Dezvoltarea policentrică

- competitivitate regională şi coeziune teritorială-

Tabla de idei :

1. Necesitatea dezvoltarii polilor de crestere

2. Identificarea oraselor-poli de crestere
3. Finantarea polilor de crestere
4. Structura institutionala pentru implementarea strategiei polilor de
crestere
5. Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a
retelei policentrice
6. Concluzii
7. Bibliografie
8. Lista de expresii specifice amenajarii teritoriului si dezvoltarii
urbane
 1. Necesitatea dezvoltarii polilor de crestere

Dezvoltarea urbana reprezinta o componenta fundamentala a politicii de coeziune,

amenajarea teritoriului fiind cea de a treia dimensiune a politicii comunitare de coeziune,
alaturi de coeziunea economica si sociala. Programul de Guvernare, Strategia de
Dezvoltare Teritoriala a Romaniei 2007-2030 si Cadrul Strategic National de Referinta
(CSNR) 2007-2013 stabilesc ca principal obiectiv al prioritatii de dezvoltare
teritoriala echilibrata a tarii dezvoltarea polilor de crestere ( existenti sau in formare)
prin :
- concentrarea dezvoltarii in jurul acestora;
- imbunatatirea accesibilitatii;
- dezvoltarea mediului de afaceri;
- utilizarea eficiente a resurselor umane;
- eficientizarea sistemului administrativ;
- crearea unor conditii optime de viata ale populatiei.
Aceste masuri vin spre a combate declinul socio-economic al multor centre urbane
mari ce au o contributie din ce in ce mai scazuta la dezvoltarea zonelor adiacente. Cu
aceeasi situatie se confrunta si orasele mici si mijlocii: restructurarea industriala si
degradarea conditiilor de viata au dus la migratia populatiei catre zonele rurale, unde
ocupatia de baza o reprezinta agricultura de subzistenta. Aceste schimbari demografice
au facut ca majoritatea oraselor cu peste 100.000 de locuitori sa inregistreze scaderi
masive ale populatiei. Calitatea vietii in zonele urbane este influientata atat cantitativ cat
si calitativ de infrastructura subdezvoltata, de existenta terenurilor de tip ,,brownfield”
(foste situri industriale actualmente nefolosite) si de proasta calitate a serviciiilor.
Zona Bucuresti-Ilfov se bucura de un climat economic mai bun si datorita faptului
ca include capitala Romaniei. Orasele aflate mai aproape de pietele europene vestice au
avut o cresterea economica sustinuta, pe cand cele din regiunile de N-E si S sunt cele
mai slab dezvoltate.
Oraşele care funcţionează ca centre regionale trebuie să coopereze în cadrul unui
tipar policentric, astfel încât această cooperare să fie o valoare adăugată pentru alte
oraşe din zonele rurale şi periferice, precum şi pentru zonele cu provocări şi nevoi
specifice din punct de vedere geografic. Pentru a facilita acest proces, reţelele de
infrastructură care fac legatura intre ele trebuie extinse şi modernizate în mod constant.

In general, polii de crestere sunt formati din nuclee urbane si arealele lor
inconjuratoare, avand capacitatea de a raspandi dezvoltarea economica in zona
adiacenta. Ideea de baza a acestei abordari consta in faptul ca, prin concentrarea
investitiilor publice intr-un numar limitat de poli, impactul asupra dezvoltarii economiilor
regionale va fi mult mai puternic.
Programul Operational Regional ,,Axa prioritara 1”: „Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor – poli de crestere”, urmareste realizarea a doua obiective:
1. Dezvoltarea polilor de crestere, concentrati in jurul unui numar limitat de mari
centre urbane si al arealelor lor inconjuratoare urban – rurale, care actioneaza ca
motoare ale dezvoltarii regionale;
2. Sprijinirea oraselor mici si mijlocii cu potential de dezvoltare economica si
sociala, care actioneaza ca poli de dezvoltare urbana.
Contextul geografic urban al Romaniei, caracterizat printr-o structura policentrica
echilibrata a oraselor mari, repartizate relativ uniform in regiuni, este favorabil elaborarii
si implementarii unei strategii bazate pe poli de crestere regionali. Din punct de vedere
teritorial, fiecare regiune de dezvoltare are in reteaua sa de localitati cel putin un oras cu
peste 200.000 locuitori care poate stimula dezvoltarea regiunii si induce dezvoltare In
zonele adiacente, preponderent rurale. Aceasta abordare permite valorificarea la maxim
a sprijinului economic-financiar acordat de catre Uniunea Europeana.

Dezvoltarea policentrica asigura coeziunea teritoriala prin:

• Reţeaua de poli majori :
– stimulează relaţia urban-rural;
– contribuie la structurarea regiunilor ;
– asigură conectarea reţelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier şi
transnaţional.
• Reţeaua de poli urbani, oraşe specializate :
– asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin
deconcentrarea funcţiunilor la nivel teritorial;
– susţine dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării.

Pentru gasirea echilibrului necesar dezvoltarii urbane trebuiesc realizate mai multe
obiective:
• identificarii polilor de crestere in concordanta cu Strategia Cadrului
National Strategic de Referinta 2007-2013;
• finantarea din Instrumente Structurale atat a polilor de crestere, cat si a
polilor de dezvoltare urbana;
• crearea cadrului institutional necesar implementarii proiectelor care
contribuie la dezvoltarea polilor de crestere.
 2. Identificarea oraselor-poli de crestere

Strategiile privind polii de crestere implica concentrarea investitiilor intr-un numar

limitat de orase, cu scopul crearii unor conditii favorabile atragerii investitorilor, stimularii
activitatilor economice si difuzarii dezvoltarii in intreaga regiune.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, prin AM si POR, raspunde de
implementarea prioritatii de dezvoltare urbana si culege informatiile necesare
fundamentarii criteriilor si identificarii polilor de crestere. Acest lucru se realizaza pe baza
unor analize cantitative si calitative ale urmatoarelor domenii relevante pentru
potentialul marilor centre urbane de a deveni poli de crestere:
• Arealul de influenta al orasului;
• Potentialul de dezvoltare;
• Marimea si structura populatiei;
• Accesibilitatea;
• Infrastructura de utilitati publice;
• Dezvoltarea economica;
• Investitii majore existente sau in curs de implementare;
• Infrastructura de afaceri;
• Profilarea invatamantului superior pe domenii de varf;
• Cresterea Capacitatii de Cercetare & Dezvoltare & Inovare;
• Accesul populatiei la servicii publice urbane de baza;
• Structura fortei de munca;
• Infrastructura de sanatate;
• Infrastructura culturala.
Marimea indicatorilor pe domeniile mentionate evidentiaza starea oraselor si locul
in ierarhia urbana. Evaluarile calitative se constituie in repere pentru identificarea polilor
de crestere. Se tine seama, pe cat posibil, de efectele in regiune a mecanismelor de
piata, cu luarea In considerare a fluxurilor economice si a fortei de munca, pentru a nu
crea poli de crestere artificiali care, mai devreme sau mai tarziu, ar duce la esecul
strategiei polilor de crestere. Aceste analize conduc la identificarea in fiecare regiune de
dezvoltare a unui pol de crestere. Nevoile de dezvoltare ale acestora sunt identificate
prin studii si analize de specialitate, pe baza carora se elaboreaza Planuri Integrate de
Dezvoltare si Planuri de Actiune, cu specificarea activitatilor/proiectelor si a surselor de
finantare.
Strategia polilor de crestere este strans legata de strategia polilor de
competitivitate promovata prin Programului Operational ”Cresterea Competitivitatii
Economice”, program gestionat de Ministerul Economiei si Finantelor. Aceasta corelare
este sustinuta de faptul ca polii de competitivitate au o dimensiune teritoriala, fiind
concentrari geografice de intreprinderi interconectate (productie, servicii in ramuri
industriale conexe), centre de cercetare si universitati care au o strategie comuna de
dezvoltare, elaborata in parteneriat. Implementarea simultana a celor doua strategii
poate contribui la impulsionarea dezvoltarii economiilor regionale pe o baza competitiva
si sustenabila.

Polii de crestere sunt orasele de Rang I si Rang 0 : Bucuresti, Bacau, Brasov,

Braila, Galati, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Timisoara.
 In acord cu Legea 351/2001, Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială
România 2030 (CSDTR 2030) integrează reţeaua de localităţi din România în structura
policentrică a UE, în conexiune cu reţeaua de poli majori in Sud-Estul Europei (potrivit
clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.):
• Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Crestere Europene) cu
vocatie internationala: Bucuresti, Timisoara, Constanta, Cluj, Iasi, peste 300
000 loc.
• Poli nationali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii
Functionale Urbane si potential MEGA pe termen lung, peste 250 000 loc.
• Poli supraregionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) (cu potential de
Arii Functionale Urbane, intre 50 000 – 250 000 loc
• Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii
Functionale Urbane , intre 50 000 – 250 000 loc
• Poli regionali OPUS (Orizont Potential Urban Strategic) cu potential de Arii
Functionale Urbane si cu specificitate functionala, de ex: Alba Iulia, Baia
Mare, Ramnicu Valcea, Sibiu, Suceava, Tulcea
• Poli subregionali, intre 30 000 – 50 000 loc
• Poli locali, sub 20 000 loc
 3. Finantarea polilor de crestere

Finantarea proiectelor pentru polii de crestere se realizeaza din Programul

Operational Regional (POR) si din Programele Operationale Sectoriale (POS) finantate
din instrumente structurale pe baza regulilor specifice de implementare a acestor
programe:
- POS „Crestere Competitivitatii Economice”
- POS „Mediu”
- POS „Dezvoltarea Resurselor Umane”
- POS „Transport”
- POS ”Dezvoltarea Capacitatii Administrative”
- Programul National de Dezvoltare Rurala finantat din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala
- din alte surse publice si private, banci ( inclusiv BEI ).
- Programele Operationale de Cooperare Teritoriala, in masura relevantei, pot fi
utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor care sa consolideze rolul
transfrontalier si transnational al polilor de crestere.
Modalitatile concrete de sprijinire a polilor de crestere prin intermediul programelor
finantate din instrumentele structurale, precum si marimea orientativa a alocarilor
financiare din aceste surse sunt stabilite de catre Comitetul National de Coordonare a
gestionarii instrumentelor structurale (CNC).
In cazul POR, pentru fiecare regiune de dezvoltare se stabilesc alocari financiare
orientative pentru cele doua categorii de poli, cu respectarea unei alocari minime pentru
polii de crestere ce va fi cuprinsa intre 30-60% din fondurile totale ale axei 1 a POR.
Celelalte orase ale Romaniei – poli de dezvoltare urbana - beneficiaza de finantarea
proiectelor din POR, precum si din celelalte programe operationale, pe o baza
competitiva.
Prin concentrarea investitiilor in aceste centre de crestere si hinterlandul lor se
incurajeaza crearea zonelor metropolitane, stimuland astfel cooperarea autoritatilor publice
la nivel local, regional si national si elaborarea unor strategii comune de dezvoltare. La
aceasta se adauga si necesitatea unei cooperări intense cu diversi antreprenori, precum
şi cu actori din societatea civilă şi politică. Dacă aceste zone reusesc să pună în
aplicare, de o manieră inovatoare, reţele de colaborare într-un teritoriu national policentric,
se vor crea condiţiile care le vor permite să utilizeze cât mai bine concurenţa pentru
propria dezvoltare. Concentrarea fondurilor structurale si de coeziune intr-un numar
limitat de orase va permite maximizarea impactul fondurilor UE, folosindu-se intr-un mod
eficient fondurile alocate.

4. Structura institutionala pentru implementarea strategiei polilor de

crestere

Comitetul National de Coordonare a gestionarii instrumentelor structurale

(CNC), aflat sub coordonarea Ministerului Economiei si Finantelor si din care fac parte
toate ministerele cu rol de Autoritati de Management (inclusiv pentru Programul
National de Dezvoltare Rurala) analizeaza si aproba modalitatile concrete de sprijine a
polilor de crestere si coordoneaza procesul de asigurare a complementaritatii finantarii
din toate programele operationale cu finantare europeana.
Pentru fiecare pol de crestere desemnat se infiinteaza un Comitet format din
autoritati locale si nationale relevante. Aceasta structura are rol coordonator in
elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare al polului de crestere, inclusiv al planului de
actiune, identificarea surselor de finantare a proiectelor, precum si monitorizarea
implementarii planului. Planurile de actiune sunt pregatite in cel mult 6 luni de la
constituirea Comitetelor, iar Autoritatea de Management pentru POR mobilizeaza
asistenta tehnica si expertiza necesare sprijinirii acestui proces.
In acest sens, planurile integrate de dezvoltare a polilor de crestere se vor elabora
cu asistenta tehnica pe baza unei structuri cadru a planului integrat de dezvoltare, care va
fi stabilita de comun acord cu autoritatile locale. Acest plan, care va utiliza toate
documentele de planificare strategica si teritoriala a polilor de crestere, se va realiza cu
consultarea autoritatilor locale componente ale polului de crestere.
Comisia Nationala pentru Dezvoltare si Coeziune Teritoriala, organism cu
caracter tehnic, aflat sub conducerea MDRL si format din reprezentanti ai diverselor
ministere, ai regiunilor, autoritatilor locale etc. analizeaza calitatea si fezabilitatea
Planurilor Integrate de Dezvoltare, inclusiv Planurile de actiune in vederea avizarii.
Proiectele individuale identificate in planurile integrate de dezvoltare sunt finantate din
programele operationale numai dupa elaborarea planurilor de actiune.

5. Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a

retelei policentrice

Modalitatile concrete de sprijinire a polilor de crestere prin intermediul programelor

finantate din fonduri europene sunt stabilite in cadrul Comitetului National de
Coordonare (CNC) a programelor operationale, aflat in coordonarea Ministerului
Economiei si Finantelor. Modul de orientare a resurselor nationale pentru sprijinirea
polilor de crestere se va baza pe mecanismele de alocare a resurselor din Bugetul de
Stat. Procesul de sprijinire a polilor de crestere nu limiteaza accesul celorlalte orase -
poli urbani de dezvoltare (orase cu peste 10.000 de locuitori) la finantare din POR, tot
prin Axa 1, pentru infrastructura urbana, sociala, structuri de afaceri, transport urban.
Instrumente utilizate in implementarea politicii de structurare a retelei
policentrice:
A. Spatiale:
- programe de investitii;
- utilizarea terenurilor (zoning);
- impozite pe amplasare;
- relocarea agentiilor administrative;
- contrite si acorduri;
- dezvoltarea infrastructurii;
- crearea de cooperari si parteneriate;
- abordarea dezvoltarii pe baza proiectelor;
- planuri de actiune la nivel teritorial;
- asigurarea minimumului de servicii de interes economic general;
- sistem de monitorizare a dezvoltarii la nivel teritorial.
B. Non-spatiale:
- reforma administratiei;
- redistribuirea bugetului;
- finantarile UE;
- planificarea strategica : viziune pentru dezvoltarea spatiala, strategii de
dezvoltare economica regionala, linii directoare si scheme de dezvoltare in planificare,
mecanisme de coordonare verticala).
 6. Concluzii

Dezvoltarea durabila vizeaza promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul

unei dezvoltari socio-economice echilibrate, bazata pe competitivitata regionala.
Deciziile si investitiile cu efecte teritoriale trebuiesc orientate catre un model de
dezvoltare policentrica, atât la nivel national cat si regional pentru a creste
atractivitatea, în materie de investitii economice, a metropolelor si a oraselor-poli si
pentru a diminua disparitatea regionala cauzata de slaba dezvoltate a regiunile cu
industrie veche sau a regiunilor rurale. Acest lucru implica existenta colectivitatilor
teritoriale legitimate de democratie, un standard ridicat al practicilor administrative si al
politicii aplicate, precum si o implicare intensa în procesul de amenajare a cetatenilor si
a grupurilor societatii. Centrele urbane de marime mica si mijlocie din regiunile rurale,
trebuie sa fie dezvoltate în astfel încât accesul regiunilor rurale la functiunile urbane sa
fie înlesnite. Constituirea si întarirea retelelor urbane amelioreaza complementaritatea
între orase, creste sinergiile si economiile de scara, favorizeaza specializarea si
determina beneficii prin intermediul concurentei economice.
 7. Bibliografie

1. ESPON 2013 PROGRAMME

2. ESPON 2013 PROGRAMME – MANUAL PRIORITY 1
3. ESPON PROJECT 3.2 SPACIAL SCENARIOS AND ORIENTATIONS IN
RELATION TO THE ESDP AND COHESION POLICY – FINAL REPORT , OCTOBER
2006
4. DEZVOLTARE REGIONALA – curs- POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA
IN UE SI IN ROMANIA, Lect. Arh. G. Pascariu, decembrie 2008
5. PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA
A CONTINENTULUI EUROPEAN
6. INFORMARE PRIVIND IMPLEMENTAREA SI FINANTAREA STRATEGIEI
,,POLILOR DE CRESTERE” IN CONCORDANTA CU CADRUL STRATEGIC NATIONAL
DE REFERINTA 2007-2013
7. CADRU STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013
8. MIHAELA VRABETE - CONTRIBUTIONS OF TERRITORIAL COOPERATION
PROGRAME IN REACHING TERRRITORIAL, ECONOMIC AND SOCIAL
COHESION

8. Lista de expresii specifice amenajarii teritoriului si dezvoltarii

urbane

1. poli de dezvoltare urbana

2. poli de crestere regionali
3. nuclee urbane
4. instrumentele structurale
5. hinterland
6. programe operationale
7. plan de actiune
8. plan integrat de dezvoltare
9. planificare strategica
10. planificare teritoriala
11. zone metropolitane
12. motor de dezvoltare regionala
13. motor de dezvoltare nationala
14. retele policentrice
15. relatie urban-rural
16. retea policentrica
17. dezvoltare durabila
18. competitivitatea regională
19. coeziunea teritorială