Sunteți pe pagina 1din 8

Seviciile bancare

TIPURI DE SERVICII Bncile furnizeaz clientilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt: 1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri); 2. Facilitti de mprumut (de credit); 3. Servicii privind transferul fondurilor.

1.

Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)

O banc atrage bani de la clientii si, prin conturi bancare, pltindu-le, n schimb, dobnd pentru depozitele constituite. lata acestor dobnzi este o cheltuial pentru banc. Att pentru persoanele fizice, ct si pentru cele !uridice, bncile deschid, n evidenta lor, urmtoarele tipuri de conturi:

conturi curente (la vedere ) n lei si"sau n valut, conturi n care titularii pot face

operatiuni de ncasri si plti curente#

conturi de depo!it (la termen) n lei si"sau n valut, conturi n care depunerile se

fac pentru un anumit termen, perioad n care titularii nu pot efectua nici depuneri n cont, nici plti din aceste conturi.

$n functie de anumite activitti specifice, pentru clientii persoane !uridice, bncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:

conturi blocate in care sunt depuse sume n lei si"sau n valut, reprezentnd

capitalul social necesar constituirii unei societti comerciale. %up ce clientul prezint la banc dovada nregistrrii societtii la &egistrul 'omertului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate n contul curent al societtii#

conturi blocate cu destinatie special sunt conturi n care disponibilittile

titularului sunt temporar blocate, n raport de o anumit operatiune, ca msur de protectie pentru banc si pentru buna desfsurare a unor obligatii de plat ctre strintate (acreditive, garantii etc.). *le se pot constitui, dup caz, n lei si"sau n valut#

conturi pentru credite

destinate s evidentieze creditele (n lei si"sau n valut )

acordate de banc clientilor si din care urmeaz ca acestia s dispun plti#

conturi cu suma dob"ndit prin participare la licitatiile valutare evidentiaz

sume n lei sau valut rezultate din operatiunile de vnzare"cumprare de valut sau lei pe piata interbancar, ordonate de client si efectuate de banc n contul acestuia. 2 !acilit"ti de #$pru$ut (de credit) Bncile mprumut clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora. +nele bnci ofer mprumuturi att persoanelor fizice ct si persoanelor !uridice. 'lientul trebuie s plteasc un tarif pentru analizarea de ctre banc a oportunittii acordrii creditului si o dobnd pentru creditul primit. Aceste tarife si dobnzi reprezint un venit pentru banc.

3.

Servicii privind transferul fondurilor

Bncile furnizeaz si servicii privind pltile prin transferul fondurilor (att electronic ct si prin instrumente de plat), n numele si la cererea clientilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a crui mrime variaz n functie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor. Acest comision aduce un venit bncii. ,a!oritatea persoanelor !uridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cnd n cnd.

II.

2 %&TE SERVICII '!ERITE DE (%)CI $n afar de tipurile de conturi mentionate mai sus, persoanele !uridice ( si, ntr-

o proportie mai mic sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitri dect cele privind operatiunile de baz ale bncilor. Bncile ofer multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. $n prezent, bncile romnesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare. * V%&UT% $n cazul cltoriilor n strintate, sunt necesare si mici cantitti din moneda trii respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti s foloseasc cecuri de cltorie sau instrumente de plat asemntoare, n loc s poarte asupra lor valut n numerar. Bncile pot asigura clientilor posibilitatea de a procura ma!oritatea valutelor trilor lumii.

Bncile vnd moned strin (valut) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. rincipalii concurenti ai bancilor, n acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si agentiile de turism, n special din zonele de destinatie ale cltoriilor de vacant. Aceste dou tipuri de organizatii trebuie s-si procure, la rndul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumprnd valut de la bnci).

2. CECURI&E DE C%&%T'RIE
'ecurile de cltorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cltoresc. 'ecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, n toate trile lumi sau pot fi schimbate, oricnd, n numerar. +n cec de cltorie cuprinde promisiunea unei bnci (sau a unei organizatii cu o reputatie similar) de a plti o sum de bani oricrei persoane ce posed fila de cec de la persoana n numele creia a fost emis cecul. 'ecurile de cltorie se pot procura de la orice banc. n de curnd, ma!oritatea bncilor emiteau propriile cecuri de cltorie. $n prezent cele mai multe bnci au ncheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internationale de cecuri de cltorii. + P&%TI PRIVI)D DERU&%RE% C,E&TUIE&I&'R -UVER)%.E)T%&E Bncile efectueaz plti si n numele guvernului, n special cele privind finantarea unor proiecte de investitii de stat. -pre e.emplu, statul poate finanta, constructia unei noi scoli sau a unui spital. 'ompaniile de constructii vor primi banii aferenti lucrrilor efectuate si finantate din fondurile statului, prin intermediul bncilor.

4.

/)C%S%RE% T%0E&'R SI %.E)1I&'R ersoanele care trebuie s plteasc ta.e sau amenzi pot folosi sistemul

bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor institutii sau chiar statului.

5.

C')SE.)%RE% DE DEP'1ITE /a bnci se pot constitui sume n depozit, cu un rol de garantie, care sunt

pstrate pe perioada solutionrii unor diferende !udiciare sau a altor cauze. 2 SERVICII DE E0ECUT'R TEST%.E)T%R +nele bnci ofer clientilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si propriettile clientilor decedati. Bncile trateaz rezolvarea acestor probleme cu autorittilr administrative, n numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprietti. entru aceste servicii, banca percepe un

comision, n functie de valoarea propriettii. 3 C%SETE PE)TRU P%STR%RE% V%&'RI&'R 'lientii unei bnci pot folosi seifurile acesteia pentru pstrarea unor valori. -erviciul se numeste casete pentru pstrarea valorilor bncile percepnd n schimb un comision. $n baza acestui serviciu, clientii si pot lsa spre pstrare articole de valoare, cutii nchise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitant pentru bunurile lsate n pstrare, asumndu-si, astfel, rspunderea asupra acestora. 4 SEI!URI&E Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implic folosirea unor spatii special amena!ate care apartin bncii. 'lientului i se pune la dispozitie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pstrnd o cheie si clientul cealalt.

Accesul la seif poate avea loc oricnd n timpul orelor de program ale bncii, timp n care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente. 5 (%)C% &% D'.ICI&IU Aceast sintagm este un termen nou, utilizat n practica bancar contemporan si se refer la posibilitatea bncilor de a oferi clientilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. 0olsind metode electronice, clientii au acces la conturile lor fr s-si prseasc domiciliul. ,ai e.ist alte cteva servici pe care bncile occidentale le pot oferi clientilor lor. *6 DEPU)ERI&E PE)TRU ' )'%PTE Aceast facilitate este oferit acelor clienti care doresc s depoziteze fonduri, n timpul cnd banca este nchis. 'ei care apeleaz cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc s-si depoziteze,pentru sigurant, ncasrile zilnice la banc. $n general, sunt dou metode de administrare a depozitului. Banca poate s deschid depozitul n absenta clientului ( dup verificarea sumelor aduse) si apoi s crediteze contul clientului. $n a doua variant, clientul adun banii destinati depozitrii peste noapte urmnd s-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. entru astfel de operatiuni, bncile au spatii special

amena!ate si, binenteles, percep un comision.

11. EUR'CECURI&E
O carte de credit #urocec permite clientului s schimbe cecul n numerar, la bncile afiliate la sistemul #urocec din orice tar din *uropa. Avanta!ul utilizrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cltorie este dat de faptul c, n limita unei anumite sume (de e.emplu 122 3), clientul nu trbuie s achite n prealabil contravaloarea acestora. 4aloarea cecurilor este debitat n contul clientului, n

momentul transmiterii lor la banca emitent. 'rtile de credit #urocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale.

12. %SI-UR%RE% DE C%&%T'RIE


E bine ca toti cei care c"l"toresc #n str"in"tate s" fie sf"tuiti ca #nainte de #nceperea c"l"toriei s" fie asi7urati pe ti$pul acesteia8 recur79nd #n acest sens la : asi7urarea de c"l"torie : De re7ul"8 b"ncile ofer" un pachet standard prin care asi7ur" clientul #$potriva principalelor riscuri de c"l"torie contra pl"tii unei pri$e de asi7urare Principalul risc8 acoperit prin aceste asi7ur"ri8 este cel privind asistenta $edical"8 #n putine t"ri str"ine av9nd acces direct la un trata$ent de ur7ent" 7ratuit %si7urarea de c"l"torie per$ite ra$bursarea su$elor cheltuite8 desi poate e;ista o li$it" $a;i$" a su$ei recuperabile T"rile din Uniunea European" au #ncheiat acorduri reciproce cu privire la asi7urarea asistentei $edicale

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate