Sunteți pe pagina 1din 14

Chisinau 2012

Vestimentatia si personalitatea

Simetria i simplitatea va atrage, indiferent de secol. Vestimentaia este o form mai subtil de comunicare nonverbal, a crei descifrare nu este accesibil tuturor. n forma sa cea mai simpl, transpare din felul cum ne mbrcm n anumite ocazii, atunci c nd comunicm ntr!un anumit conte"t. #stfel, o anumit vestimentaie este specific nt lnirilor profesionale $i o alta celor din viaa personal. %ac sunt inversate dimensiunile &sau dac sunt nedifereniate', putem deduce u$or importana pe care o acord persoana n cauz celor dou conte"te de via. (a un nivel mai profund, vestimentaia poate indica starea de spirit $i personalitatea fiecruia. Culorile, accesoriile, modelul hainelor, lun)imea sunt toi at ia indicatori ai sistemelor personale de valori. #stfel, spunem despre unele persoane c se mbrac e"trava)ant, clasic sau sport, iar prin aceasta facem deducii despre modul de via $i personalitatea lor. %e asemenea, n ceea ce prive$te vestimentaia, sunt importante rutina, frecvena cu care ne schimbm hainele $i felul cum le purtm. *rin aceasta ne declarm, de fapt, strile de spirit $i coordonatele spaiului nostru de via. +biectele de vestimentatie sunt lucruri pe care ai ocazia s le observi n permanen, ori de c te ori ai de!a face cu cineva. +bserv nd mai atent mbrcmintea celor pe care i nt lne$ti, ai putea spune c ale)erea $i combinaia lor reprezint o )am nesfar$it de posibiliti. %ac e$ti obi$nuit s cite$ti simbolistica inutei, culoarea $i materialele din care sunt confectionate hainele, accesoriile, este suficient pentru a deduce c te ceva despre persoana care le poart. nainte de a comunica verbal cu cineva, are loc un ,dialo), prin vestimentaie. Cel mai adesea, acesta se refer n primul r nd la poziia sociala $i la ocupaia persoanei. n acest sens, e"ist anumite tipare sociale care trebuie respectate, inclusiv n vestimentaie. #ceasta va ,spune, foarte multe, de asemenea, despre felul de a fi, despre personalitate.

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 3"ist diferite stiluri, tipuri $i te"turi pentru materiale,dar $i modaliti diferite de a purta hainele, care relateaz celorlali disponibilitile noastre se"uale, statusul social, ori)inalitatea sau conformismul $i nivelul de autostim $i autoapreciere. #nimalele care!$i schimb anumite caracteristici, cum ar fi blana sau penele, n funcie de anotimpuri, de clim, se adapteaz la fel ca $i omul, sau...omul se adapteaz ca $i animalul. 3l $i modific tipul vestimentaiei, haine mai )roase sau mai subiri, n funcie de sezon. *srile!$i schimb penele. +amenii, la fel, $i schimb nfi$area $i vestimentaia n funcie, de tipul relaiilor4 de acceptare, de respin)ere, de indiferent. .endina de a se mpodobi a unei persoane este un mod 5de a se simi, confortabil cu propria!i persoan sau, de ce nu, o 5voce, care ip dup atenie. *siholo)ia social confirm faptul c cei mai muli oameni nu ndrznesc, nu au cura6ul s fie diferii de ceilali. .eama lor inerent de a nclca anumite norme morale, sociale, de a ie$i din acel conformism la care cei din 6ur se subordoneaz, i menine nc n aceast direcie, nu le ofer $ansa de a fi ori)inali. 7ainele demonstreaz le)tura ntre forma, stilul, nuana e"presiei. 3le contureaz un portret ori)inal, specific $i adecvat cu ceea ce trim, simim $i dorim s fie vzut de ceilali. 3"tremele sunt descrise ca fiind e"presii narcisice ale propriei personaliti8 fie c ne aran6m ca un 5pun,, colorai, nzorzonai, pentru a atra)e atenia, fie c lipse$te cu desv r$ire orice dorin $i capacitate de!a ne face plcui ca aparen, ls ndu!i pe ceilali s hotrasc pentru noi.Vestimentaia unei persoane $i modul n care o poart relev nuane subtile ale personalitii. Vestimentaia pare s fie o cerin at t natural de prote6are a corpului, dar $i o modalitate seductiv de!a stabili relaii $i de a interaciona cu semenii, o modalitate de a vorbi despre personalitile noastre $i despre corporalitatea noastr. .rec nd de ceea ce este natural $i ales, uniformele confer purttorilor apartenena la un )rup, la un mod de a ) ndi $i de a fi, accept nd, de fapt, puterea )rupului. 9tereotipiile vestimentare sunt specifice adolescenilor, $i, de ce nu, $i adulilor, care nc rm n n stadii de re)resie ale personalitii8 ele poart emblema unui model, cu care fiecare membru se indentific n mod incon$tient. %iferitele subculturi pot fi identificate datorita unor etichete vestimentare asumate4 )eaca de piele, pantalonii evazati si pantofii cu talpa )rosa definesc stilul unui tedd:!bo:

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 din anii ;<08 camasile si pantalonii de 6eans, cizmele )roase si )rele, coafura traznita mer)and de la capetele rase pana la tot felul de combinatii intre ,ras, si ,creasta, sunt elemente reprezentative pentru stilul unui s=inhead etc, toate acestea ofer un spectacol n adevratul sens al cuv ntului. mbcmintea de strad a 6aponezilor este o atracie pentru c abund n idei in)enioase, haioase, culoare $i atitudine. >elul de a se mbrca al concubinei imperiale n China sau al fetelor simple, de care viitorul mprat $i permite s abuzeze, trece dincolo de barierele clasei sociale, este o mascarad cu ad nci implicaii erotice. *oate este cel mai spectaculos e"emplu $i n lumea modern. 9pectacolul citadin e nelimitat, spectatorul devenind spre e"emplu privitorul de pe banca din parc, pentru care necunoscutii apar n toat? splendoarea lor imprevizibil?, n toat? varietatea nf?tis?rilor si actiunilor lor. %eliciile spectacolului sunt multe, c?ci necunoscutul nu impune privitorului nici o le)e, si nici o constiint? vinovat? nu vine s? altereze ima)inea. # nu cunoaste nimic despre el corespunde cu capacitatea nelimitat? de a!l inventa, de a!mi folosi fantezia. Ca ntr!un vis, putem s? punem n scen? do!rinte, s? 0re!vr?6im2 lumea, l?s ndu!ne n voia simpatiilor 0irationale2. n acest punct, ceea ce )?sim n ceilalti nu e niciodat? un persona6, ci o poveste &si odat? cu povestea poate nu vom mai )?si at t femei sau b?rbati fatali,c t situatii fatale'. Corpul celuilalt, e"pus n spatiul str?zii, al parcului, al barului, functioneaz? ca un ecran pe care privitorul &vo:eurul' si proiecteaz? fantasmele. 1ma)inile corpului celuilalt sunt nedescifrabile, voit eni)matice, si menite s? r?m n? asa. (a fel cum pictorul se e"pune si se descoper? n tablouri, privitorul spectacolului citadin se e"pune si se descoper? prin ceilalti, 0pict ndu! i2, transform ndu!i nencetat prin ima)inatia lui. 9fid nd consecintele la care sunt supuse mereu de!a lun)ul istoriei, )loriose sau dec?zute, sclave pasiunilor sau indiferent la ele, delicate sau )rote$ti, corpul $i costumul, sunt peste tot, n misterul sau superficialul lor, lucrurile care 0fac semn2, care e"prim? si se e"prim?. >elul lorde 0a spune2 este cel prin care se realizeaz? 0ritualurile de interactiune28 )esturile, culorile, formele sunt ceea ce a6ut? omul s? c?l?toreasc? prin spatiile simbolice pe care societatea le instituie,. @olurile pe care haina le indeplineste sunt multiple. #stfel, motivul invocat de crestini pentrul faptul ca ne imbracam este pudoarea!le)at de pasa6ul biblic in care #dam si 3va isi descopera nuditatea ca pe o rusine si se acopera cu frunze. @ationalistii 6ustifica

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 utilizarea costumului ca fiind datorata necesitatii omului de a acoperi un corp fra)il si in felul acesta de se apara de eventualele pericole. *sihanaliza aduce in prim plan ca si cauza, dorinta omului de a se diferentia de animal. 1ar n societatea actual are un rol estetic, satisfc nd dorinta de a arata mai bine sau chiar vanitatea omului. 1n mod cert ca aceste cauze ofera doar impreuna o realitate si desi motivul prim al utilizarii vestmantului ar putea coincide unei sin)ure cauze &daca am lua in considerare varianta crestina' motivul pentru care omul s!a acoperit cu haine de!a lun)ul timpului nu poate fi nicidecum redus la o sin)ura cauza ci dimpotriva, la motivele amintite am putea adau)a si altele. *rin urmare, chiar daca in )eneral oamenii cauta si ofera cauze rationale pentru faptul ca se imbraca &nevoia de protectie' e"ista nenumarate aspecte care infirma aceasta credinta. Cauzele )enerale pentru care omul isi acopera corpul nu epuizeaza nicidecum scopurile pe care acestea ar putea sa le dobandeasca in conditii particulare. -nul din cele mai cunoscute scopuri este acela ar travestirii care de nenumarate ori a reprezentat o solutie in cele mai variate situatii. 7aina are 0talentul2nu numai de a ascunde, de a camufla, ci chiar acela de a crea impresii total eronate despre oamenii cu care intram in contact. +mul are permanent tendinta ca in ciuda unor actiuni care satisfac nevoi rationale sa asocieze acestora cauze ce le lea)a de natura sa spirituala. %esi din cele mai vechi timpuri hainele au fost adaptate in functie de clima Ahainele lar)i si drapate se foloseau in re)iunile calde iar cele a6ustate in re)iunile reci Ao multitudine de articole vestimentare au dobandit simboluri felurite. #stfel, e)iptenii nu intrau in temple in vestminte de lana si nici nu puteau fi inmormantati cu ele iar hainele colorate erau considerate a fi rezervate doar zeilor8 rochia de mireasa a indiencelor are culoare rosie deoarece rosul este considerat ca fiind aducator de noroc si bo)atie in timp ce in cele mai multe re)iuni se imbraca rochia alba si lun)a ca simbol al puritatii. Chiar daca astazi simbolurile vestimentare nu se manifesta la fel de vizibil, ele continua totusi sa e"iste chiar si fara voia noastra manifestandu!si influenta asa cum si miturile desi nu mai sunt considerate ca in trecut, ele isi pastreaza eternitatea re)asindu!se chiar si in cele mai banale seriale.

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 1n prezent, desi strans le)ata de transformarile economice, evolutia costumului depinde si de evolutia conditiilor sociale, a modului de viata, a ideilor politice etc. /oda in sine, nu are doar un caracter de cautare estetica si presupune modificari care nu sunt le)ate numai de necesitate ci de moravurile societatii ale carei opinii le si e"prima. 9tudiul realizat de psiholo)ia sociala privind atat rolul primei impresii create cat si a celei formate ne arata cat de importanta este aceasta in atribuirea sensului lumii sociale. (uand in considerare ca o prima impresie formata este mai 0ri)ida2 decat impresiile ulterioare si tinand cont de faptul ca o prima impresie este in primul rand conturata prin intermediul fizicului si implicit al hainelor, atunci ne putem cu usurinta e"plica de ce la interviuri vestimentatia este indicat a fi impecabila. 1nsa vestimentatia ne ofera o sumedenie de informatii atunci cand ne formam o prima impresie. 3le se refera in primul rand la se", la ocupatie, la pozitia sociala sau la ori)inea etnica a individului. #ceste informatii furnizate au insa ca si consecinta diferentierea sociala. /odul in care individul este vestimentat ofera o sursa in plus de ener)ie in vederea compararii sociale. %aca in trecut vestimentatia era stabilita in asa fel incat individul avea prea putin libertatea de a o ale)e, astazi hainele cu care ne imbracam sunt in mare parte rodul propriei optiuni. #cest fapt permite o mai mare deschidere in a interpreta o persoana in functie de stilul vestimentar dar faciliteaza totodata si compararea sociala sub acest aspect. 1n acest conte"t putem vorbi si despre vanitate ca functie a vestimentatiei. @ealizarea compararii sociale atra)e dupa sine de cele mai multe ori relizarea unei ierarhii din partea individului si situarea sa pe o pozitie in aceasta ierarhie el simtindu!se uneori a)resat de pozitia celor mai favorizati. 1n acest conte"t Barl >lu)el realizeaza o tipolo)ie a persoanelor in functie de rolul pe care vestimentatia il are pentru un individ sau altul. 1n cadrul acesteia el distin)e tipul rebel pentru care vestmantul reprezinta o 6ena, o inchisoare, tipul resemnat care este si cel mai raspandit, tipul indiferent care abia realizeaza cu ce este imbracat, tipul pudibond care se simte prote6at de haine si tipul celui care se imbraca din datorie, pentru a avea o constiina impacata.

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 >enomenul autoconfirmarii profetiilor poate fi realizat si pe baza unei erori de interpretare vestimentara. + persoana imbracata le6er la un interviu poate fi considerata ca fiind de conditie modesta iar pentru aceasta i se poate refuza postul, devenind in cele din urma de conditie modesta. .ot vestimentatia poate crea unei persoane sentimentul de anonimat atunci cand fiind vestimentata asemanator celor din )rupul din care face parte deindividualizarea se realizeaza mult mai lesne. %ar vestimentatia poate oferi prin moda si sursa unei veritabile manipulari. Charles!>rederic Corth, liderul cvasiunic al modei feminine timp de un secol, a fost primul care a avut )eniala idee de a!si prezenta modelele pe manechine vii. #stazi aceasta practica este pretutindeni raspandita avand o puternica influenta asupra cumparatorului. #stfel, femeile nu mai cumpara articolul vestimentar ci ima)inea manechinului in articolul respectiv!la fel cum in reclame apar oameni veseli, femei frumoase, individul investind bani in situatia fericita a celor din reclama si nu in produsul propriu zis. >enomenul atribuirii se conduce dupa aceleasi le)i si in cazul vestimentatiei. -n individ prost imbracat va fi interpretat ca neavand )usturi in timp ce el va crede despre sine ca este astfel vestimentat deooarece nu dispune de mi6loace financiare. 1n acelasi timp un individ imbracat cu )ust va fi considerat astfel vestimentat dearece dispune de resurse financiare iar el va crede despre sine ca propriile ale)eri au stat la baza loo=!ului a)reabil. %e asemenea, vestimentatia poate fi si sursa unor false pre6udecati. +ferind o sursa de informatie precisa referitore la aprtenenta la un )rup sau altul vestimentatia poate induce in eroare, ea putand fi adoptata doar pentru stilul ei si separat de normele )rupului care o poarta in mod firesc. >enomenele fundamentale studiate de psiholo)ia sociala se afla prin urmare in stransa le)atura si cu vestimentatia pe care individul o poarta!dar nu cu vestimentatia in sine ci cu vestimentatia ca proprie o)lindire a personalitatii persoanei ce o poarta. @evolutia se"ual?, adus? de )eneratia hipp:, face ca 0relatia stabil?2, c?s?toria s? nu mai reprezinte un imperativ. +bstacolul se dizolv?, iar modelul lui a cuceri prin a!ti demonstra calit?tile, e nlocuit cu cel a cuceri prin seductie. 9educerea &se A 0la o parte2,

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 du" A 0a deturna, a atra)e la sine2' se refer? la comunicarea pe ascuns a unui secret. 9educerea 0se impune2 at t seduc?torului c t si celui sedus, fiind independent? de vointa lor intentional?. >iind independent de un trecut sau de un viitor, )estul seduc?torului se sustra)e unei 0lumi a ordinii2. *e ln)? spatii ale disciplinei )estului &n )enere spatiul institutiei' si!au f?cut aparitia spatii care corespund 0libert?tii2 )esturilor, nenfr n?rii lor, precum barul si discoteca, care nlocuiesc lumina zilei cu clarobscurul, cu 6ocul stroboscopic, e"presie des?v rsit? a fra)ment?rii si instantaneului. 3"punerea cu m?sur? n fata altora a l?sat loc libert?tii de a nu mai ascunde nimic din ceea ce corpul face, dar nu din ceea ce suntem. *oate e timpul s? descoperim termeni pentru un nou tip de moralitate, care s? tin? cont de att de mult comentata f?rmitare a valorilor, care nu nseamn? disparitia lor, ci, poate, faptul c? se naste o inevitabil? fisur? ntre individ si societate. 1ndividul &n cultura occidental?' se )ndeste din ce n ce mai putin ca f?cnd parte din trupul &or)anismul' unei societ?ti si din ce n ce mai mult ca fiind o unitate sin)ular? cu propriul adev?r si propria menire. .rupul $i haina devin din ce n ce mai mult o cale privile)iat? de a ne e"prima, ap?rem mai nainte de toate n fata celorlalti cu un limba6 al corpului &un limba6 care se e"prim? indiferent de ceea ce facem sau spunem'. #!ti 0fabrica2 corpul e una din obsesiile secolului nostru, ntretinut de beaut:!shop!uri, de un ntre) univers cosmetic la discretia consumatorului dornic s?!si ascund? defectele, sau s? capete un nou loo=. Cheltuim din ce n ce mai mult pe haine care sa ne 0descopere2 nu s ne acopere8 le cumprm din motive estetice nu practice. Cum spune desi)nerul #zzedine #laia A 0+ femieie va cumpara o fusta mini ce are un pret foarte mare doar pentru seductie. Di..pentru ce altceva sunt fcute haineleE2 (a fel a )andit si Fean *aul Gaultier c nd a adus corsetul de la obiect de len6erie la hain. Corsetul e un obiect vestimentar cu o mare putere se seducie Afolosit pentru a conferi siluetei feminine aspectul de 0clepsidra2, si pentru a pune toate trasaturile torsului feminin in cea mai buna lumina. corsetul este o piesa imbatabila de len6erie intima, un top irezistibil sauH partea superioara a unei tinute de )ala ori a rochiei de mireasa. Corsetul este prezent an de an atat in prezentarile de moda de la *aris si /ilano cat si pe strazi, la receptii sau la decernarile premiilor +scar.

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 %e!a lun)ul timpului, aceasta controversata piesa vestimentara a imbracat mii de femei in sute de stiluri iar in prezent, corsetul poate fi considerat simbolul cochetariei feminine. .ot un simbol al cochetriei $i seduciei este fur ! urmas al combinezonului purtat de bunicile noastre, obiect enervant si inutil pentru multe dintre femeile de astazi obisnuite sa poarte mai mult blu)i, furoul avea initial un scop precis4 sa faca sa alunece mai bine hainele, mai putin transparente si mulate decat cele de astazi, scotand in evidenta silueta feminina. #zi insa ale)em sa purtam un furou mai ales pentru nota sa pre)nanta de seductie. 1ndispensabil sub hainele transparente, furoul multumeste toate femeile4 unele femei prefera versiunea clasica din matase sau satin si il folosesc si pe post pe camasa de noapte in ocaziile speciale iar altele ale) stilul 0parizian2 mai elaborat, deseori dublat cu sutien, realizat din materiale tehnice, care se muleaza si sustine. >uroul a devenit o adevarata revolutie pe piata4 intereseaza pe lan)a marii producatori de len6erie intima si pe cei mai faimosi stilisti. 1n 9tatele -nite, celebra marca de len6erie VictoriaIs 9ecret intuind tendintele sezonului a marit numarul modelelor de furouri, iar stilisti precum %onna Baran si Vera Can), permanent atente la trenduri, si!au dezvoltat mult colectiile pe baza acestui obiect de vestimentatie. >uroul insa poate fi in nenumarate versiuni, cele mai actuale fiind cele sofisticate cu decolteu si cele transparente, mai sunt si variantele mai scurte cu slip asortat, ornate cu broderii de dantela si cristale 9Jarovs=i. -ltimele patru decenii de moda trateaza len6eria intima cu cel mai mare interes, ducand!o in zona spectacolului si a productiei de lu". (en6eria constituie, rin e"celen, teritoriul manifestarii seductiei vestimentare, atractia sa fiind potentata de mister si de relatia intim cu corpul. #zi, c nd toata lumea urmre$te cu sufletul la )ur defilrile VictoriaIs 9ecret, industria 5underJear2 cunoa$te o inflorire fr precedent. /rci de renume ca Chantal .homass, Conderbra, #)ent *rovocateur, (a *erla sau 1.%. 9arrieri au meritul de a fi investit aceste piese vestimentare, altdat pur funcionale, cu puteri de! a dreptul miraculoase. +biectul vestimentar este azi o unealta cu multiple ntrebuinri. /oda este strate)ia cu care seducem sau o simpla metoda de a ramne n atenia societi ce pune mare

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 accente pe aspectul e"terior. 7aina este protecie, atracie, pudoare sau dimpotriv, seducie, le6eritate, ele)an, haine este fiecare, haina este reflecie.

0/oda actuala este baroca, e"cesiva, senzuala si impertinenta. 3ste plina de voluptate si arabescuri. 9untem departe de avan)arde si de asceza lor8 suntem lu"osi, post!moderni si mai ales deloc inocenti. Visand la splendorile trecute ale Kizantului, moda isi inventeaza o noua Varsta de #ur. 3a nu mai are nostal)ia timpului pierdut, ci evoca un timp re)asit, in care femeia redevine creatura pretiosa, schimbatoare, voluptuoasa.2 &9everine Fouve! Glamour'.

Tipuri de personalitati
Obiectele de vestimentatie si stilul sunt acele lucruri pe care ai ocazia sa le observi adesea, ori de cate ori ai de-a face cu cineva. Observand cu atentie imbracamintea celor pe care ii intalnesti, iti poti da seama cu usurinta ca alegerea facuta si combinatia poate insemna o gama nesfarsita de posibilitati. Iubitorii de moda, citind simbolistica tinutei, culoarea si -./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 materialele din care sunt confectionate hainele, accesoriile, pot numaidecat sa deduca cate ceva despre persoana care le poarta. Inaintea unui dialog cu o persoana, impactul vizual asupra imaginii celui de langa noi, involuntar ne permite sa proiectam o imagine, care, ne ajuta la formarea unei pareri, impresii, fie ea buna sau rea. In ceea ce priveste domeniul psihologiei se poate face o clasificare a personalitatii feminine raportandu-ne la criteriul de moda. Este essential interesul pentru acesta si se considera un punct de referinta important, care poate face diferenta intre personalitatile feminine. PERS !"#IT"TE" $ !SER%"T "RE $ele cu o astfel de personalitate nu se imbraca niciodata dupa moda sezonului, considerand astfel ca nu este deloc necesar. Prefera culorile in tonuri inchise, indiferent daca sunt sau nu la moda si in general nu poarta decat bijuterii veritabile, cat se poate de discrete. "ici, conteaza foarte mult stabilitatea in comportament si autocontrolul, imaginea in fata celorlalti si profesionalismul. PERS !"#IT"TE" $ !TR"&I$T RIE "sa cum si numele o denumeste, cele care au aceasta personalitate sunt prea putin interesate de noile tendinte. $ateodata prefera combinatiile socante de culori pentru atragerea atentiei celor din jur iar la gat opteaza pentru pandantive metalice. Se afla mereu in e'treme diferite, de la bucurii la tristete, fara motive intemeiate si niciodata nu au o parere stabila, imitand uneori un aer de barfa.

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012 PERSONALITATEA MEREU TANARA "ici receptivitatea la noile tendinte ale modei este mereu in picioare. rice varsta ar avea, persoanele de acest gen se conformeaza cu usurinta la tot ceea ce inseamna nou. Sunt dispuse chiar sa faca mari eforturi, sa poarte sandale sau pantofi cu toc inalt, sa combine culorile in cel mai indraznet mod posibil pentru a fi in centrul atentiei, iar accesorile in dimensiuni mari nu lipsesc niciodata. Concluzie: Relatia dintre tinuta si personalitate nu are un sens unidirectional. Ele conlucreaza iar in acest fel un spirit negative poate atenua o pornire avangardista ale unei personalitati (mereu tanara), ca de e'emplu. "ceste tipuri de personalitate sunt desprinse din viata de zi cu zi, iar daca esti curioasa poti oricand sa faci acest e'periment, pentru a te convinge ce impact visual are o tinuta la prima vedere, iar ca un limbaj al trupului, te ajuta, acum, cunoscand aspectele unei personalitati sa aflii anumite lucruri fara a-ti fi spuse si poti chiar sa te descoperi pe tine insati folosind ca punct de referinta cele prezentate anterior.

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012

Kiblio)rafie 1. Cecilia Cara)ea ! 01storia vestimentatiei europene2, 3d. #lmanahul Kanatului,.imisoara 1LL< 2. .homas Carl:le ! 0>ilosofia vestimentatiei2, 3d.1nstitutul 3uropean, Kucuresti 1LLM N. Cillian .hourlb: A 0Oou are Jhat :ou Jeaf2&03$ti ceea ce pori2' P. .imoth: %. Cren A 09educia.#rta de a cuceri2, 3d. Dtiin $i tehnic, Kucure$ti 1LLQ <. 0>ashion RoJ2,3d. .aschen, Boln 200< S. %an 3u)en @aiu A 0#rta, comunitate, spaiu pubic. 9trate)ii politice si astetice ale modernitii2, Casa Crii de Dtiin, Clu6!Rapoca 200N Q. 9oren Bier=e)aard A 0Furnalul 9eductorului2 A 3d. 9cripta, 1LL2

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012

@eferat
(a disciplina4 3tica si bazele comunicarii (a tema4

0Vestimentatia si personalitatea2

-./, facultatea 01ndustria usoara2

Chisinau 2012

3fectuat de4 studenta )r.%V1!111, Kalica Victoria

-./, facultatea 01ndustria usoara2