988 prin care se garanteaza noi drepturi grupate in patru articole - Protocolul de amendare din 21 octombrie 1991 prin care se restructureaza procedura de control - Protocolul aditional din 9 noiembrie 1995 care stabileste proceduara de reclamatii colective Carta sociala europeana instituie un sistem european pentru protectia drepturilor economice si sociale reprezinta un aparator al drepturilor fundamentale in domeniul muncii, angajarii, relatiilor sociale si securitatii sociale. Carta sociala europeana stabileste drepturile si libertatile si procedurile de control, garantnd respectarea lor de catre statele membre. Carta sociala europeana revizuita din 1996 a intrat n vigoare n 1999 si nlocuieste treptat tratatul din 1961. Conform Cartei, toti europenii utilizeaza aceste drepturi care afecteaza orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuirea, sanatatea ,educatia, locurile de munca, libera circulatie a persoanelor si nediscriminarea. Comitetul european al drepturilor sociale CEDES (CEDS) verifica daca statele membre si-au onorat obligatiile conform Cartei. Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei alege cei 15 membri independenti si impartiali pentru o perioada de 6 ani care se poate rennoi o singura data. CEDES apreciaza daca legislatia si practica n statele membre sunt conforme cu recomandarile Cartei. Carta sociala europeana revizuita a fost adoptata la 3 mai 1996 si a fost ratificata si de Romania prin Legea 74 din 3 mai 1999. Carta sociala europeana revizuita contine doua parti , una care enunta in mod declarativ un numar de 31 de drepturi considerate ca fundamentale si cea de a doua parte care dezvolta aceste dpreturi printr-o serie de paragrafe . Astfel Carta sociala europeana revizuita contine dispozitii privind : - dreptul la munca - dreptul la conditii de munca echitabile - dreptul la securitate si la igiena in munca

- dreptul la o salarizare echitabila - dreptul sindical - dreptul la negociere colectiva - dreptul adolescentilor si copiilor la protectie - dreptul lucratoarelor la protectia maternitatii - dreptul la orientare profesionala - dreptul la formare profesionala - dreptul la protectia sanatatii - dreptul la securitate sociala - dreptul la asistenta sociala si medicala - dreptul de a beneficia de servicii sociale - dreptul persoanelor cu handicap la autonomie ,integrare sociala si participare la viata comunitatii - dreptul familiei la protectia sociala, juridica si economica - dreptul copiilor si adolescentilor la protectie sociala, juridica si economica - dreptul la exercitarea unei activitati lucrative pe teritoriul celorlate parti - dreptul muncitorilor migranti si al familiilor lor la protectie si asistenta - dreptul la egalitate de sanse si tratament in materie de angajare si profesie, fara discriminare bazata pe sex - dreptul la informare si consultare - dreptul de lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca - dreptul persoanelor in varsta la o protectie sociala - dreptul la protectie in caz de concediere - dreptul lucratorilor la protectia propriilor creante in caz de insolvabilitate a patronului acestora - dreptul la demnitate in munca - dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale la egalitate de sanse si tratament - dreptul reprezentantilor lucrarilor la protectie in ntreprindere si facilitatile acordate acestora - dreptul la informare si consultare in procedurilor de concediere colectiva - dreptul la protectie impotriva saraciei si excluderii sociale - dreptul la locuinta

Consiliul Europei: apariie, evoluie, activiti

nainte de toate trebuie reinut c organizaia Consiliul Europei nu trebuie confundat cu alte instituii europene precum Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul European, chiar dac denumirile asemntoare ne-ar putea face s credem c este vorba de acelai lucru. Consiliul Europei a luat fiin cu mult naintea Uniunii Europene, ca o organizaie de sine stttoare, principalul obiect de activitate al su fiind protecia drepturilor omului, cu un accent deosebit pe garantarea unor drepturi sociale minime pentru fiecare cetean al statelor membre. Consiliul Europei reunete n prezent nu mai puin de 47 de state memb re, printre care si Romania ncepnd cu 1993.

Pierderile de viei omeneti, distrugerea oraelor i declinul economic din timpul celui de-al doilea rzboi mondial au constrns liderii europeni s ia msuri pentru a mpiedica repetarea unor astfel de drame i pentru a remedia efectele distrugtoare ale rzboiului. Astfel, ca rspuns la un proiect anterior aparinnd lui Winston Churchill, guvernele a 10 ri europene s-au ntrunit, pe data de 5 mai 1949, pentru a nfiina Consiliul Europei, ale crui scopuri erau acelea de a aciona pentru o mai mare unitate ntre membrii si prin intermediul unor acorduri i aciuni comune n domeniul economic, social, cultural, tiinific, legislativ i administrativ i pentru meninerea i evoluia ulterioar a drepturilor omului i a libertilor fundamentale. Pornind de la o organizaie ce cuprindea 10 ri (Belgia, Danemarca, Frana, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda i Suedia), Consiliul Europei s-a transformat ntro organizaie interguvernamental, pan-european, numrnd, n prezent, 47 de state membre , i alte cteva ri candidate la aderare. Obiectivele Consiliului Europei sunt, i astzi, tot att de relevante i importante cum erau cu peste 50 de ani n urm, n momentul nfiinrii Organizaiei. n urma schimbrilor spectaculoase, ce au avut loc la sfritul anilor 80 n Europa Central i de Est, Consiliul Europei a sprijinit eforturile acestor ri aflate pe calea adaptrii la viaa democratic i a respectrii drepturilor omului. Consiliul Europei continu se acioneze n sprijinul idealurilor democratice, asigurnd universalitatea drepturilor omului prin promovarea de standarde comune n toate statele membre, n beneficiul tuturor cetenilor indiferent de originea acestora. Europenii sunt ndreptii s se bucure de drepturile lor - civile, politice, economice, sociale i culturale - i Consiliul Europei caut s promoveze fiecare dintre aceste drepturi, ca parte a unui ntreg indivizibil. Aadar, drepturile omului sunt o tem predilect n activitatea Consiliului Europei. Acest lucru se reflect n activitile acestei organizaii, n structurile i alegerea partenerilor si. Dintre activitile Consiliului Europei, un loc important l ocup, pe de o parte, elaborarea a numeroase i variate programe n domeniul drepturilor omului, iar pe de alt parte, contribuia major din domeniul social, juridic, al educaiei sau cultural.

Consiliul Europei realizeaz aceste activiti diverse printr-o serie de structuri ce beneficiaz de diferite mecanisme i mijloace. Unele dintre acestea sunt structuri politice: Comitetul Minitrilor - organul executiv, ce orienteaz eforturile organizaiei, comisiile guvernamentale de experi ce urmresc activitile ncredinate de ctre Comitetul Minitrilor , Adunarea Parlamentar reprezint instana deliberativ a Consiliului Europei, reunind reprezentani ai parlamentelor naionale i Congresul Puterilor Locale i Regionale din Europa care sprijin progresul democraiei, la nivel local i regional. Alte instrumente juridice cu sau fr structuri jurisdicionale, funcioneaz n baza conveniilor sau acordurilor ncheiate n cadrul Consiliului Europei. Printre cele mai importante astfel de instrumente se numr: Convenia European a Drepturilor Omului, Convenia European pentru Prevenirea Torturii i a Tratamentelor sau a Pedepselor Inumane sau Degradante, Carta Social European, Convenia-cadru pentru Protecia Minoritilor Naionale. n ceea ce privete activitile concrete ale Consiliului Europei, n domeniul drepturilor omului, putem enumera: - protecia drepturilor civile i politice prin intermediul procedurii de plngere individual, care permite audierea unor presupuse nclcri ale Conveniei Europene a Drepturilor Omului de ctre Comisia European i de ctre Curtea Drepturilor Omului; - protecia drepturilor sociale i economice prin intermediul sistemelor de monitorizare, respectrii angajamentelor asumate de statele membre, pe de o parte prin redactarea unor rapoarte asupra acestor chestiuni i, pe de alt parte prin intermediul unui sistem de plngeri colective; - protecia persoanelor private de libertate, prin intermediul unui sistem de vizite efectuate de ctre Comitetul pentru prevenirea torturii i a tratamentelor sau a pedepselor inumane sau degradante; - protecia drepturilor minoritilor naionale; - aciunea n favoarea egalitii dintre femei i brbai; - conlucrarea strns cu mass-media n probleme legate de libertatea de expresie i drepturile omului; - cooperarea cu organizaii ale drepturilor omului i instituii pentru protecia drepturilor omului (Ombusman, Comisii Naionale, etc.).