Aristotel

cel mai mare filozof al antichittii , Aristotel, s-a nscut la Stagyra, o micut colonie greceasc din inima Traciei. El apartinea unei familii burgheze. Tatl su fusese medicul de cas al bunicului lui Alexandru Macedon. e aceea fusese initiat !n studii de medicin si de anatomie. ar cunosc"ndu-l pe #laton $ocatia si-a schimbat drumul fr !ns s-si schimbe si temperamentul. A fost timp de %& de ani discipolul lui #laton studiind la Academia acestuia. '"nd #laton a murit el a plecat la curtea unui mic tiran din Asia Mic unde s-a cstorit cu fiica acestuia, #itia. '"nd persii au cotropit tara Aristotel s-a refugiat !n (esbos, unde #itia a murit dup ce a nscut o fetit. esi s-a recstorit pierderea #itiei l-a chinuit toat $ia)a si a cerut s fie !nmorm"ntat alturi de ea. *ilip , tatl lui Alexandru Macedon, cunosc"ndu-l pe Aristotel l-a chemat la curte pentru a-i !ncredin)a educa)ia fiului su. Aristotel a considerat aceasta o mare cinste iar ele$ul su a a$ut un mare cult pentru profesorul su. *ilip, drept pre)uire pentru munca sa la fcut gu$ernator al Stagyrei. up moartea lui Alexandru Macedon !ns a fost acuazat de +impietate,, obi-nuita scuz la care se recursese -i contra lui Socrate. in cr)ile sale au fost scoase fraze rupte din context pe baza crora a fost acuzat. Aristotel a !n)els c era inutil s se apere -i a plecta !n 'alcida , unde locuiau rudele din partea mamei. .u a fost extrdat dar dup acest incident diplomatic Aristotel a murit pe nea-teptate fr a se -ti dac datorit $reunei boli sau ca -i Socrate datorit otra$ei /cucutei0. espre $ia)a lui personal se -tiu prea pu)ine lucruri. .ici nu a a$ut probabil una !n afara -colii. Era o fire auster -i ursuz. ra opera sa filozofic -i -tiin-ific rm"ne pentru totdeauna. S dicutm pu)in despre aceasta. up ce -i-a terminat misiunea la curtea lui *ilip, filozoful s-a !ntors la Atena -i a !ntemeiat acolo , la concuren) cu Academia infiin)at de #laton , faimosul (iceu sau Scoala #aripatetic /adic scoala la plimbare0 datorit predrii nu la catedr ci !n timpul plimbrilor care se fceau de-a lungul porticurilor -paripatoi- care !ncon1urau liceul. (iceul spre deosebire de academie , care era !n !ntregime aristrocartic, !-i recruta ele$ii din ptura de mi1loc. 2n plus el cuprindea -i fondul -i metoda de predare. Aristotel a pus accentul pe -tiin) -i cu aceste exigen)e ale studiului -i-a modelat criteriile. 'u un sim) exact al di$iziunii muncii -i-a !mpr)it ele$ii !ncredin)"nd

fiecrei grupe sarcini precise de lucru3 catalogarea organelor -i obiceiurilor anumitor animale, caracteristicile -i rsp"ndirea planatelor, alctuirea unei istorii a g"ndiri -tiin)ifice. Mo-tenise de la tatl su -i din studiile de anatomie gusrtul no)iunii exacte a amnuntului concret. 4"ndirea lui nu opera cu lirisme iluminate -i pre$iziuni poetice ca la #laton ci pe induc)ii bazate pe fapte experimentale. El a a1uns la problemele filozofice ale sufletului trec"nd prin cele anatomice ale trupului. (ucrarea sa 5rganon, este un document de pedanterie. El a fost !ntemeietorul logicii formale ca -tiin). A conceput formele logiciii ca fiind !n acela-i timp -i forme ale existen)ei iar logica drept -tiin) a ade$rului , drept +organon, /instrumnet de cunoa-tere a realit)ii obiecti$e0. A descoperit silogismul -i a elaborat teoria lui amnun)it, e$iden)iind mecanismul deduc)iei logice !n general. (a baza logicii lui stau legile noncontradic)iei care au fost formulate prima oar de el !mpotri$a sofisticii antice. e asemenea ideile lui !n domeniul -tiin)elor naturii reprezint un moment de seam !n -tiin)a lumii antice. (a fel a expus pentru prima oar !ntr-un mod sistematic -i unitar problemele eticii, subliniind legtura str"ns dintre moral -i $ia)a social. A abordat -i studiul problemelor economice, fc"nd pentru prima oar distinc)ia dintre $aloarea de !ntrebuin)are -i $aloare de schimb. A combtut idealismul platonic ar"t"nd c arta este o +imita)ie,, adic o reproducere a realit)ii dar nu simpl ci o redare creatoare a posibilului -i a generalului, subliniind $aloarea cogniti$ a artei -i rolul ei educati$. intre operele lui aminitim3 lucrrile de logic grupate sub titlul 5rganon, Metafizica, *izica, espre suflet, #olitica, #oezia, Etica nicomahic, 6storia animalelor, Meteorologia. eparte de a epuiza subiectul considera)iile se opresc aici -i de-i opera acestui mare g"nditor cuprinde -i erori ea continu s r"m"n cea mai mrea) -i mai bogat structur a min)ii omene-ti. 4"ndirea aristotelic a dinuit -i $a dinui peste timp.