Sunteți pe pagina 1din 86

Cabinet Avocat ˝TEODORESCU NICUȘOR˝ Forma de exercitare a profesiei: cabinet individual avocat TABLOUL AVOCATILOR Baroului BUCUREȘTI http://unbr.eu UNBR-BAROUL BUCUREȘTI cu sediul în București, Strada ACADEMIEI nr. 4-6, sc. 2, ap. 31, et.3, sector 3, Cod poștal 030012, tel/fax: 0213150244

Sediu secundar: Municipiul Galați, Strada Siderurgistilor nr. 43 Bloc GS1, scara 1,

parter, cod postal 800245 TEL. 0768897438 sau 0753805501 Cod Înregistrare Fiscală: 28187651 E-mail: avocatteodorescunicusor@yahoo.ro http://teodorescunicusor.wordpress.com

Către

COMISIA EUROPEANĂ

-pentru informare comisarilor europeni cu adresele de email indicate la finalul sesizării-

Domnule PREȘEDINTE al ROMÂNIEI

Subsemnatul Avocat definitiv Teodorescu Nicușor Teodorescu Nicușor, cetățean român, cu domiciliul ales la sediul secundar al Cabinetului de Avocat Teodorescu Nicușor-Cod Înregistrare Fiscală 28187651-, situat în ROMÂNIA, Municipiul Galați, Strada Castrul Roman nr. 31, Bloc C.F.R., Ap.2, Județul Galați, Cod poștal 800416,

pentru NEÎNDEPLINIREA de către ROMÂNIA (R.P.R.), a OBLIGAȚIILOR POZITIVE DE A ÎNFIINȚA instituțiile de drept public, persoanele juridice NEÎNFIINȚATE, enumerate în continuare exemplificativ, neavând ACTE DE ÎNFIINȚARE și nici SEDII CONCRETE atribuite legal ci doar ˝ADRESE de CORESPONDENȚĂ˝:

PARLAMENTUL ROMÂNIEI -

DEPUTAȚILOR și SENATUL;

CAMERA

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI;

GUVERNUL României;

CONSILIUL ECONOMIC și SOCIAL;

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII;

1

MINISTERELE-care nu pot fi înființate în subordinea

Guvernului mai înainte de intrarea în vigoare a LEGII de ÎNFIINȚARE

și de atribuire sediu concret Guvernului României.

MINISTERUL PUBLIC-PARCHETELE-;

ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE a

ROMÂNIEI;

INSTANȚELE

Tribunale și Judecătorii,

de

JUDECATĂ-Curți

de

Apel,

fiind brutal îngrădit în DREPTUL FUNDAMENTAL

DE

ACCES

la

JUSTIȚIE

INSTITUITĂ

PRIN

LEGE

și

NEPUTÂND ACCESA LEGAL INSTITUTIILE PUBLICE din

ROMÂNIA mai înainte de

ÎNFIIȚARE

și ATRIBUIRE de SEDII

CONCRETE,

neavând la dispoziție o cale de sesizare legală a instanțelor naționale urmare a NEÎNFIINȚĂRII de către ROMÂNIA, solicit ca în temeiul Art. 226 TCE să acționați în judecată România denumită Republica Populară Română (TCE) în vederea pronunțării unei decizii preliminare care să ateste:

1. NEVALABILITATEA și NELEGALITATEA

TUTUROR HOTĂRÂRILOR FORMULATE de INALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE a ROMÂNIEI, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ a ROMÂNIEI și INSTANȚELE NAȚIONALE-Curți de Apel, Judecătorii, Tribunale-, motivat de faptul că România, din culpa sa, nu are ˝INSTANȚE

INSTITUITE prin LEGE˝

conform Art. 6 din CONVENȚIA

Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu Art. 10 din Lege

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, fiind nesocotită întreaga ORDINE DE DREPT impusă de legislația națională a României.

2. NEVALABILITATEA și NELEGALITATEA

TUTUROR ACTELOR NORMATIVE emise de Parlamentul

2

României-Camera Deputaților și Senat- și ACTELOR INTRODUSE în circuitul juridic, emise de INSTITUȚIILE STATULUI ROMÂN NEÎNFIINȚATE și cărora nu le-au fost atribuite sedii concrete, cu obligarea Statului Român DE A ÎNFIINȚA INSTITUȚIILE PUBLICE conform ORDINII sale de DREPT, de a le atribui SEDII CONCRETE, după care să le organizeze în vederea dobândirii dreptului legal de a funcționa.

Pe scurt, nelegalitățile sunt următoarele:

1. ROMÂNIA a violat direct legislația europeană-Art. 6

din C.E.D.O. urmare a neinstituirii instanțelor de judecată prin lege. România le-a organizat MAI ÎNAINTE de A LE ÎNFIINȚA și MAI ÎNAINTE de A LE ACORDA SEDII CONCRETE. Persoane juridice NEÎNFIINȚATE nu pot judeca acțiunea subsemnatului.

2. Urmare a neînființării instituțiilor-persoane juridice,

acestora nefiindu-le atribuite nici sedii concrete, ROMÂNIA m-a pus în imposibilitatea de a mă adresa persoanelor juridice care nu au primit dreptul de a funcționa. În legislația în vigoare din România nu există

sedii concrete ale instituțiilor neînființate, la care să mă adresez legal.

3. NEFIIND ÎNFIINȚATE MINISTERUL PUBLIC-

PARCHETELE și NEFIIND ÎNFIINȚATE ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE a ROMÂNIEI, nefiind ÎNFIINȚATE INSTANȚELE de JUDECATĂ din ROMÂNIA, INSTITUȚIILE UNIUNII EUROPENE nu poat avea o cooperare judiciară legală și serioară în materie penală și civilă.

4. NEFIIND ÎNFIINȚATE INSTANȚELE NAȚIONALE în

ROMÂNIA, persoanele juridice NEÎNFIINȚATE și FĂRĂ SEDII din ROMÂNIA nu poate răspunde solicitarilor de interpretare a actelor legislative europene. Curtea de Justiție răspunde persoanelor ˝ÎN FIINȚĂ˝ nu NEÎNFIINȚATE și FĂRĂ SEDII CONCRETE.

3

CONCRET, vă prezint situația dezastruoasă în care a fos adusă România din punct de vedere juridic:

I.

ORDINEA

de

DREPT

INTERNAȚIONALĂ

și

NAȚIONALĂ

VIOLATĂ

de

ROMÂNIA

denumită

Republica

Populară Română:

I.1. Art. 6 din CEDO: DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL 1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi în termen rezonabil, de către o instanţă

independentă şi imparţială, INSTITUITĂ DE LEGE, care va hotărî

şi imparţială , INSTITUITĂ DE LEGE , care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor

fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale îndreptate împotriva sa.

I.2. Însuși Statul Român -persoană juridică de drept public- are LEGE de CONSTITUIRE (ÎNFIINȚARE), reproducând extras din Lege nr. 363 din 30.12.1947 ÎN VIGOARE ÎN PREZENT, pentru CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN în Republica Populară Română, publicată în Monitorul Oficial nr. 300 bis din 30 decembrie 1947:

ART. 3 România este Republică Populară. Denumirea Statului Român este: "Republica Populară Romană" (R.P.R.).

I.3. Prin DECRET-LEGE nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind CONSTITUIREA, organizarea şi funcţionarea Consiliului

4

Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, fac dovada ÎNFIINȚĂRII LEGALE a persoanei

juridice de drept public, prin

LEGALE a persoanei juridice de drept public, prin CONSTITUIREA Frontului Salvării Naționale și a

CONSTITUIREA Frontului Salvării

Naționale și a Consiliului Frontului Salvării Naționale, reproducând din preambul și Art. 1:

Frontul Salvării Naţionale

S-A CONSTITUIT şi reprezintă

 

unirea tuturor forţelor patriotice şi democratice ale tarii pentru răsturnarea clanului dictatorial ceausist, pentru concentrarea aspiratiilor celor mai largi mase de oameni ai tarii la o viata libera şi demna şi cadrul afirmarii acestora. În scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afirmarii

demnităţii poporului roman,

 

S-A CONSTITUIT Consiliul Frontului

Salvării Naţionale, ca organ suprem al puterii de stat.

 

ART. 1 Numele țării este România. Forma de guvernamant a tarii este republica.

I.4. Art. 1 din Lege nr. 21 din 06.02.1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații), ÎN VIGOARE, în condițiile în care minima logică omenească distinge că printr-un act normativ de nivel inferior legii-Art. 86 din ORDONANȚA nr. 26/30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații, nu a putut ˝abroga˝ o LEGE, text de lege care a impus CREAREA prin LEGE a persoanelor juridice de drept public, ˝ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA˝ neputând avea loc decât concomitent cu ÎNFIINȚAREA sau DUPĂ ÎNFIINȚAREA PERSOANEI JURIDICE :

A. PERSONALITATEA JURIDICĂ

ART.

1

Persoanele

CREEAZĂ NUMAI PRIN LEGE.

juridice

de

drept

public

SE

I.5. Art. 29 din DECRET nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, abrogat la 01.11.2011 prin

Lege 287/2009 privind Codul civil, a prevăzut expres

INSTITUȚIILOR DE STAT ca persoane juridice, prin LEGE, DECRET sau HOTĂRÂRE:

ÎNFIINȚAREA

ART. 29 INSTITUŢIILE DE STAT, ca persoane juridice,

pot fi ÎNFIINŢATE, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de

, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri,

Miniştri, …………………………………………………

5

Instituţiile şi întreprinderile anexe

SE ÎNFIINŢEAZĂ

în

acelaşi mod ca şi organizaţiile socialiste pe lîngă care funcţionează.

I.6. Art. 33 alin. (2) și (3) din DECRET nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, abrogat în data de 01.11.2011 prin Lege 287/2009 privind Codul civil, a prevăzut pentru

toate persoanele juridice care nu sunt

INSTITUȚII de STAT care SE

ÎNFIINȚEAZĂ prin LEGE, DECRET sau HOTĂRÂRE, condiția existenței

unui ACT de ÎNFIINȚARE, o AUTORIZARE de ÎNFIINȚARE

,

ÎNFIINȚAREA nefiind facultativă:

˝Celelalte persone juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit dispoziţiunilor art. 28, de la data

de la data

recunoaşterii, ori a AUTORIZĂRII INFIINTARII lor sau de la data

ACTULUI DE DISPOZIŢIUNE

CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ ,
CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ ,

CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ,

CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ ,
CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ ,
CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ ,

îndeplinirii oricărei alte cerinţe, prevăzute de lege. Cu toate acestea, chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere ori de data îndeplinirii celorlalte cerinţe

ce ar fi prevăzute, persoana juridică are capacitatea chiar de la DATA

ACTULUI

DE

ÎNFIINŢARE

ACTULUI DE ÎNFIINŢARE

cît

priveşte

drepturile

ACTULUI DE ÎNFIINŢARE cît priveşte drepturile în favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror

în

favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucît acestea sînt cerute pentru ca persoana juridică sa ia fiinta în mod valabil.˝

constituite

I.7. Art. 38 și 39 din DECRET nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice abrogat la 01.11.2011 prin Lege 287/2009 privind Codul civil, care nu a dat dreptul persoanei juridice să poarte altă denumire decât cea prevăzută în ACTUL de ÎNFIINȚARE sau statut iar SEDIUL nu poate fi stabilit decât prin ACTUL de ÎNFIINȚARE:

ART. 38 PERSOANA JURIDICĂ VA PURTA DENUMIREA

 

STABILITĂ prin ACTUL CARE A ÎNFIINŢAT-O

sau prin statut.

Odată cu înregistrarea sau înscrierea persoanei juridice, se va trece în registru şi denumirea ei.

ART. 39

SEDIUL

persoanei juridice se stabileşte

potrivit ACTULUI CARE A ÎNFIINŢAT-O

 

sau STATUTULUI.

I.8. Art. 194 și Art. 195 din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil intrat în vigoare la 01.11.2011, a impus pentru orice persoană juridică, condiția existenței unui ACT DE ÎNFIINȚARE:

˝ART. 194 MODURILE DE ÎNFIINŢARE

˝ART. 194 MODURILE DE ÎNFIINŢARE

˝ART. 194 MODURILE DE ÎNFIINŢARE

6

(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ : a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în
(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ : a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în
(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ : a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în
(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ : a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în

(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ

(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ : a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în cazul

:

(1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ : a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în cazul

a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent,

: a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice
: a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice
: a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice

în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice, al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi al operatorilor economici care se constituie de către stat sau de către unităţile administrativ-

˝ART. 195 DURATA PERSOANEI JURIDICE Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ pe durată
˝ART. 195 DURATA PERSOANEI JURIDICE
Persoana
juridică
SE
ÎNFIINŢEAZĂ
pe
durată

teritoriale. ÎN TOATE CAZURILE, ACTUL DE ÎNFIINŢARE trebuie

să prevadă în mod expres dacă autoritatea publică sau instituţia publică este PERSOANĂ JURIDICĂ; b) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al celor care o constituie, autorizat, în condiţiile legii; c) în orice alt mod prevăzut de lege. (2) Dacă prin lege nu se dispune altfel, prin ACT DE ÎNFIINŢARE se înţelege ACTUL DE CONSTITUIRE a PERSOANEI JURIDICE şi, după caz, STATUTUL acesteia.˝

nedeterminată, dacă prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel.˝

I.9 . Art. 196 din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil intrat în vigoare la 01.11.2011, a impus sancțiunea NULITĂȚII ABSOLUTE

pentru orice persoană juridică

pentru inexistența

ACTULUI DE

ÎNFIINȚARE:

SECŢIUNEA A 2-A NULITATEA PERSOANEI JURIDICE

ART. 196 CAUZELE DE NULITATE (1) NULITATEA UNEI PERSOANE JURIDICE poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai atunci când:

LIPSEŞTE ACTUL DE ÎNFIINŢARE sau nu a fost

a)

încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege;

d) LIPSEŞTE AUTORIZAŢIA ADMINISTRATIVĂ necesară

pentru ÎNFIINŢAREA

AUTORIZAŢIA ADMINISTRATIVĂ necesară pentru ÎNFIINŢAREA acesteia; e) ACTUL DE ÎNFIINŢARE nu prevede DENUMIREA,

acesteia;

e) ACTUL DE ÎNFIINŢARE nu prevede DENUMIREA,

SEDIUL sau OBIECTUL DE ACTIVITATE;

f) ACTUL DE ÎNFIINŢARE nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vărsat; i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea NULITĂŢII ACTULUI DE ÎNFIINŢARE a persoanei juridice.

7

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c) - g) se
(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c) - g) se

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c) - g) se sancţionează cu NULITATEA ABSOLUTĂ.

sancţionează cu NULITATEA ABSOLUTĂ.

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c) - g) se sancţionează cu NULITATEA ABSOLUTĂ.

I.10. ART. 205 alin. (2) și (3) DATA DOBÂNDIRII CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil intrat în vigoare la 01.11.2011, care a condiționat dobândirea capacității de folosință a oricărei persoane juridice de existența

ACTULUI de ÎNFIINȚARE

:

˝Art. 205 (2) CELELALTE PERSOANE JURIDICE au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit art.

194, DE LA DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE, de la data autorizării

LA DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE , de la data autorizării constituirii lor sau de la data

constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevăzute la alin.

(1) pot,

drepturi şi să îşi asume obligaţii, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică SĂ IA FIINŢĂ în mod valabil.˝

chiar de la data ACTULUI DE ÎNFIINŢARE, să dobândească

ca persoana juridică SĂ IA FIINŢĂ în mod valabil.˝ chiar de la data ACTULUI DE ÎNFIINŢARE

I.11. Reproducând extras din DECRET 132/1952 Decret pentru modificarea codurilor de procedura civila, procedura penala si procedura fiscala, IN LEGATURA CU RESTRUCTURAREA

ORGANIZARII

JUDECATORESTI,

CURȚII

SUPREME

și

fac

dovada

JUDECATORESTI, CURȚII SUPREME și fac dovada DESFIINȚĂRII loc nicio INSTANȚELOR, neavând

DESFIINȚĂRII

loc

nicio

INSTANȚELOR,

neavând

ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare :

INSTANȚELOR, neavând ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare : SE DESFIINTEAZA Art. XIII. - JUDECATORIILE POPULARE care In
INSTANȚELOR, neavând ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare : SE DESFIINTEAZA Art. XIII. - JUDECATORIILE POPULARE care In
INSTANȚELOR, neavând ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare : SE DESFIINTEAZA Art. XIII. - JUDECATORIILE POPULARE care In

SE DESFIINTEAZA

neavând ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare : SE DESFIINTEAZA Art. XIII. - JUDECATORIILE POPULARE care In localitatile

Art. XIII. - JUDECATORIILE POPULARE care

In localitatile unde

Justitie

Militara,

ce

se

și pentru Tribunalele POPULARE

Art. XIV. - TRIBUNALELE

vor preda arhiva TRIBUNALELOR POPULARE in circumscriptia carora era sediul lor.

,

vor

vor preda

preda

arhiva

conform

CE SE DESFIINTEAZA

arhiva TRIBUNALELOR POPULARE in circumscriptia carora era sediul lor, cu exceptia arhivei privind recursurile pendinte la acele instante, care va fi predata tribunalelor regionale in circumscriptia carora se afla sediul lor.

si tribunal popular de oras si

IA FIINTA

tribunal popular de raion, arhiva va fi predata tribunalului popular de oras.

Art. XVII. - Curtea Suprema si Curtea de Casatie si

 

DESFIINȚEAZĂ

 

Tribunalului Suprem. Art. XXXI.-Pentru TRIBUNALELE REGIONALE, precum

 

CE SE ÎNFIINȚEAZĂ

 
   

Legii pentru organizarea judecătorească

8

Art. XXXIII. - Prezentul decret va intra in vigoare la data de 1

august 1952.

I.12. DOVEZI cum se atribuie preferențial, SEDII CONCRETE, individualizate prin indicarea localității,

străzii și numărului,

reproducând drept exemple:

Art. 1 alin. (3) din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 34 din

22 ianuarie 2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 52 din 28 ianuarie 2009, care a atribuit SEDIU CONCRET :

 

˝ART. 1

(3) Sediul principal al Ministerului Finanțelor

Publice este în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5

Art. 1 alin. (2) din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 212 din

26 ianuarie 2001, HOTĂRÂREA Guvernului nr. 736 din 3 iulie 2003, HOTĂRÂREA Guvernului nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, care a atribuit SEDIU CONCRET

Ministerului Justiției:

 

Art. 1 (2) Ministerul Justiţiei are

SEDIUL

în municipiul

Bucureşti,

str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.

 

Art. 1 alin. (1) din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 725 din

21 iulie 2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, pubbicată în Monitorul Oficial nr. 548/04 august 2010, care a atribuit SEDIU CONCRET Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

municipiul Bucureşti, ART. 1 (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al

municipiul Bucureşti,

ART. 1 (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu

personalitate juridică, în subordinea Guvernului,

publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, bd. Carol I nr. 24, sectorul 3. cu

bd. Carol I nr. 24, sectorul 3.

cu SEDIUL

în

publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, bd. Carol I nr. 24, sectorul 3. cu

Art. 6 alin. (2) din Hotărâre nr. 1492 din 09/09/2004,

publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 28/09/2004 privind

principiile de organizare, funcționarea şi atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste și ANEXA la hotărâre, care a atribuit

DENUMIRI, SEDII CONCRETE, individualizate prin localitate, stradă și

număr:

9

˝Art.

6

(2)

Zonele

de

competenţă,

denumirile

care

inspectoratelor

face parte integrantă din prezenta hotărâre.˝

şi sediile acestora sunt prezentate în anexa

┌────┬──────────────────┬──────────────────────────────┬────────────

─────────┐

Nr.

│Teritoriul zonei │ Denumirea Inspectoratului

 

Sediul

│crt.│ de competenţă

Sediu (Adresa)

(Adresa)

├────┼──────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────┤

1. │Alba

│Inspectoratul pentru Situaţii │

ALBA IULIA

│de Urgenţă "UNIREA" al

Str. Clujului nr. 10

├────┼──────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────┤

│judeţului Alba

2. │Arad

│Inspectoratul pentru Situaţii │

ARAD

│de Urgenţă "VASILE GOLDIŞ" al │

Str. Andrei Şaguna

│judeţului Arad

nr. 66-72

 

├────┼──────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────┤

3. │Argeş

│Inspectoratul pentru Situaţii │

PITEŞTI


├────┼──────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────┤



│de Urgenţă "Cpt.PUICĂ NICOLAE"│

│al judeţului Argeş

│Inspectoratul pentru Situaţii │

│de Urgenţă "Mr.CONSTANTIN ENE"│

Str. Traian nr. 26

BACĂU

Str. Milcov nr. 49


4. │Bacău

│ │

│al judeţului Bacău

PERSOANELOR

JURIDICE de DREPT PUBLIC este de rang constituțional, reproducând Art. 79 alin. (2) din Constituția României și Art. 1 din Lege nr. 73/03.11.1993 privind ÎNFIINȚAREA, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ:

I.13.

DOVADĂ

ÎNFIINȚAREA

Art. 79 (2) Constituția României:

ÎNFIINŢAREA

,

organizarea

şi

funcţionarea

Consiliului

Legislativ

se

stabilesc prin lege organică.

Art. 1 din Lege nr. 73/03.11.1993 privind ÎNFIINȚAREA, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ:

CAP. I

ÎNFIINŢAREA şi atribuţiile

Consiliului Legislativ

ART. 1(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi

SE ÎNFIINŢEAZĂ

Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii şi ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.

I.14. Art.1 (5) din Constituția României:

În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

10

II. NEÎNFIINȚAREA PUTERII LEGIUITOARE- PARLAMENTUL ROMÂNIEI-CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL României-. INEXISTENȚA ACTULUI de ÎNFIINȚARE și neatribuirea de sedii concrete prin act de înființare:

II.1. Conform textelor de lege reproduse la pct. I.1- I.10, este evident că instituția de drept public, PARLAMENTUL ROMÂNIEI- CAMERA DEPUTAȚILOR și SENATUL trebuia să aibă ACT DE ÎNFIINȚARE și SEDII CONCRETE. Însuși Statul Român are LEGE de CONSTITUIRE/ÎNFIINȚARE ca persoană juridică de drept public. Toate instituțiile de stat și toate persoanele juridice din România au obligație de a nu desfășura activități mai înainte de ÎNFIINȚARE și de atribuirea de sedii concrete, sancțiunea impusă de România fiind NULITATEA ABSOLUTĂ.

II.2. Prin reproducerea postărilor de pe internet:

sancțiunea impusă de România fiind NULITATEA ABSOLUTĂ. II.2. Prin reproducerea postărilor de pe internet : 11

11

prezint DOVADA RECUNOAȘTERII PUBLICE a Parlamentului României - Camera Deputaților și Senatul - că NU

prezint DOVADA RECUNOAȘTERII PUBLICE a Parlamentului României -Camera Deputaților și Senatul - NU AU SEDII ci și-au ales fără temei în lege, două ADRESE de CORESPONDENȚĂ.

ATRIBUIRII

SEDIULUI CONCRET entității intitulate CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI;

După venirea la putere a socialiștilor (PSD-isti) sprijiniți de liberali-istoria fiind ciclică- Uniunea Europeană a fost foarte îngrjorată că acești puiuți de comuniști vor ˝DESFIINȚA˝ celebra ˝CURTE CONSTITUȚIONALĂ a ROMÂNIEI˝.

În drept, nu poate fi ˝desființată˝ deoarece încă NU S-A ÎNFIINȚAT (nu s-a născut încă, nu are un cămin-fiind boschetară)

II.1. Conform textelor de lege reproduse la pct. I.1- I.10, este evident că instituția de drept public, CURTEA

putea

CONSTITUȚIONALĂ

II.

NEÎNFIINȚAREA

și

LIPSA

A

ROMÂNIEI,

pentru

a

funcționa, trebuia să aibă ACT DE ÎNFIINȚARE și SEDIU CONCRET, individualizat prin localitate, stradă și număr.

II.2. Prin exemplele de la Pct. I.12 fac dovada cum prin lege/act normativ, trebuia atribuit sediu concret Curții Constituționale a României, individualizat prin localitate, STRADĂ și NUMĂR. Și

12

individualizat, conform prevederilor legale reproduse la pct. I, sediul nu putea fi atribuit decât prin ACTUL de ÎNFIINȚARE.

II.3. Lege nr. 47/18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu este o lege de ÎNFIINȚARE ci de organizare și funcționare. Capacitatea de folosință nu a fost dobândită urmare a NEÎNFIINȚĂRII prin LEGE. Doar după ÎNFIINȚARE și atribuirea sediului concret, avea drept de funcționare.

II.4. Prevederea Art. 4 din Lege nr. 47/18 mai 1992. citez:

˝Sediul Curții Constituționale a României este în Municipiul

București˝

nu echivalează cu atribuirea de sediu, motivat astfel:

1) Potrivit Art. 196 alin. (1) lit. e) din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil,sediul trebuia prevăzut în ACTUL de ÎNFIINȚARE iar Lege nr. 47/1992 este lege de ORGANIZARE. 2) A spune că ˝sediul…este in Municipiul București˝ e ca și cum arunci acul în carul cu fân. La pct. I.12. am dovedit cu arată sediile atribuite, și acelea fiind ilegale, nefiind atribuite prin acte de înființare.

Lege nr. 73/03.11.1993

privind ÎNFIINȚAREA, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, reprodus la pct. I.13, constituie dovadă de LEGE de

ÎNFIINȚARE a instituției publice.

II.5.

Art.

1

din

II.6. Nu poate fi invocată drept scuză a lipsei ACTULUI de ÎNFIINȚARE și a SEDIULUI, Constituția României, întrucât potrivit Art. 1 alin. (5) din Constituția României, RESPECTAREA LEGILOR este OBLIGATORIE. Curtea Constituțională funcționează ilegal, mai înainte de intrarea în vigoare a legii de înființare, cu violarea Art. 1 alin. (5) din Constituția României și a textelor de lege reproduse la pct. I.1-I10.

13

III. NEÎNFIINȚAREA și LIPSA ATRIBUIRII SEDIULUI CONCRET entității intitulate ˝GUVERNUL ROMÂNIEI.

III.1. Conform textelor de lege reproduse la pct. I.1-I.10, este evident că instituția de drept public, GUVERNUL ROMÂNIEI, pentru a putea funcționa, trebuia să aibă ACT DE ÎNFIINȚARE și SEDIU CONCRET, individualizat prin localitate, stradă și număr.

III.2. Prin exemplele de la Pct. I.12 fac dovada cum prin lege/act normativ, trebuia atribuit sediu concret GUVERNULUI României, individualizat prin localitate, STRADĂ și NUMĂR. Și individualizat, conform prevederilor legale reproduse la pct. I, sediul

nu putea fi atribuit decât prin ACTUL de ÎNFIINȚARE.

Neexistând

lege de ÎNFIINȚARE nu poate exista SEDIU LEGAL atribuit .

 

nr. 10 din 31 decembrie

şi

funcţionarea Guvernului României, C.F.S.N. a dispus

legal, CONSTITUIREA Guvernului României:

III.3. Prin DECRET - LEGE

privind

1989

CONSTITUIREA,

organizarea

ART.

1

Pe

data

prezentului

decret-lege

SE

CONSTITUIE

Guvernul României, ca organ suprem al administraţiei de stat.

III.4. Guvernul României a fost legal constituit până în data de 28.12.1990- aproximativ 1 an de zile- când prin art. 23 din Lege nr. 37/1990 privind ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA

14

Guvernului României, a fost abrogat DECRET - LEGE

nr. 10 din 31

decembrie 1989 privind CONSTITUIREA, organizarea şi funcţionarea Guvernului României, Guvernul României fiind doar ˝organizat˝ și complet nefuncțional anterior REÎNFIINȚĂRII.

III.5.

După data de 28.12.1990 NU A MAI EXISTAT

GUVERN CONSTITUIT/ÎNFIINȚAT.

III.6. Și în prezent, Guvernul României funcționează ilegal, uzitând de legea de organizare și funcționare nr. 90/26.03.2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, FĂRĂ a INTRA ÎN VIGOARE vreo LEGE de CONSTITUIRE/ÎNFIINȚARE.

III.7. Art. 1 alin. (5) din Constituția României coroborat cu textele de lege reproduse la pct. I.1-I.10- constituie dovezi certe privind nelegala funcționare a Guvernului României, fără LEGE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU CONCRET atribuit prin LEGE de ÎNFIINȚARE.

III.8. Raportat la Art. 38 și 39 din DECRET nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice abrogat la 01.11.2011 prin Lege 287/2009 privind Codul civil, ˝GUVERNUL ROMÂNIEI˝ urmare a NEÎNFIINȚĂRII, a purtat această denumire vădit ilegal și NU A AVUT STABILIT SEDIU urmare a inexistenței legii de înființare.

III.9. Art. 196 din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil intrat în vigoare la 01.11.2011, a impus sancțiunea NULITĂȚII ABSOLUTE pentru inexistența ACTULUI DE ÎNFIINȚARE, ˝GUVERNUL ROMÂNIEI˝ fiind lovit de NULITATE ABSOLUTĂ, nefiind o persoană juridică de drept public înființată prin lege ci doar o ENTITATE

. E ca si cum cineva ar

˝ORGANIZATĂ˝ ilegal, trăi înainte de a se naște

anterior ÎNFIINȚĂRII

III.10. ART. 205 alin. (2) și (3) DATA DOBÂNDIRII CAPACITĂȚII DE FOLOSINȚĂ din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil intrat în vigoare la 01.11.2011, a condiționat dobândirea

capacității

de

folosință

a

oricărei

persoane

juridice,

inclusiv

a

Guvernului

României,

de

existența

ACTULUI

de

ÎNFIINȚARE,

15

˝Guvernul

României˝

urmare

a

NEÎNFIINȚĂRII

,

neavând

capacitate de folosință:

 

IV. NEÎNFIINȚAREA și NEATRIBUIREA de SEDIU CONCRET INSTITUȚIEI PUBLICE de INTERES

NAȚIONAL cu denumirea

CONSILIUL

ECONOMIC și

SOCIAL

(C.E.S.),

fiind

impusă expres prin Art. 141 și Art. 117 alin. (3) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

ÎNFIINȚAREA

prin

LEGE

ARTICOLUL 141 CONSILIUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al

Guvernului

în

domeniile

de

specialitate

stabilite

prin

LEGEA

SA

ORGANICĂ

de

ÎNFIINŢARE

, organizare şi funcţionare.

 

ARTICOLUL 117 ÎNFIINŢAREA

(3) Autorităţi administrative autonome SE POT ÎNFIINŢA prin lege organică.

IV.1. Inițial, Puterea Legiuitoare a Statului Român, NU A ÎNFIINȚAT Consiliul Economic și Social ci doar l-a ˝organizat și funcționat˝ prin Lege nr. 109 din 2 iulie 1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, abrogată de art.224 lit e) din LEGE 62/2011 la data de 31 august 2012, reproducând Art. 1, 2, 2 1 și 3:

16

˝ART. 1 Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national dintre patronat, sindicate si Guvern si a climatului de stabilitate si pace sociala.

ART. 2 Consiliul Economic si Social are rol consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale, in aplanarea starilor conflictuale la nivel de ramura sau la nivel national aparute intre partenerii sociali, precum si in realizarea, promovarea si dezvoltarea dialogului social si a solidaritatii sociale.

obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative si ai proiectelor de programe si strategii nematerializate in proiecte de acte normative, din domeniul sau de competenta. Rezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative si la proiectele de programe si

strategii. (2) Consiliul Economic si Social se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publica ori de patronatele si sindicatele reprezentative asupra unor stari de fapt, evolutii sau evenimente economico- sociale de interes national. In urma acestor sesizari Consiliul Economic si Social emite puncte de vedere si recomandari.

ART. 3 (1) Consiliul Economic si Social are PERSONALITATE

JURIDICA.

(2)

SEDIUL

Consiliului

MUNICIPIUL BUCURESTI.˝

Economic

si

Social

este

in

ART.

2 1 (1)

Consiliul

Economic

si

Social

este

consultat

 

IV.2.

Nici

după

abrogarea

Legii

109/2007,

Puterea

Legiuitoare

a

Statului

Român-Parlamentul

României-

NU

A

ÎNFIINȚAT

Consiliul Economic și Social ci din nou l-a ˝organizat și

funcționat˝ prin LEGE nr. 248 din 19 iulie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, reproducând Art. 1, 2, și 3 din Lege 248/19.07.2013:

ART. 1(1) Consiliul Economic şi Social este organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României în domeniile de specialitate stabilite prin prezenta lege. (2) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile. ART. 2 (1) Consiliul Economic şi Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a

17

propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative. (2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social

sunt:

a) politicile economice;

b) politicile financiare şi fiscale;

c) relaţiile de muncă, protecţia socială şi politicile salariale;

d) agricultură, dezvoltare rurală şi protecţia mediului;

e) protecţia consumatorului şi concurenţă loială;

f) cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente;

g)

drepturi

şi

neguvernamentale;

libertăţi

ale

asociaţiilor

h) politicile în domeniul sănătăţii;

şi

fundaţiilor

i) politicile în domeniul educaţiei, cercetării şi culturii. (3) Consiliul Economic şi Social se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică ori de organizaţiile patronale sau sindicale

reprezentative la nivel naţional, precum şi de reprezentanţii societăţii civile asupra unor stări de fapt, evoluţii ori evenimente economico-sociale de

interes naţional. (4) În situaţiile prevăzute la alin. (3) Consiliul Economic şi Social emite puncte de vedere şi recomandări pe care le comunică autorităţilor, instituţiilor sau organizaţiilor patronale, sindicale ori ale societăţii civile cu atribuţii, competenţe sau interese în domeniu. ART. 3 (1) Consiliul Economic şi Social are personalitate

juridică. (2) Sediul Consiliului Economic şi Social este în municipiul Bucureşti, potrivit ACTULUI DE CONSTITUIRE sau STATUTULUI.

IV.3. Cu privire la SEDIU, învederez că NU EXISTĂ nici ACT de CONSTITUIRE și nici STATUT care să-i fi atribuit Consiliului Economic și Social un sediu concret, așa cum prevîd textele de lege reproduse la pct. I.1.-I.10.

IV.4. Prin exemplele de la pct. I.12 fac dovada cum se individualizează legal sediile, concret, prin indicarea alături de localitate, a STRĂZII și NUMĂRULUI. A indica Municipiul București e ca și cum nu ai stabilit un sediu. E ca și cum m-ar trimite NEÎNFIINȚATUL Parlament al României să caut un ac in carul cu fân. Reproducând de pe internet fac dovada că angajații CES cunosc că NU AU SEDIU ci doar ADRESĂ:

18

IV.5. Este certă violarea de către Statul Român a Art. 1 alin. (5) din Constituția

IV.5. Este certă violarea de către Statul Român a Art. 1 alin. (5) din Constituția României a impus obligativitatea erga omnes în privința respectării Constituției și legilor, a Art. 141 și Art. 117 alin.

(3) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI care au impus

Consiliului Economic și Social și violarea textelor de lege reproduse la pct. I.1- I.10.

ÎNFIINȚAREA

IV.6. Pentru a sublinia imporatanța ÎNFIINȚĂRII prin LEGE a CES și atribuirea de sediu, rolul major al acestei instituții NEÎNFIINȚATE în cadrul ORDINII de DREPT a ROMÂNIEI, arăt cum la nivelul instanței supreme NEÎNFIINȚATE prin LEGE- Înalta Curte de Casație și Justiție a României, pentru nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, a anulate Hotărâri de Guvern, reproducând extras din DECIZIA nr. 487/26.01.2007 a ÎCCJ-CAF:

DECIZIE nr. 487 din 26 ianuarie 2007 I.C.C.J. CAF Act administrativ cu caracter normativ in sectorul feroviar. Cerinta solicitarii avizului consultativ al Consiliului Economic si Social in vederea emiterii acestuia. Nerespectare. Consecinte.

Actul administrativ cu caracter normativ care prin obiectul sau de reglementare se situeaza in categoria celor prevazute de art. 5 lit. b) din Legea nr. 109/1997, este supus potrivit art. 7 din aceeasi lege, conditiei privind obtinerea avizului Consiliului Economic si Social, conditie procedurala anterioara emiterii actului, a carei neindeplinire atrage nulitatea actului. Imprejurarea ca actul normativ a fost adoptat la recomandarea Comisiei Europene nu inlatura aceasta obligatie, intrucat recomandarea ca instrument de orientare a legislatiilor nationale din statele comunitare, nu poate fi invocata drept temei al ocolirii normelor nationale de tehnica legislativa si de elaborare a actelor normative interne.

19

I.C.C.J., Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, decizia nr. 487 din 26 ianuarie 2007.

……………………………………………………………………………………………………

Examinand cauza inalta Curte constata ca recursurile sunt

fondate. Potrivit art. 5 din Legea nr. 109/1997, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 58/2003, in forma in vigoare la data adoptarii H.G. nr. 817/2005, "Consiliul Economic si Social analizeaza situatia economica si

sociala a tarii si face propuneri Guvernului si Parlamentului, in conditiile prevazute de lege, privind:

a) restructurarea si dezvoltarea economiei nationale; b) privatizarea, functionarea si cresterea competitivitatii

agentilor economici;

c) relatiile de munca si politica salariala;

d) protectia sociala si ocrotirea sanatatii;

e) invatamantul, cercetarea si cultura;

f) politicile monetare, financiare, fiscale si de venituri". In temeiul art. 7 din aceeasi lege, initiatorii proiectelor de acte normative si de programe si strategii nationale sau sectoriale care privesc domeniile prevazute la art. 5 au obligatia de a solicita pentru acestea avizul consultativ al Consiliului Economic si Social, aviz care va insoti obligatoriu proiectul de act normativ, de program sau de strategie pana la adoptare. Obiectul de reglementare al H.G. nr. 817/2005 pentru aprobarea Planului privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar in vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii si in vederea modernizarii si reinnoirii infrastructurii plaseaza acest act normativ in categoria celor prevazute de art. 5 lit. b) din Legea nr. 109/1997, pentru care era obligatorie obtinerea avizului Consiliului Economic si Social, conform art. 7 din aceeasi lege. Din aceasta perspectiva, sentinta atacata a fost pronuntata cu incalcarea prevederilor legale mentionate, motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 fiind intemeiat. Imprejurarea ca H.G. nr. 817/2005 a fost adoptata la recomandarea Comisiei Europene in urma Raportului de tara pe anul 2004, nu inlatura obligatia respectarii cerintelor impuse de art. 7 din Legea nr. 109/1997, pentru ca recomandarea exprima numai o opinie a institutiei comunitare, fara caracter obligatoriu. Ea produce efecte juridice indirecte, constand in orientarea comportamentului destinatarilor si este de natura sa lamureasca interpretarea unor dispozitii nationale sau comunitare (C.J.C.E, cauza C - 322/88, Grimaldi/ F, hotararea din 13 decembrie 1989), dar nu poate fi invocata drept temei al ocolirii normelor nationale de tehnica legislativa si de elaborare a actelor normative.

20

Nu poate fi retinuta apararea intimatului-parat, in sensul ca avizul prevazut de art. 7 din Legea nr. 109/1997 este consultativ si nu obligatoriu, pentru ca avizul consultativ se caracterizeaza prin aceea ca autoritatea publica in a carei competenta intra emiterea unui act este obligata sa solicite avizul, dar are libertatea de a aprecia daca se conformeaza sau nu continutului acestuia. EXISTENȚA AVIZULUI CONSULTATIV este deci o conditie procedurala anterioara emiterii unui act administrativ, CU CARACTER OBLIGATORIU, a carei neindeplinire atrage NULITATEA ACTULUI. ……………………………………………………………………………………………………………… In consecinta, inalta Curte a admis ambele recursuri, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ. si art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a

casat sentinta atacata si rejudecand cauza, a admis actiunea si cererea de interventie A ANULAT HOTARAREA DE GUVERN NR. 817/2005.

IV.7. Urmare a NEÎNFIINȚĂRII prin LEGE a Consiliului Economic și Social, actele normative nu au anterior emiterii solicitări valide, neavând valoare juridică avize solicitate unei entități MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚARE. Organizarea și Funcționarea NU POT AVEA LOC decât POSTERIOR sau SIMULTAN dispunerii ÎNFIINȚĂRII persoanei juridice prin LEGE și atribuirii sediului concret.

IV.8.Statul Român-ROMÂNIA, în contra ordinii de drept, îmi impune respectarea Constituției și a Legilor, în condițiile în care este de necontestat că acesta nu și-a înființat prin lege de ÎNFIINȚARE Consiliul Economic și Social, neatribuindu-i niciun sediu concret.

IV.9.Statul Român a încălcat obligația pozitivă de a ÎNFIINȚA prin LEGE persoane juridice de drept public, neînființând o persoană juridică pe care a dorit-o ˝DE INTERES NAȚIONAL˝.

21

V. NEÎNFIINȚAREA și LIPSA ATRIBUIRII SEDIULUI CONCRET entității intitulate CONSILIUL SUPERIOR al MAGISTRATURII:

V.1. Conform textelor de lege reproduse la pct. I.1- I.10, este evident că instituția de drept public, CONSILIUL

SUPERIOR

al

MAGISTRATURII,

pentru

a

putea

funcționa, trebuia să aibă ACT DE ÎNFIINȚARE și SEDIU CONCRET, individualizat prin localitate, stradă și număr.

V.2. Prin exemplele de la Pct. I.12 fac dovada cum prin lege/act normativ, trebuia atribuit sediu concret CONSILIULUI SUPERIOR al MAGISTRATURII, individualizat prin localitate, STRADĂ și NUMĂR. Și individualizat, conform prevederilor legale reproduse la pct. I, sediul nu putea fi atribuit decât prin ACTUL de ÎNFIINȚARE.

V.3. Lege nr. 317/01 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu este o lege de ÎNFIINȚARE ci de organizare și funcționare. Capacitatea de folosință nu a fost dobândită urmare a NEÎNFIINȚĂRII prin LEGE. Doar după ÎNFIINȚARE și atribuirea sediului concret, avea drept de funcționare.

22

V.4. Prevederea Art. 2 din Lege nr. 317/01 iulie 2004, citez:

˝Consiliul

Superior

al

Magistraturii

are

personalitate

juridică și sediul în Municipiul București˝

nu echivalează cu atribuirea de sediu, motivat astfel:

1) Potrivit Art. 196 alin. (1) lit. e) din Lege nr. 287/2009 privind Codul civil,sediul trebuia prevăzut în ACTUL de ÎNFIINȚARE iar Lege nr. 47/1992 este lege de ORGANIZARE. 2) A spune că ˝sediul…este in Municipiul București˝ e ca și cum mă pui să caut acul în carul cu fân. La pct. I.12. am dovedit cu arată sediile (individualizate prin stradă, sector, număr), și acelea fiind ilegale, nefiind atribuite prin acte de înființare.

Lege nr. 73/03.11.1993

privind ÎNFIINȚAREA, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, reprodus la pct. I.13, constituie dovadă de LEGE de

ÎNFIINȚARE a instituției publice. Statul Roman știa cum se ÎNFIINȚEAZĂ prin lege o persoană juridică.

V.5.

Art.

1

din

V.6. Nu poate fi invocată drept scuză a lipsei ACTULUI de ÎNFIINȚARE și a SEDIULUI, Constituția României, întrucât potrivit Art. 1 alin. (5) din Constituția României, RESPECTAREA LEGILOR este OBLIGATORIE. Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ilegal, mai înainte de intrarea în vigoare a LEGII DE ÎNFIINȚARE și a SEDIULUI CONCRET, cu violarea Art. 1 alin. (5) din Constituția României și a textelor de lege reproduse la pct. I.1-I10.

23

VI. TARDIVA și NELEGALA ÎNFIINȚARE DUPĂ

18 ani de la intrarea în vigoare a Constituției a MINISTERELOR în România, în anul 2008 prin O.U.G. nr. 221/23.12.2008 aprobată ilegal prin Lege nr. 186/26.05.2009 și NULITATEA ABSOLUTĂ și INOPOZABILITATEA MINISTERELOR urmare a neatribuirii de sedii Ministerelor, doar 3 (trei) ministere având SEDII CONCRETE: Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

Ministerele NU POT FI ÎNFIINȚATE MAI ÎNAINTE

de ÎNFIINȚAREA GUVERNULUI ROMÂNIEI, în subordinea

Ministerele-(NEÎNFIINȚAREA

GUVERNULUI ROMÂNIEI este sesizată și argumentată la

căruia

funcționează

pct. I):

VI.1. Art. 117 alin. (1) din Constituția României a prevăzut expres ÎNFIINȚAREA Ministerelor:

(1) Ministerele SE ÎNFIINŢEAZĂ, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

VI.2. Până la data intrării nelegale în vigoare și aprobării ilegale a O.U.G. nr. 221/23.12.2008 (Monitorul Oficial nr. nr. 882 din 24 decembrie 2008), Statul Român NU ÎNFIINȚASE prin LEGE Ministerele iar cele câteva legi de ÎNFIINȚARE MINISTERE fuseseră abrogate.

VI.3. Ca exemplu de ÎNFIINȚARE LEGALĂ MINISTER, invoc Art. 1 din DECRET nr. 10 din 28 decembrie 1989 privind ÎNFIINŢAREA Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 29 decembrie 1989 și ABROGAT de LEGE nr. 7/1998 la data de 13 ianuarie 1998:

ART. 1 Pe data prezentului decret SE ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Ministerului Industriei Alimentare, care SE DESFIINŢEAZĂ.

VI.4. Alt exemplu de ÎNFIINȚARE Minister Art. HOTĂRÂREA Guvernului nr. 8 din 4 ianuarie 2001 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei Publice, Monitorul Oficial nr. 15 din 10 ianuarie 2001, ÎN VIGOARE, modificată și completată prin HOTĂRÂREA Guvernului nr. 634 din 20 iunie 2002. Precizez că acest minister NU A FOST DESFIINȚAT și nu se află cuprins în schema Guvernului României. VI.5. La 24.12.2008 NU EXISTA LEGE de ÎNFIINȚARE a Ministerelor în condițiile Art. 117 alin. (1) din Constituția României iar O.U.G. nr. 221/23.12.2008 face referire în FALS la pretinsa ˝DESFIINȚARE a MINISTERELOR˝, neputând fi

DESFIINȚAT ceva ce NU S-A ÎNFIINȚAT ANTERIOR. Nu suntem

in ipoteza Art. 1 din DECRET nr. 10 din 28 decembrie 1989 care a DESFIINȚAT un MINISTER ÎNFIINȚAT și a ÎNFIINȚAT un alt minister.

VI.6. Timp de 18 ani Statul Român a ignorat constituția

a

MINISTERELOR.

VI.7. Până la intrarea ilegală în vigoare a O.U.G. nr. 221/23.12.2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în

și

legile

care

au

impus

ÎNFIINȚAREA

prin

LEGE

25

cadrul administrației publice centrale, MINISTERELE aveau doar LEGI/HOTĂRÂRI de ˝organizare și funcționare˝, nefiind ÎNFIINȚATE. VI.8. Dacă prin O.U.G. nr. 221/23.12.2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale s-a invocat ˝DESFIINȚAREA˝ unor Ministere NEÎNFIINȚATE ANTERIOR, prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 884 din 22 decembrie 2012, Statul Român A DUBLAT MINISTERELE, A ÎNFIINȚAT din nou MINISTERELE, FĂRĂ a DESFIINȚA ministerele ÎNFIINȚATE prin O.U.G. nr. 221/23.12.2008. VI.9. prezint în continuare ca exemple modificările de legi/acte normative privind ˝organizarea și funcționarea Ministerului de Interne devenit succesiv Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Afacerilor Interne și MINISTERUL JUSTIȚIEI:

VI.10. INTERNE:

LEGE nr. 40 din 18 decembrie 1990 privind

organizarea şi funcționarea Ministerului de Interne;

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 63 din 28 iunie 2003

privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si

Internelor; ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 221 din 23

decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, S-A ÎNFIINȚAT Ministerul Administrației şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei

Administrative

care

s-a

˝DESFIINȚAT˝

fără

FI

FOST

ÎNFIINȚAT ANTERIOR

.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 22 decembrie

2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 884 din 22 decembrie 2012, care a

reușit performanța ilegală de A ÎNFIINȚA de 2 ORI FĂRĂ DESFIINȚARE, același minister redenumit, pentru a acoperi NEÎNFIINȚAREA LEGALA vreme de 18 ani, tot fără a-I acorda sediu:

26

ART.

1

(1)

SE

ÎNFIINȚEAZĂ Ministerul

Afacerilor

Interne, prin reorganizarea Ministerului Administrației şi Internelor.

VI.11. JUSTIȚIE-

NEÎNFIINȚAREA până în 2008

ci doar

ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA:

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 987 din 28 august 1990

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul Oficial nr. 105 din 14 septembrie 1990;

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 813 din 28 decembrie

1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei,

Monitorul Oficial nr. 337 din 29 decembrie 1992;

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 450 din 29 iulie 1994

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul

Oficial nr. 301 din 29 decembrie 1995;

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 65 din 10 martie 1997

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul

Oficial nr. 43 din 14 martie 1997;

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 212 din 26 ianuarie 2001

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul

Oficial nr. 59 din 5 februarie 2001:

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 736 din 3 iulie 2003

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul Oficial nr. 482 din 7 iulie 2003.

de

VI.12.

NELEGALA

ÎNFIINȚARE

după

18

ani

NEÎNFIINȚARE a MINISTERELOR, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, o argumentez astfel:

1) În baza DECRETULUI nr. 1319 din 15.12.2008 emis de Președintele României, Domnul Boc Emil a fost desemnat candidat la funcția de Prim-Ministru, cerând votul de încredere al Parlamentului și LISTEI NOULUI GUVERN, acesta prezentând Parlamentului LISTĂ cu MINISTERE NEÎNFIINȚATE, cupă cum urmează:

LISTA Guvernului României

1. Emil Boc - prim-ministru

2. Dan Nica - viceprim-ministru

3. Gheorghe Pogea - ministrul finanţelor publice

4. Gabriel Oprea - ministrul administraţiei şi internelor

5. Radu Mircea Berceanu - ministrul transporturilor şi

infrastructurii

6. Cristian Diaconescu - ministrul afacerilor externe

7. Adriean Videanu - ministrul economiei

27

8.

Ecaterina Andronescu - ministrul educaţiei, cercetării şi

inovării

9.

Vasile Blaga - ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei

10.

Marian Sârbu - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale

11.

Mihai Stănişoară - ministrul apărării naţionale

12.

Cătălin Marian Predoiu - ministrul justiţiei şi libertăţilor

cetăţeneşti

13. Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării

rurale

14. Elena Gabriela Udrea - ministrul turismului

15. Ion Bazac - ministrul sănătăţii

16. Theodor Paleologu - ministrul culturii, cultelor şi

patrimoniului naţional

17.

Nicolae Nemirschi - ministrul mediului

18.

Monica Maria Iacob-Ridzi - ministrul tineretului şi sportului

19.

Constantin Niţă - ministrul întreprinderilor mici şi mijlocii,

comerţului şi mediului de afaceri

20. Gabriel Sandu - ministrul comunicaţiilor şi societăţii

informaţionale

21. Victor-Viorel Ponta - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul

2) Prin HOTĂRÂREA Parlamentului României nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea încrederii Guvernului Monitorul Oficial nr. 869 din 22 decembrie 2008, Parlamentul României, a acordat încredere Guvernului, în componența prezentată, pentru realizarea Programului de guvernare, în condițiile în care NU EXISTAU MINISTERELE menționate (nu fuseseră ÎNFIINȚATE prin lege). 3) Prin DECRET nr. 1360 din 22.12.2008 pentru numirea Guvernului României, Președintele României a numit Guvernul României cu miniștri titulari ai unor Ministere NEÎNFIINȚATE prin LEGE.

4) La 27 decembrie 2008 a intrat în vigoare LEGE nr. 306 din 24 decembrie 2008 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial nr. 883 din 24 decembrie 2008, Guvernul neavând drept de a asigura emiterea niciunei OUG anterior datei de 27.12.2008. 5) La data de 24.12.2008, Guvernul Boc Emil, VĂDIT ILEGAL, a publicat în Monitorul Oficial nr. 882 din 24.12.2008 și a introdus în vigoare la aceeași dată, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, prin care A ÎNFIINȚAT ILEGAL MINISTERE și a invocat ˝DESFIINȚAREA de MINISTERE˝ care timp de 18 anu NU FUSESERĂ ÎNFIINȚATE prin lege ci doar ˝organizate˝. 6) ACORDAREA ÎNCREDERII GUVERNULUI prin HOTĂRÂREA Parlamentului României nr. 31 din 22 decembrie 2008 nu a dat naștere in 24.12.2008 dreptului Guvernului să legifereze mai înainte:

28

DE ÎNFIINȚAREA Guvernului României prin LEGE, pentru a se putea organiza și funcționa și

DE intrarea în vigoare la 27.01.2009 a LEGII nr. 306

din 24 decembrie 2008 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. 7) Parlamentul României a fost complice la ilegalitate și

a aprobat ilegal O.U.G. nr. 221/24.12.2008 prin Lege nr. 186/26 mai

2009.

VI.13. Onorată COMISIE, dacă Guvernul României până în prezent NU A FOST ÎNFIINȚAT prin LEGE și timp de 18 ani NU AU FOST ÎNFIINȚATE Ministerele, este de neînțeleasă ilegalitatea exercitării fără drept a delegării legislative care din 27.12.2008 putea acoperi Guvernul, cu aparență de legalitate, în condițiile în care NU ARE CAPACITATE de FOLOSINȚĂ a DREPTURILOR anterior ÎNFIINȚĂRII prin LEGE și anterior atribuirii de SEDIU CONCRET, individualizat prin localitate, stradă și număr.

 

VI.14. Este de neînțeles abuzul Puterii Legiuitoare a

Statului Român, constând în aprobarea a 2 (două) ordonanțe de urgență: OUG nr. 221/2008 și O.U.G. 96/2012, ambele înființând ministere, ambele fiind în vigoare, menținând ilegal mai multe

ministere.

 

Pentru a pune capăt vătămării ordinii de drept și a dreptului meu de a trăi într-un stat care își respectă propria ordine de drept impusă, solicit să obligați România:

- și ÎNFIINȚEZE GUVERNUL prin LEGE și să- i atribuie SEDIU CONCRET, individualizat prin localitate, stradă și număr; Să abroge legislația ilegală;

După ÎNFIINȚAREA Guvernului României, să ÎNFIINȚEZE Ministerele din subordinea Guvernului și să le atribuie

S EDII CONCRETE, individualizate prin localitate, stradă și număr;

29

 

VII. NEÎNFIINȚAREA până azi a PROCURATURII -

MINISTERULUI PUBLIC

în România după DESFIINȚAREA la

01 ianuarie 1969 a Legii de ÎNFIINȚARE

și NEATRIBUIREA

SEDIULUI prin ACT de ÎNFIINȚARE -NULITATE ABSOLUTĂ-

 

În România, PROCURATURA ˝a trăit˝ 16 ani- de la intrarea în vigoare a LEGII nr. 6/21.06.1952 pentru ÎNFIINȚAREA PROCURATURII, pănă la DESFIINȚĂRII PROCURATURII prin abrogarea la 01.01.1969 a Legii de ÎNFIINȚARE nr. 6/1952, p rin Art. 61 din Lege nr. 60/26.12.1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România:

ARGUMENTE JURIDICE:

VII.1. Dintotdeauna, ordinea de drept din România, a prevăzut expres că Ministerele se ÎNFIINȚEAZĂ prin LEGE,

persoanele juridice

se

de

drept

public

30

ÎNFIINȚEAZĂ/DESFIINȚEAZĂ prin LEGE iar persoanele juridice de drept privat se ÎNFIINȚEAZĂ prin ACT CONSTITUTIV și STATUT și SE ÎNREGISTREAZĂ, trebuind să aibă ACTE de ÎNFIINȚARE.

VII.2. Prin Lege nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea Procuraturii Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961:

CAP. I Dispoziţiuni generale

ART. 1 Pentru supravegherea şi asigurarea respectării legilor Republicii Populare Romane de către organele locale ale puterii de stat, organele

centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile de stat, organizatiunile şi întreprinderile cooperatiste, precum şi de către funcţionari şi toţi ceilalţi cetăţeni;

- pentru apărarea orinduirii sociale şi orinduirii de stat a Republicii Populare Romane;

- pentru apărarea drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor;

SE

ÎNFIINŢEAZĂ

PROCURATURA

REPUBLICII

POPULARE ROMANE.

a

luat

naștere

legal,

instituția

publică-

PROCURATURA, aceasta fiind ÎNFIINȚATĂ prin LEGE.

VII.3. Reproducând din postarea de pe internet:

http://www.mpublic.ro/istoric.htm SCURTĂ PREZENTARE ISTORICĂ Legea nr. 6/1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea Procuraturii elimina din textele legislative sintagma „Minister Public” înlocuind-o cu termenul „procuror” iar Parchetul este numit Procuratura. NOUA INSTITUŢIE ASTFEL CREATĂ era un organ independent, subordonat exclusiv organului suprem al puterii de stat şi Consiliului de Miniştri. Procurorul general era numit de Marea Adunare Naţională. Procuratura exercita activitatea de supraveghere şi asigurare a respectării legii, apără drepturile şi interesele legale ale cetăţenilor. A FOST ÎNFIINŢATĂ Procuratura Generală ca aparat central de conducere a tuturor unităţilor de procuratură formată din 8 direcţii şi 3 servicii.

Odată cu adoptarea Legii nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, România devine prima ţară din Europa centrală şi de Est care reintroduce în legislaţie principii procesual penale europene, eliminând influenţele sovietice.

31

VII.4.vă rog să observați OMISIUNEA menționării DESFIINȚĂRII PROCURATURII prin abrogarea la 01.01.1969 a Legii de ÎNFIINȚARE nr. 6/1952; Prin Art. 61 din Lege nr. 60/26.12.1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii Republicii Socialiste România, emisă de Marea Adunare Națională și intrată în vigoare prin publicare în BULETINUL OFICIAL nr. 169 din 27 decembrie 1968, a fost abrogată LEGEA de ÎNFIINȚARE a PROCURATURII nr. 6/21 iunie 1952:

ART. 61 Prezenta lege intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969. Pe aceeaşi data Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea PROCURATURII Republicii Socialiste România, republicată în Buletinul Oficial nr. 14 din 29 mai 1961, cu modificările ulterioare, Decretul nr. 88 din 8 februarie 1956, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 23 martie 1956, cu modificările ulterioare, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă.

VII.5. Din data de 01 ianuarie 1969, PROCURATURA în ROMÂNIA a fost DESFIINȚATĂ EXPRES prin LEGE și nici în prezent ˝MINISTERUL PUBLIC˝ NU A FOST ÎNFIINȚAT prin LEGE;

VII.6. Statutul Român denumit Republica Populară Română, va induce în eroare instituțiile europene invocând referiri la ˝Ministerul Public˝ în legea nr. 92/1992 și legea nr. 304/2004, ascunzand să recunoască că nicio lege nu prevede că ˝SE ÎNFIINȚEAZĂ Ministerul Public˝ și nici că i se atribuie SEDIU CONCRET indivudualizat prin localitate, stradă și număr.

VII.7. Drept dovadă, Lege nr. 304/2004 face referiri la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în cuprinsul Art. 80- 88, însă DNA A FOST ÎNFIINȚATĂ prin Art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/04.04.2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial P. I. nr. 244/11.04.2002:

˝ Art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/04.04.2002:

˝Prin prezenta ordonanță de urgență SE ÎNFIINȚEAZĂ Direcția Națională Anticorupție, ca structură cu

personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

32

Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticoruptie.˝

VII.8.

Luând

act

de

Art.

1

alin.

(1)

din

O.U.G.

nr.

43/04.04.2002

privind

Direcția

Națională

Anticorupție

care

a

ÎNFIINȚAT persoana juridică D.N.A și luând act de Art. 1 alin. (1)

persoana juridică D.N.A și luând act de Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 508 din

din LEGE nr. 508 din 17 noiembrie 2004 privind

ÎNFIINŢAREA,

organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public

a

Direcţiei

de

Investigare

a

Infracţiunilor

de

Criminalitate

Organizată şi Terorism

, MONITORULUL OFICIAL al ROMANIEI,

Partea I nr. 1089 din 23 noiembrie 2004:

ART. 1(1) Prin prezenta lege SE ÎNFIINŢEAZĂ Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

este certă NELEGALA FUNCȚIONARE a MINISTERULUI PUBLIC anterior ÎNFIINȚĂRII și anterior atribuirii SEDIULUI concret prin ACTUL de ÎNFIINȚARE.

VII.9. Este de necontestat INCOMPETENȚA CRIMINALĂ

a angajaților Statului Român denumit R.P.R., care

au ÎNFIINȚAT

au

ÎNFIINȚAT

LEGAL

persoane

juridice

din

structura

MINISTERULUI

PUBLIC-

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție însă NU A ÎNFIINȚAT prin LEGE MINISTERUL PUBLIC și PARCHETELE din subordine.

VII.10. PROCURATURA în ROMÂNIA a TRĂIT doar 16 ani- de la intrarea în vigoare a Legea nr. 6 din 21 iunie 1952 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea PROCURATURII Republicii Socialiste România până la abrogarea realizată prin Art. 61 al Legii nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, prin care procuratura a fost doar organizată NU și REÎNFIINȚATĂ.

VII.11. PARCHETELE CIVILE din ROMÂNIA NU AU STATE de FUNCȚII și de PERSONAL, din 2004 NEINTRÂND ÎN VIGOARE prin PUBLICARE în Monitorul Oficial al României, ACTUL NORMATIV cu temei legal expres al emiterii Art. 135 alin. (1) din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

33

ART. 135 (1) STATELE DE FUNCŢII SI DE PERSONAL pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii SI PARCHETE se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ORDIN AL MINISTRULUI JUSTIŢIEI. (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

VII.12. NEINTRÂND ÎN VIGOARE STATELE de FUNCȚII și de PERSONAL, toate numirile în funcții la PARCHETELE DE PE LÂNGĂ: Înalta Curte de Casație și Justiție, Curți de Apel, Tribunale și Judecătorii, sunt EVIDENT NELEGALE.

VII.13. Statul Român-ROMÂNIA, prin angajații săi, cu același tupeu manifestat în România, vă va păcăli spunând că ORDINELE de MINISTRU NU SE PUBLICĂ în vederea intrării în vigoare și că ar fi ˝acte individuale˝ nu ACTE NORMATIVE conform Legii nr. 24/2000 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ la ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE.

VII.14. DECRET 132/1952 a RESTRUCTURAT instanțele de judecată si PARCHETELE, prin Art. XVII, DESFIINȚÂND expres CURȚILE de APEL și Parchetele de pe lângă acestea. Or în prezente funcționează ilegal ˝Parchete de pe lângă Curțile de Apel˝, FĂRĂ SEDII și FĂRĂ ACTE de ÎNFIINȚARE. Când le cer toți ridică din umeri, se uită la mine ca la un FILM HORROR.

Rog Onorata COMISIE să- i ceară Statului Român să precizeze în scris:

Cum Ministrul Justiției a asigurat intrarea în vigoare

prin publicare în condițiile Legii nr. 24/2000, a actului normativ impus

de Art. 135 alin. (2) din Lege nr. 304/2004, ACTUL NORMATIV-

ORDINUL MINISTRULUI JUSTITIEI nr. 2004

din 28 august 2006,

privind APROBAREA STATELOR de FUNCTII si de PERSONAL

pentru instantele militare, INTRAND IN VIGOARE prin PUBLICARE in MONITORUL OFICIAL al ROMANIEI?

Cum ACTUL NORMATIV-ORDINUL

MINISTRULUI JUSTITIEI nr. 2749 din 24 octombrie 2008, privind

APROBAREA STATELOR de FUNCTII si de PERSONAL pentru instantele militare, A INTRAT IN VIGOARE prin PUBLICARE in

34

MONITORUL OFICIAL al ROMANIEI, Partea I-, fiind recunoscut caracterul NORMATIV?

Pentru ORDINELE care trebuiau emise în baza

Art. 135 alin. (1) din Lege nr. 304/2004 NU AU INTRAT IN VIGOARE in condițiile Legii 24/2000, prin publicare în MONITORUL OFICIAL iar ordinele Ministrului JUSTIȚIEI impuse de Art. 135 alin. (2) din Lege nr. 304/2004 au fost publicate? Dacă Miniștrii de Justiție cunosc practica judiciară de ultim grad de jurisdicție a instanței supreme, în speță DECIZIA nr. 3792 din 30 octombrie 2008 a ÎNALTEI CURȚI de CASAȚIE și JUSTIȚIE a ROMÂNIEI, din care reproduc în extras:

Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor pentru stocuri constituite la nivelul APIA. Act administrativ cu caracter normativ. Obligaţia publicării în Monitorul Oficial.

Legea nr.24/2000 : art. 10

Actul administrativ normativ se caracterizează prin aceea că exprimă norme cu caracter general şi abstract, determinate fiind numai criteriile pentru identificarea limitelor sferei destinatarilor, iar nu fiecare dintre subiectele de drept. Un ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, prin care s-au aprobat regulamente ce conţin prevederi legate de modul de organizare şi atribuţiile şi obligaţiile preşedintelui şi membrilor comisiilor pentru stocuri, se încadrează în categoria actelor administrative normative, întrucât comisiile pentru stocuri nu reprezintă subiecte de drept individualizate, ci sunt subiecte de drept abstracte, individualizate fiind numai persoanele ce le compun. În consecinţă, ordinul ministrului trebuia să respecte cerinţa impusă de art. 10 din Legea nr.24/2000 şi anume publicarea în Monitorul Oficial al României

ICCJ, Secţia contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 3792 din 30 octombrie 2008

Prin Ordinul nr.333 din 17 aprilie 2007 s-au aprobat Regulamentul - cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor pentru stocuri constituite la nivelul sucursalelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru

35

Agricultură şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru stocuri constituită la nivelul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Cele două regulamente conţin prevederi legate de modul de organizare şi atribuţiile comisiilor pentru stocuri ce se încadrează în categoria actelor administrative normative. Actul administrativ normativ se caracterizează prin aceea că exprimă norme cu caracter general şi abstract, determinate fiind numai criteriile pentru identificarea limitelor sferei destinatarilor, iar nu fiecare dintre subiectele de drept. Per a contrario, actul administrativ individual se adresează unui subiect de drept determinat sau unei categorii de persoane perfect individualizate. Reglementarea organizării şi funcţionării comisiilor de stocuri, atribuţiile şi obligaţiile preşedintelui şi membrilor comisiilor reprezintă, într- adevăr sub aspectul normelor, un veritabil act administrativ normativ. Dispoziţiile conţinute în art.11 alin.(2) şi art.12 alin.(1) din O.U.G. nr.124/2006, conform cărora contestaţia formulată împotriva hotărârii Comisiei de stocuri, se soluţionează potrivit procedurii prevăzute la Titlul IX din Codul de procedură fiscală, de către Comisia centrală pentru stocuri, constituită prin ordin al ministrului, nu conduce la o altă concluzie. Comisiile pentru stocuri nu reprezintă subiecte de drept individualizate, ci se adresează activităţii şi obligaţiilor acestora dar nu în concret şi referitor la anumite persoane. Comisiile pentru stocuri sunt subiecte de drept abstracte, individualizate fiind numai persoanele ce le

compun. Ordinul nr.140/2007 este un act administrativ individual şi urmează un alt regim în ceea ce priveşte luarea la cunoştinţă de către cei interesaţi faţă de actul administrativ normativ. Legea nr.24/2000 este clară sub acest aspect, stabilind pentru actele administrative normative publicarea în Monitorul Oficial al României (art.10 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă). Niciun alt mod de aducere la cunoştinţa publicului a actelor administrative normative nu suplineşte cerinţa impusă de ar.10 alin.(1) sus-menţionat (de exemplu, publicarea pe site-ul autorităţii emitente). În ceea ce priveşte actele administrative individuale legea nu prevede un asemenea mod de publicare, astfel încât înştiinţarea celor în cauză este suficientă pentru validitatea actului din acest punct de vedere. Sancţiunea nepublicării actului administrativ normativ este aceea a INEXISTENŢEI actului astfel emis. Considerând că Ordinul nr.333 din 17 aprilie 2007 reprezintă un act administrativ individual, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, dată cu interpretarea greşită a legii, astfel că s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

36

Dacă Ministrii de Justiție, judecătorii și procurorii

români au auzit de PRINCIPIUL ACCESIBILITĂȚII și PREVIZIBILITĂȚII

ACTELOR NORMATIVE- creație a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, parte din DREPTUL COMUNITAR și dacă da, de ce îmi îngrădesc dreptul de acces în condițiile legii, la actele normative, prin studierea Monitorului Oficial al României?

Ce reprezintă postarea pe site-ul NEÎNFIIȚATULUI

˝Minister Public¨ -˝State de funcții și de personal˝, în care face referire la INEXISTENTE ACTE NORMATIVE-ORDINE ale Ministrului Justiției de aprobare a ștatelor de funcții și de personal¨, NEINTRATE ÎN VIGOARE în condițiile LEGII nr. 24/2000-atașat la fila 1-;

SITUAȚIA

POSTURILOR PROPUSE pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Ce

reprezintă

Casație și Justiție a României postate de NEÎNFIINȚATUL ˝MINISTER PUBLIC˝, atașate la fila 2-8 și de CE NU AU POSTURI și FUNCȚII APROBATE ci doar ˝PROPUSE˝?

Ce reprezintă ˝Copia la copie˝-FĂRĂ VALOARE

JURIDICĂ- intitulată ˝ORDIN nr. 1047/c/25.04.2007˝ scris ilizibil, postat de NEÎNFIINȚATUL ˝MINISTER PUBLIC˝, NESEMNAT de Ministrul Justiției CHIUARIU Tudor-Alexandru și NEAVIZAT de secretar general Tudor Costel-Dorin, NEINTRAT IN VIGOARE prin PUBLICARE în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a STATULUI ROMÂN- Monitorul Oficial; Cum pot reproduce legal textul normativ în condițiile Art. 23 din Lege nr. 202/1998 R2, ORDINUL Ministrului Justiției de aprobare a STATELOR de FUNCȚII și de PERSONAL dacă NU A

INTRAT ÎN VIGOARE prin PUBLICARE în Monitorul Oficial al României?-atașat la fila 9-

Ce valoare are copie intitulată ˝ORDIN nr.

3165/C/11.12.2008˝,-atașată la filele 10-11- postată de NEÎNFIINȚATUL ˝MINISTER PUBLIC˝, SEMNAT ÎN FALS semnătura neaparținând autorului aparent Ministrul Justiției PREDOIU Constantin, , NEINTRAT IN VIGOARE prin PUBLICARE în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a STATULUI ROMÂN-Monitorul Oficial și care nu face nicio referire la vreun act normativ care să fi fost modificat/completat?.

Onorată COMISIE, pentru a nu fi victima cercetărilor penale ILEGALE, pentru a opri FRAUDAREA propriei ORDINI de DREPT impusă de România, pentru a avea acces la justiție instituită

37

prin lege, solicit să luați toate măsurile pentru a obliga Statul Român ROMÂNIA:

1) Să ÎNFIINȚEZE prin LEGE MINISTERUL PUBLIC - PARCHETELE și să le atribuie SEDII CONCRETE, individualizate prin

cum

s-a procedat cu Ministerul Finaanțelor Publice, Ministerul Justiției și Ministerul Agriculturii și dezvoltării Rurale, în vederea nașterii dreptului persoanei juridice de a funcționa, cu respectarea textelor de lege reproduse la pct. I.1. -I.10.

Localitate,

STRADĂ și NUMĂR

, atribuindu-le SEDII CONCRETE

2)

Să asigure INTRAREA ÎN VIGOARE în condițiile

Legii nr. 24/2000 Republicarea 2 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ, conform DECIZIEI Î.C.C.J. nr. 3792 din 30.10.2008 și conform PRINCIPIULUI ACCESIBILITĂȚII și PREVIZIBILITĂȚII ACTELOR NORMATIVE- creație a jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, parte din DREPTUL COMUNITAR,

 

a ACTELOR

NORMATIVE-ORDINE ale Ministrului Justiției cu temei legal expres al

emiterii Art. 135 alin. (1) din Lege nr. 304/2004, așa cum a procedat

 

cu actele normative emise în executarea Art. 135 alin. (2) din Lege nr.

304/2004.

NEFIIND ÎNFIINȚAT MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL, la tot pasul sunt predispus să fiu și SUNT VICTIMA CERCETĂRILOR ILEGALE. Am drepturi și obligații după ce mă nasc și primesc acte. La fel Ministerul Public-PARCHETELE au drepturi și obligații doar DUPĂ ÎNFIINȚARE și după atribuirea de sedii devenind persoane juridice; până la ÎNFIINȚARE au doar aptitudinea de a deveni persoane juridice, nedobândind CAPACITATE de FOLOSINȚĂ.

Este EXTREM de GRAV ca MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL să mă cerceteze pentru violarea legii când însăși funcționarea sa violează ORDINE DE DREPT impusă de ROMÂNIA.

38

VIII. NEÎNFIINȚAREA și LIPSA ATRIBUIRII

SEDIULUI CONCRET entității intitulate ˝ÎNALTA CURTE

de CASAȚIE și JUSTIȚIE a ROMÂNIEI˝

VIII.1. Conform reproducerilor de la pct. I.11-extras din DECRET 132/1952 pentru modificarea codurilor de procedura civila, procedura penala si procedura fiscala, IN LEGATURA CU

RESTRUCTURAREA ORGANIZARII JUDECATORESTI,

fac dovada

DESFIINȚĂRII

CURȚII

SUPREME,

neavând

loc

nicio

ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare

;

VIII.2. Preluând de pe ziarul online http://juju.ro LUMEA JUSTIȚIEI, vă prezint dovada prin afirmațiile Domnei Judecător

PETRIȘOR NELA, care a reiterat la ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE

NELEGALA FUNCȚIONARE a ÎCCJ, ÎNALTA

JUSTIȚIE neavând ACT de NAȘTERE (de ÎNFIINȚARE s.n.):

CURTE

de

CASAȚIE

și

39

VIII.3. Din titlul LEGII nr. 148 din 5 iulie 2011 privind DESFIINŢAREA UNOR INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI
VIII.3. Din titlul LEGII nr. 148 din 5 iulie 2011 privind DESFIINŢAREA UNOR INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI

VIII.3. Din titlul LEGII

nr. 148

din

5 iulie 2011

privind
privind

DESFIINŢAREA

UNOR

INSTANŢE

JUDECĂTOREŞTI

ŞI

A

PARCHETELOR

DE

PE

LÂNGĂ

ACESTEA,

cu

respectarea

PRINCIPIULUI SIMETRIEI, este de necontestat că INSTANȚELE

JUDECĂTOREȘTI

și

PARCHETELE

SE

ÎNFIINȚEAZĂ

și

se

DESFIINȚEAZĂ prin LEGE;

Cum Î.C.C.J. are personalitate juridică și

este persoană juridică de drept public, conform reproducerilor de texte de lege de la pct. I.1.-I.10 este de necontestat că pentru a dobândi capacitate funcțională, anterior organizării, ÎCCJ trebuia ÎNFIINȚATĂ prin LEGE și îi trebuia atribuit sediu concret prin ACT DE ÎNFIINȚARE.

VIII.4. ADRESA de CORESPONDENȚĂ postată pe INTERNET nu valorează ˝SEDIU˝. SEDII concrete sunt cele individualizate prin localitate, sector, stradă și număr conform Pct. I.12.

VIII.6. Rog COMISIA să nu se lase păcălită prin invocarea legilor de ORGANIZARE (nu de ÎNFIINȚARE și atribuire SEDIU) nr.

40

92/1992 și 304/2004 sau altă lege sau act normativ, neintrând în vigoare un ACT de ÎNFIINȚARE de la data căruia să poata funcționa Î.C.C.J.

IX. NEÎNFIINȚAREA și LIPSA ATRIBUIRII de

SEDII CONCRETE entităților

intitulate CURȚI de APEL,

TRIBUNALELOR și JUDECĂTORIILOR (acestea nefiind PERSOANE JURIDICE) -neavând drept de a funcționa decât în subordinea unei PERSOANE JURIDICE ÎNFIINȚATE prin LEGE de ÎNFIINȚARE:

IX.1. Conform reproducerilor de la pct. I.11-extras din DECRET 132/1952 pentru modificarea codurilor de procedura civila, procedura penala si procedura fiscala, IN LEGATURA CU

RESTRUCTURAREA ORGANIZARII JUDECATORESTI,

fac dovada

DESFIINȚĂRII

CURȚILOR

de

APEL,

neavând

loc

nicio

ÎNFIINȚARE prin LEGI ulterioare

;

IX.2. Reproducând în continuare actele normative de organizare și funcționare a Ministerului Justiției, ținând cont că în ANEXA 2 se fac referiri, fără indicare de sedii, la CURȚI de APEL, TRIBUNALE și JUDECĂTORII:

41

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 987 din 28 august 1990

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul

Oficial nr. 105 din 14 septembrie 1990 :

ART. 8 Ministerul Justiţiei are în subordine unităţile prevăzute în anexa nr. 2. (Anexa se comunica unităţilor interesate).

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 813 din 28 decembrie

1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei,

Monitorul Oficial nr. 337 din 29 decembrie 1992:

ART. 8

Unitatile din sistemul Ministerului Justitiei SE ÎNFIINȚEAZĂ

si

se

organizeaza potrivit legii. Aceste unitati sint prevazute in anexa nr. 2.

nr. 450 din 29 iulie 1994

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul Oficial nr. 301 din 29 decembrie 1995:

HOTĂRÂREA Guvernului

ART. 6 Unităţile din sistemul Ministerului Justiţiei sunt prevăzute în anexa nr.

şi se organizează potrivit legii.

2. Acestea

SE ÎNFIINŢEAZĂ

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 65 din 10 martie 1997

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul

Oficial nr. 43 din 14 martie 1997:

ART. 12 (1) Unităţile din sistemul justiţiei sunt prevăzute în anexa nr. 2. Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează potrivit legii. Art. 17 (4) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Ministerul Justiţiei va prezenta Guvernului lista

terenurilor necesare

pentru amplasarea SEDIILOR DE INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI şi

DE PARCHETE de pe lângă acestea.

 

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 212 din 26 ianuarie 2001

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul

Oficial nr. 59 din 5 februarie 2001:

ART. 1 (2) Ministerul Justiţiei are sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. ART. 15 Instituţiile publice din sistemul justiţiei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Acestea

SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează

potrivit legii.

42

HOTĂRÂREA Guvernului nr. 736 din 3 iulie 2003

privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul Oficial nr. 482 din 7 iulie 2003:

ART. 1 Apolodor nr. 17, sectorul 5.

(2) Ministerul Justiţiei are sediul în municipiui Bucureşti, str.

ART. 14 Instituţiile publice din sistemul justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, sunt prevăzute în anexa nr. 2. Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează potrivit legii.

fac dovada:

1) că doar Ministerului Justiției i-a fost atribuit SEDIU CONCRET individualizat prin localitate, sector, stradă și număr nu și Curților de Apel și Tribunalelor-PERSOANE JURIDICE-sau Judecătoriilor-FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ-; 2) că Ministerul Justiției, continuu, a știut că instituțiile publice: Curți de Apel, Tribunale și entitățile numite Judecătorii (fără personalitate juridică) TREBUIE SĂ SE ÎNFIINȚEZE. NU EXISTĂ nicio LEGE/ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE a Curților de Apel sau Tribunalelor și cu atât mai puțin a entităților fără personalitate juridică-judecătorii-; 3) Pe lângă necesitatea ÎNFIINȚĂRII LEGALE, Art. 17 alin. (4) din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 65 din 10 martie 1997 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, Monitorul Oficial nr. 43 din 14 martie 1997, constituie DOVADA că în 1997, fără lege de ÎNFIINȚARE, NU EXISTAU SEDII pentru persoanele juridice-instituții publice. Nici azi nu a intrat în vigoare ACT de ÎNFIINȚARE și de stabilire sedii concrete, contrar textelor de lege reproduse la Pct. I.1.-I.10.

IX.3. DECRET 132/1952 a RESTRUCTURAT instanțele de judecată, prin Art. XVII a DESFIINȚAT expres CURȚILE de APEL și Parchetele de pe lângă acestea, a DESFIINȚAT expres TRIBUNALELE și JUDECĂTORIILE POPULARE nefiind ÎNFIINȚATE conform Art. XXXI din DECRET 132/1952, Tribunalele Regionale. Nici până azi nu a intrat în vigoare LEGE de ÎNFIINȚARE CURȚI de APEL și TRIBUNALE.

IX.4. Reproducând de pe pe site-ul intitulat ¨Portalul Instanțelor de Judecată˝, entintatea NEÎNFIINȚATĂ ˝Curtea de

43

Apel TG. Mureș a recunoscu DESFIINȚAREA CURȚILOR de APEL prin DECRET 132/1952:

DESFIINȚAREA CURȚILOR de APEL prin DECRET 132/1952:

……………………………………………………………………………………………

IX.5. A afirma că ar fi avut loc ˝REÎNFIINȚAREA

IX.5. A afirma că ar fi avut loc ˝REÎNFIINȚAREA CURȚILOR de APEL˝ prin legile DE ORGANIZARE nr. 92/1992 și 304/2004, constituie o BLASFEMIE ADUSĂ ORDINII de DREPT din ROMÂNIA și ART. 6 din CEDO coroborat cu Art. 10 din Lege 304/2004 care au dispus ˝INSTITUIREA INSTANȚELOR de JUDECATĂ prin LEGE.˝ Nicio persoană juridică NU ARE ACTUL de ÎNFIINȚARE și SEDIUL conform reproducerii textelor de lege de la pct. I.1.-I.10.

IX.6. De parcă nu ar fi fost sufientă LIPSA ACTELOR de ÎNFIINȚARE și NEstabilirea de sedii concrete prin act de înființare, fiind făcute doar referiri la municipii reședință de județ, fără străzi și fără numere, judecătorii profesează ilegal, MAI ÎNAINTE de a SE ÎNFIINȚA FUNCȚIILE și POSTURILE în cadrul Curților de Apel, Tribunalelor și Judecătoriilor.

Fără a repeta, rog să faceți aplicarea nelegalităților sesizate la Pct. VII.11-VII13 cu privire la NEINTRAREA ÎN VIGOARE a ACTULUI NORMATIV-ORDIN al Ministrului Justiției- cu temei legal al emiterii Art. 135 alin. (1) din Lege 304/2004 și Legea 24/2000-în vederea aprobării STATELOR de FUNCTII si de PERSONAL.

putea

a

IX.7.

˝FUNCȚIONA˝,

Curțile

de

Apel

aibă

și

Tribunalele

pentru

a

trebuiau

prevedere

expresă

în

lege

sintagmei

˝SE ÎNFIINȚEAZĂ˝

, reamintind

exemplul ÎNFIINȚĂRII

Direcției Naționale Anticorupție,

exemplul ÎNFIINȚĂRII

Inspecției

Judiciare

și

exemplul

ÎNFIINȚĂRII

Direcției

de

Investigare

a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

44

Art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/04.04.2002 privind

Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial P. I. nr.

244/11.04.2002:

˝ Art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/04.04.2002:

˝Prin prezenta ordonanță de urgență

ÎNFIINȚEAZĂ

ÎNFIINȚEAZĂ

Direcția

Națională

Anticorupție,

personalitate juridică… ˝

ca

structură

SE
SE

cu

Art. 65 alin. (1) din Lege nr. 317/01.07.2004 privind

Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus ÎNFIINȚAREA

persoanei juridice INSPECȚIA JUDICIARĂ:

ART. 65

(1)

SE ÎNFIINŢEAZĂ Inspecţia Judiciară

ca

structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare.

Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 508 din 17 noiembrie 2004

privind ÎNFIINȚAREA, organizarea şi funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, MONITORULUL OFICIAL al ROMANIEI, Partea I nr. 1089 din 23 noiembrie 2004:

 

ART. 1(1) Prin prezenta lege SE ÎNFIINŢEAZĂ

Direcţia de

Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

IX.8. ONORATĂ COMISIE, asemenea interpretări cretinoid-juridice a judecătorilor și procurorilor români, îmi crează o stare de disconfort psihic major și mă îndreptîțesc să-mi fac dreptate singur. E în firea naturii umane ca omul să-și facă singur dreptate. De aceea a fost inventată Justiția, pentru a înfrâna pe om. Numai că România NU A VRUT sau NU A PUTUT și NU POATE SĂ ÎNFIINȚEZE PERSOANELE JURIDICE-Curți de Apel și Tribunale și NU A VRUT, NU A PUTUT și NU POATE să le stabilească SEDII CONCRETE cum a procedat cu Ministerul Justiției.

ROMÂNIA trebuie să arate ACTELE de ÎNFIINȚARE conform Pct.I1-I.10, ceeea ce este imposibil. ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA nu pot avea loc fără ÎNFIINȚAREA Curților de Apel și Tribunalelor.

45

IX.9. La filele 12-17 am atașat dovezi care atestă că judecători NU CUNOSC cum s-au înființat, NEAGĂ POSTĂRI OFICIALE postate pe site-ul MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, violează Art. 13 din O.G. 27/2002 FUGIND de SEMNĂTURĂ CONDUCĂTORUL INSTANȚEI, practic NEPUTÂND COMUNICA INFORMAȚIILE urmare a INEXISTENȚEI LEGILOR de ÎNFIINȚARE, INEXISTENȚEI ACTELOR de ÎNFIINȚARE și SEDIILOR și urmare a NEINTRĂRII IN VIGOARE prin publicare în Monitorul Oficial al României a ACTULUI NORMATIV-ORDIN al Ministrului Justiției de aprobare a ȘTATELOR de FUNCȚII și de PERSONAL-.

IX.10. Prin RĂSPUNS nr. 2/04.04.2013 de la fila 18, fac proba DEZASTRULUI in care a ajuns JUSTITIA DIN ROMANIA, Judecătoria Tulcea precizând că nu cunoaște de existența vreunui act administrativ de numire a judecătorului, NU cunoaște cum s-ar fi ˝ÎNFIINȚAT˝ secția și NU cunoaște care ar fi actul de aprobare a STATELOR de FUNCTII si de PERSONAL-impus de Art. 135 alin. (1) din Lege nr. 304/2004-

Am atașat în anexă:

Fila 1 -˝State de funcții și de personal˝ postate de NEÎNFIINȚATUL ˝MINISTER PUBLIC˝, în care face referire la INEXISTENTE ACTE NORMATIVE-ORDINE ale Ministrului Justiției de aprobare a ștatelor de funcții și de personal¨;

Fila 2-8

-SITUAȚIA

POSTURILOR PROPUSE pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație

NEÎNFIINȚATUL

Justiție

a

și

României

postate

de

˝MINISTER PUBLIC˝;

Fila 9 -˝Copie la copie˝ intitulată ˝ORDIN nr. 1047/c/25.04.2007˝ scris ilizibil, postat de NEÎNFIINȚATUL ˝MINISTER PUBLIC˝ NESEMNAT de Ministrul Justiției CHIUARIU Tudor-Alexandru și NEAVIZAT de secretar general Tudor Costel- Dorin, NEINTRAT IN VIGOARE prin PUBLICARE în PUBLICAȚIA OFICIALĂ a STATULUI ROMÂN-Monitorul Oficial;

46

Fila 10—11 -Copie intitulată PUBLIC intitulată ˝ORDIN nr. 3165/C/11.12.2008˝, postat de NEÎNFIINȚATUL ˝MINISTER PUBLIC˝ SEMNAT ÎN FALS semnătura neaparținând autorului aparent Ministrul Justiției PREDOIU Constantin, , NEINTRAT IN VIGOARE prin PUBLICARE în PUBLICAȚIA OFICIALĂ

a STATULUI ROMÂN-Monitorul Oficial, nefîcând nicio la referire la actul modificat/completat.

Fila 12-17 -Dovezi care atestă că judecători NU CUNOSC cum s-au înființat, NEAGĂ POSTĂRI OFICIALE postate pe site-ul MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE, violează Art. 13 din O.G. 27/2002 FUGIND de SEMNĂTURĂ CONDUCĂTORUL INSTANȚEI, practic NEPUTÂND COMUNICA INFORMAȚIILE urmare a INEXISTENȚEI LEGILOR de ÎNFIINȚARE, INEXISTENȚEI ACTELOR de ÎNFIINȚARE și SEDIILOR și urmare a NEINTRĂRII IN VIGOARE prin publicare în Monitorul Oficial al României a ACTULUI NORMATIV-ORDIN al Ministrului Justiției de aprobare a ȘTATELOR de FUNCȚII și de PERSONAL-.

Fila 18 -RĂSPUNS nr. 2/04.04.2013 care atestă că Judecătoria Tulcea nu cunoaște de existența vreunui act administrativ de numire a judecătorului, NU cunoaște cum s-ar fi ˝ÎNFIINȚAT˝ secția

și

NU cunoaște care ar fi actul de aprobare a STATELOR de FUNCTII

si

de PERSONAL-impus de Art. 135 alin. (1) din Lege nr. 304/2004-

Prezenta sesizare a fost transmisă COMISIEI EUROPENE și pentru informare la următoarele adrese de e-mail:

address-

information@ec.europa.eu;

jose-

Viviane.Reding@ec.europa.eu;

Siim.Kallas@ec.europa.eu;

Antonio.TAJANI@ec.europa.eu;

Olli.Rehn@ec.europa.eu;

Janez.Potocnik@ec.europa.eu;

Androulla.Vassiliou@ec.europa.eu;

karel.de-

Janusz.Lewandowski@ec.europa.eu; Maria.Damanaki@ec.europa.eu; Kristalina.Georgieva@ec.europa.eu; Johannes.Hahn@ec.europa.eu; Connie.Hedegaard@ec.europa.eu; Stefan.FULE@ec.europa.eu; Laszlo.ANDOR@ec.europa.eu; Cecilia.MALMSTROM@ec.europa.eu; Martin.Selmayr@ec.europa.eu; mina.andreeva@ec.europa.eu; Natasha.Bertaud@ec.europa.eu; Manouche.Roose

Algirdas.semeta@ec.europa.eu;

manuel.barroso@ec.europa.eu;

Joaquin.ALMUNIA@ec.europa.eu;

Neelie.Kroes@ec.europa.eu;

Maros.sefcovic@ec.europa.eu;

Michel.Barnier@ec.europa.eu;

gucht@ec.europa.eu;

Andris.Piebalgs@ec.europa.eu;

47

AISSI@europa.eu; Helena.SKUTNIK@ec.europa.eu; Irene.PATSALOSAVVI@ec.eu ropa.eu; Kirsten.WINTHER@ec.europa.eu; SG-PLAINTES@ec.europa.eu; COMM- REP-BRU@ec.europa.eu; comm-rep-ro@ec.europa.eu; comm-nl-den- haag@ec.europa.eu; Jacqueline.minor@ec.europa.eu; colette.fitzgerald@ec.europa.eu; graham.blythe@ec.europa.eu; david.hughes@ec.europa.eu; comm-rep-par@ec.europa.eu;

epparis@europarl.europa.eu; comm-rep-mrs@ec.europa.eu; epmarseille@europarl.europa.eu; COMM-REP-IT-INFO@ec.europa.eu; COMM- REP-MIL@ec.europa.eu; lucio.battistotti@ec.europa.eu; emilio.dalmonte@ec.europa.eu; emilio.dalmonte@ec.europa.eu; eu-de- kommission@ec.europa.eu; gundega.abele@ec.europa.eu; Patrycja.SYPEL@ec.europa.eu; jan-host.schmidt@ec.europa.eu; pierre.schellekens@ec.europa.eu; ana.minda@ec.europa.eu; bursto@ec.europa.eu; SG-PLAINTES@ec.europa.eu; emilpascut@yahoo.com

În situația nerezolvării favorabile, în condițiile în care voi fi victima unui stat care violeaza întreaga ordine de drept, nu a înființat justiția și celelalte instituții publice, sunt legitimat să îmi fac singur dreptate, chem în judecată COMISA EUROPEANĂ și COMISARII EUROPENI SESIZAȚI, la Curtea de Justiție a UNIUNII Europene.

Un stat fără justiție e un STAT MAFIOT. Sunt victima unui stat mafiot care depune eforturi să fie scos de sub controlul Uniunii Europene pentru a fi striviți de abuzuri și ilegalități.

03.12.2013

AVOCAT DEFINITIV TEODORESCU NICUȘOR

48

Uniunii Europene pentru a fi striviți de abuzuri și ilegalități. 03.12.2013 AVOCAT DEFINITIV TEODORESCU NICUȘOR 48

Ministerul Public

 
 
 
  STATE DE FUNCTII SI PERSONAL
 

STATE DE FUNCTII SI PERSONAL

2.

Prezentare generala

Prezentare generala 3. State de functii si personal Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie

3.

State de functii si personal Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si

Organizare

Organizare   Justitie
 

Justitie

Mass media

Mass media 4. State de functii si personal pentru parchetele curtilor de apel si unitatile

4.

State de functii si personal pentru parchetele curtilor de apel si unitatile

 

subordonate

 

Evenimente

Evenimente  
 

Resurse umane

Resurse umane

Raport de activitate

Raport de activitate

Propuneri legislative. Observatii

Propuneri legislative. Observatii

Biblioteca virtuala

Biblioteca virtuala

Cooperare internationala

Cooperare internationala

Recursuri în interesul legii

Recursuri în interesul legii

Unitati subordonate

Unitati subordonate

Legaturi utile

Legaturi utile

© Copyright 2006 PICCJ.

Ministerul Public

S I T U A Ţ I A

C E N T R A L I Z A T O A R E

a posturilor propuse pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

             

Personal

 

Procurori

Consilieri

Personal

Personal

Funcţionari

Personal

asimilat

Personal

ai PG

auxiliar de

conex

publici

contractual

judecătorilor şi

militar

specialitate

procurorilor

Conducere

3

 

6

5

       

Consilieri ai procurorului general

 

3

1

1

       

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

65

 

28

5

       

Secţia judiciară

51

 

25

2

       

Secţia resurse umane şi documentare

23

 

30

2

8

     

Secţia parchetelor militare

14

 

13

 

7

4

 

6

Serviciul de cooperare, internaţională, relaţii internaţionale şi programe

14

 

10

1

6

1

   

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa

3

 

3

1

1

     

Compartimentul documentelor clasificate

2

 

4

         

Departamentul economico-financiar şi administrativ

     

4

28