P. 1
Gramatica Clasa a IVa 1986-Bw

Gramatica Clasa a IVa 1986-Bw

|Views: 489|Likes:
Published by gabi_a12
Gramatica Clasa a IVa 1986-Bw
Gramatica Clasa a IVa 1986-Bw

More info:

Published by: gabi_a12 on Dec 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2015

pdf

text

original

Sections

  • 1. Părţile principale ale propoziţiei: subiectul şl predicatul
  • 4. Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire
  • 6. Acordul adjectivului cu substantivul
  • 9. Recapitularea pronumelui
  • 4. Părţile unei compuneri
  • 7. Descrierea

MINISTERUL EDUCAŢIEI Şl ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Constanţa lliescu Victoria Petrescu Silvia Nichita Stela Popescu

Gramatică
Şi

compunere
Editura Didactică fi Pedagogică Bucureşti

Manual pentru clasa a IV-a

Gramatică
Recapitularea cunoştinţelor din clasa a lll-a
1. Propoziţia. Ortografia şi punctuaţia Amintiţi-vă şi răspundeţi:
1. Ce se numeşte propoziţie? 2. Gîte feluri de propoziţii cunoaşteţi? 3. Ce se numeşte propoziţie simplă? Daţi exemple de propoziţii simple; îmbogăţiţi-le cu alte cuvinte! 4. Cum se scrie primul cuvînt din propoziţie? 5. Ce semne de punctuaţie se pot folosi la sfîrşit de propoziţie? Cînd se foloseşte semnul întrebării? Dar semnul exclamării? 6. Ce semn se foloseşte pentru a arăta convorbirea dintre două persoane ? 7. Cînd se foloseşte liniuţă de unire? Dictare pentru verificarea cunoştinţelor Numai ochii bunicului au rămas blînzi şi mîngîietori. Cine trînti poarta?» ■— Credeam că s-a umflat vîntul... 0, bată-vă norocul, cocoşeii moşului! Un băietan şi o fetiţă, roşii şi bucălaţi, sărutară mîinile bunicului. — Tată moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările? — Fiindcă au aripi, răspunse bătrînul, sorbind-o din ochi. — Păi, raţele n-au aripi? De ce nu zboară? — Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrînul cuprinse într-o mînă pe fată şi în cealaltă pe băiat. — O, voinicii moşului...

3

Ce se numeşte predicat? Cu ce întrebări se află predicatul? Daţi exemple! Exerciţiul 1 Citiţi proverbele de mai jos şi spuneţi care sînt subiectele şi predicatele. nepoţelele sale. care culegea cireşe. Patria noastră are munţi înalţi. Analizaţi oral adjectivele din textul următor. Ce se numeşte substantiv propriu? Dar substantiv comun? Daţi exemple! 4. Un popor harnic. 1. Soarele dogorea tare. dealuri mănoase şi cîmpii întinse. L-am luat cu noi şi pe Azorel. Cum se scriu substantivele proprii? Dar substantivele comune? 5. Părţi de propoziţie şl părţi de vorbire 1. Ce se numeşte subiect? Cu ce întrebare se află*subiectul? Daţi exemple! 2. Ce arată adjectivul? Exerciţiul 3. l-am văzut pe moş Ioniţă. într-un cireş. arătînd numărul lor şi substantivul pe care îl determină. De cîte feluri sînt substantivele? 3. Cu ce întrebări le-aţi aflat? Buturuga mică răstoarnă carul mare. Astă-vară. eu. priceput şi viteaz realizează programul partidului. Omul bun se cunoaşte după fapte. Iarba. Citiţi textul de mai jos şi analizaţi oral felul şi numărul substantivelor.2. 4 . Fabrici noi şi uzine mari se construiesc pretutindeni. crescuse pînă la brîu. prin livezi. Ce se numeşte substantiv? 2. Victoraş şi Ileana am plecat în crîng să culegem fragi. Ape limpezi brăzdează pămîntul patriei. Cîte numere au substantivele? Daţi exemple! Exerciţiul 2. El era ajutat de Marioara şi Steluţa.

praf. zăpadă. din paranteză adjectivele date: harnic (elevă. a cotrobăi. care mă împiedica la mers.Ce se numeşte verb? Exerciţiul 4. Una vine dintr-o parte şi alta din cealaltă parte. Pentru următoarele cuvinte găsiţi altele cu înţeles apropiat: timp. muncitor. gălăgie. Se întîlnesc pe punte. Drumul urca. N-au loc de trecere una pe lîngă alta. de Nicolae Labiş. 5 . Exerciţiul 7. copii). a pierde. roşu (mac. De exemplu: puternic — slab. curat. fetiţă. alb. luminos. Din faţă sufla un vînt puternic. biruinţă. mare (bloc. Două capre trec pe o punte. voios (pionier. flămînd. De exemplu: timp — vreme. a se deştepta.. potriviţi substantivelor. tristeţe. ieftin. Se bat. înainte. a privi. cald. Exerciţiul 8. După exemplul de mai jos. De exemplu: elevă harnică. a sosi. muncitor harnic. Pornesc deodată. adjectivele şi verbele din strofa a treia a poeziei Dacă toate acestea fi-vor învăţate. a mustra. pace. greu. Exerciţiul 9. Analizaţi substantivele. înlocuiţi cuvintele următoare prin cuvinte ou Înţeles contrar: puternic. sur. înalt. în textul de mai jos. la dreapta. şcoală. doctori). drumuri). a ochi. Găsiţi verbele din textul de mai jos şi spuneţi dacă acţiunea este făcută de una sau mai multe persoane. doctori harnici. Exerciţiul 6. linie. rochiţă. vuiet. înlocuiţi. cuvintele scrise cursiv prin cuvinte cu înţeles contrar: Pornisem spre autogară. încet. ascultător. steaguri). Tabăra noastră se afla departe de autogara. curaj. Se lovesc şi cad în apă. sus. veste. drept (om. mic. şiret. rîuri). afară. Autobuzul se afla In apropiere. Exerciţiul 6.

Părţile de propoziţie 1. 3. Toamna a sosit. Propoziţiile pot fi exprimate prin viu grai sau în scris. Cartea este interesantă. Comunicarea făcută cu ajutorul unui singur predicat se numeşte propoziţie. facem de asemenea o comunicare despre frunze. „Bunica" este o povestire a scriitorului Barbu ŞtefănescuDelavrancea. cu ajutorul întrebărilor. Cînd rostim propoziţia: Toamna a sosit. Primul cuvînt din propoziţie se scrie cu litera ini ţială mare. Propoziţia. Această comunicare s-a făcut cu ajutorul predicatului a sosit. 1.I. 2.) — după propoziţia care comunică ceva. 6 . Subiectul şi predicatul se numesc părţi principale de propoziţie. 3. 2. De exemplu: Toamna a sosit. 4. Marioara citeşte o carte de poveşti. Această comunicare s-a făcut cu ajutorul predicatului cad. facem o comunicare despre toamnă. Cad frunzele. La sfîrşitul propoziţiei se pot pune următoarele senine de punctuaţie: a) punct (. Din ce este alcătuită propoziţia: Toamna a sosit? Cum se numeşte propoziţia alcătuită numai din subiect şi predicat? Observaţii: 1. 5. Cînd rostim propoziţia: Cad frunzele. Părţile principale ale propoziţiei: subiectul şl predicatul Citiţi propoziţiile următoare şi aflaţi. care sînt subiectele şi predicatele.

........toarce.... Scrieţi şi subliniaţi cu o linie propoziţiile simple din textul de mai jos. ce se spune despre ziuă? (scade).. La fereastră ciripeşte ........ Norii fug...... 7 ... substantivele potrivite şi arătaţi rolul lor în propoziţie: ........ a fost un poet mare..... Doritul soare străluceşte.. El dezmiardă oceanul de ninsoare........... Frunzele îngălbenite cad....... Scrieţi....... în dreptul subiectelor şi predicatelor... şoimi..b) semnul întrebării (?) — după propoziţia prin care se pune o întrebare.......... Pionierii (cum sînt?) .... De exemplu: Ziua scade. un îndemn sau o stare sufletească (admiraţie... Alcătuiţi propoziţii folosind următoarele cuvinte de sprijin: patria.... elevi...................... Noaptea creşte.... în faţa blocului ... Ce scade? (ziua)....... tristeţe)........ Pe stradă trec...... b) Iarna vine...... Găsiţi predicate pentru subiectele următoare: Muncitorul (ce face?) ......... Radu (ce este?) Şcoala (cum este?) Exerciţiul 3........ întrebările prin care le-aţi aflat.... Lîngă sobă ..... Republica Socialistă România (ce este?). De exemplu: Ce frumoasă este cartea! Exerciţiul 1.. c) Ninsoarea încetează...... De exemplu: E interesantă cartea? c) semnul exclamării (!)-după propoziţia prin care se arată o poruncă. partidul...... Vara trece... a) Ziua scade.. bucurie......... Exerciţiul 2... şcoala............. tale sînt frumoase.......... se joacă. Acum pădurea e pustie.... Exerciţiul 4.... Puneţi....... în locul punctelor..... pionieri................ ......

Şezătoarea a fost închinată Zilei Armatei. se grăbesc. Exerciţiul 6. De exemplu: Copiii lucrează în grădină. folosind ilustraţia de mai jos. sună. Alcătuiţi o compunere. S. Aflaţi subiectele din textul de mai jos şi spuneţi prin ce parte de vorbire slnt exprimate: Elevii au organizat o şezătoare. se aşază. în propoziţiile de mai sus. copiii şi părinţii). intră. ascultă. Subiectul poate fi exprimat prin substantiv. Părinţii au aplaudat şezătoarea copiilor. Însemnaţi prescurtat subiectele şi predicatele. p. Copiii au pregătit coruri şi dansuri naţionale.Exerciţiul 5. 2. şezătoarea. Subiectul exprimat prin substantiv Exerciţiul 1. Formaţi propoziţii cu următoarele cuvinte de sprijin: începe. 8 . subiectele sînt exprimate prin substantive (elevii.

se cuibăresc în paturi şi încep să se roage cu glasuri dulci şi subţirele : — Bunică. dar tare te rugăm. perele. Dictare Bunica. vîntul. oamenii. foarte frumoasă poveste. E aceeaşi poveste. ploaia. în fiecare seară. nu v-am spus-o şi-aseară? — Ne-ai spus-o. Alcătuiţi trei propoziţii cu subiecte exprimate prin substantive. după ce se întorc de la masă. cei trei ţînci. spune o poveste nepoţeilor. merele. Patrocle se repezi la el. Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean! — V-am spus-o şi alaltăseară şi-n toate serile de cînd s-a făcut iarnă. Aşezaţi subiectul la începutul propoziţiei: zilele. ţupăind către scorbură. Găsiţi subiectele. povestea cu împăratul Măzărean. Alcătuiţi o compunere folosind cuvintele de sprijin date mai jos. într-o dîră de raze răsări o umbră. strugurii. — Patrocle! strigă fetiţa. Imediat se auzi glasul căţelului. — Of. dar noi am uitat-o. doi băieţi şi o fetiţă. bunică. arătaţi prin ce sint exprimate şi locul lor In propoziţie : Lizuca dădu un ţipăt. — Da. Alcătuiţi propoziţii In care subiectul să fie la mijlocul propoziţiei : 9 . nucile. nopţile.Exerciţiul 2. Puneţi întrebările pentru aflarea subiectului: De exemplu: Marioara scrie (cine?). Exerciţiul 4. bunicuţă. în fiecare seară. mai spune-ne-o o dată! Exerciţiul 6. spune povestea! Bătrîna întreabă cu prefăcută mirare : — Care poveste? — Povestea cu împăratul Măzărean. » Exerciţiul 3. A apărut bursucul.

. în tăcerea nopţii ţîrîi (cine?). Exerciţiul 6. (cine?) se întorcea acasă.. meu mă ajută la lecţii. pionierii au plecat la munte. Alăturaţi la fiecare cuvint din coloana Intli cuvlntul potrivit din coloana a doua şi formaţi propoziţii cu ele: Exerciţiul 10. rîndunelele şi berzele au plecat în ţările calde... Găsiţi şase subiecte din lecţia Un nume cu care ne mîndrim — George Enescu şi alcătuiţi propoziţii.. (Cine?) se aşeză alături. Alcătuiţi propoziţii în care subiectul să fie exprimat prin mai multe substantive: Exemplu : Cocorii.. Deodată.. (Cine?) îşi povesteau întîmplări de la şcoală.. Completaţi spaţiile punctate cu subiectele potrivite: . Exerciţiul 8. (Cine?) stătea în mijlocul prispei. aduc apă cu găleţile. Exerciţiul 11. Cucul Veveriţa Vrabia Iepurele Vulpea Ursul fuge mormăie fură cîntă ronţăie ciripeşte îi laudă Exerciţiul 9. Puneţi în locul întrebărilor subiectele potrivite: După serbarea şcolară.Exemplu: înţr-o dimineaţă. pentru hărnicia lor. Copiaţi textul următor şi puneţi semnele de punctuaţie potrivite: A doua zi a sosit armata Soldaţii au împins oamenii la primărie S-a arătat colonelul călare înconjurat de ofiţeri 10 .. Exeiciţiul 7. în curtea şcolii. Exerciţiul 12. sădesc un brăduţ.. Alcătuiţi propoziţii In care subiectul să fie la sfîrşitul lor: Exemplu : A răsărit soarele....

compoziţiile lui George Enescu se cunosc în lumea întreagă. El o cînta apoi admirabil.. Gurînd. învaţă notele de la un prieten al părinţilor săi. Astăzi. 11 . La cinci ani şi jumătate compusese întîia sa „operă“: „Pămîntul românesc". muzica marelui nostru compozitor. tatăl îi cumpără o vioară adevărată. Găsiţi predicatele din ultimele trei strofe ale Imnului de Stat. cu drag. frumuseţea cîntecului românesc. Predicatul exprimat prin verb arată ce face subiectul şi răspunde la întrebarea ce face? Exerciţiul 2. Predicatul exprimat prin verb George Enescu a compus „Poema română“ Noi vom asculta mereu. Aşa a intrat vioara în viaţa lui George Enescu. peste hotare. spuneţi cu ce întrebare le-aţi găsit. George Enescu a dus mai departe. Aflaţi predicatele din textul de mai jos şi spuneţi prin ce sînt exprimate : . Jurjac „prindea“ orice melodie „după ureche“.Să iasă în faţă a strigat colonelul toţi acei care au luat parte la răscoală Nu s-aude . Analizaţi predicatele din propoziţiile de mai sus şi spuneţi prin ce sînt exprimate.Peste o săptămînă. Ba s-aude domnule colonel a răspuns unchiu-meu Uţupăr iacă eu am început aci în sat răscoala  ieşit din rînduri Şi eu am luat parte la răscoală a spus mătuşă-mea Uţupăr Am fost şi eu pe acolo a sărit cu gura Diţa Mulţimea a înaintat L-au înconjurat oamenii pe alde Uţupăr Se laudă ăştia domnule colonel 3.. Exerciţiul 1.

Exerciţiul 3.. mare. îhdemînatic. fruntaşe şi sportive.. Apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. frumos. au întrebat. Puişorii copilaşului îşi iau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă.. Puneţi în locul întrebărilor predicatele potrivite: Ioana şi Mioara (ce sînt?). Cîteva din ele s-au despărţit pentru o clipă de stol. Păsărelele s-au odihnit puţin... Alunecă încet spre asfinţit. Vorba bătrînească mult preţuieşte.. puternic.. iscusit.. Exerciţiul 6. curajos. Ioana (cum este?) . şi Mioara (cum este?) .. s-au întîlnit. Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul. 12 . Exerciţiul 5. ajută. Exerciţiul 4. Alcătuiţi o scurtă compunere cu următoarele cuvinte de sprijin: este şcolăriţă. deştept. Alcătuiţi o scurtă compunere cu următoarele cuvinte de sprijin: s-au dus. începu să plîngă cu mînuşiţele la ochi... au cules.. Copiaţi textul următor şi subliniaţi subiectele cu o linie. se pregătesc.. Copilul privi lung stolul.. Vorba dulce mult aduce.. şi Exerciţiul 8.. apoi se înălţă. S-au ridicat deodată cu toatele. Amîndouă (cum sînt?) la învăţătură. iar predicatele cu două linii. Au scos un strigăt. Exerciţiul 7. Formaţi propoziţii cu predicatul exprimat prin verbul „a fi“ şi următoarele cuvinte: vesel. învaţă. Găsiţi părţile principale de propoziţie din proverbele de mai jos: Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte. se află. se bucură.. Ele (ce fac?) împreună..... sînt bune. mic. voinic. i-a îndreptat. Au atins uşor streaşina casei. s-au înapoiat.

Valea Prahovei este pitorească. Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire arată ce esta şr mm este subiectul şi răspunde la întrebările ce este ? şi cum este ? Exerciţiul 1. El prinde repede mingea. Mingea este roşie cu bobiţe albe. Din textul de mai jos. Acolo întîlni o fată de împărat răpită de un zmeu. Prîslea luptă cu zmeul zi de vară pînă-n seară.4. Zmeul era puternic.ic al patriei noastre (ce este Partidul Comunist Român? este conducătorul). dar pînă la urmă Prîslea îl birui şi eliberă fata din robie. Partidul Comunist Român este conducătorul polit. Analizaţi predicatele din propoziţiile de mai jos şi spuneţi prin ce sînt exprimate: a) Ştefan cel Mare era un domnitor vestit. Emil Racoviţă a fost un explorator al regiunilor polare. Ştefan aruncă mingea lui Radu. Exerciţiul 2. Exemplu: era fiu — predicat exprimat prin verbul a fi şi substantivul fiu. răspund şi prin ce slnt exprimate. Radu este sprinten. De exemplu: Capitala ţării noastre este frumoasă (cum este capitala? este frumoasă). arătaţi oral predicatele exprimate prin verbul „a fi“ însoţ-it de alte părţi de vorbire: Timpul este frumos. Copiii se joacă cu mingea. Scoateţi predicatele din textul următor. Ea era foarte frumoasă. arătaţi la ce întrebări Prîslea era fiu de împărat. El porni spre celălalt tărîm. b) Republica Socialistă România este bogată. Elevii clasei a IV-a se află în curte. Curtea şcolii este mare şi curată. Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire Exerciţiu. 13 .

Excrciţiul 6. Alăturaţi la fiecare cuvînt din coloana întîi cuvîntul potrivit din coloana a doua şi formaţi cu ele propoziţii: se lasă strălucesc arde răsună povestesc se apropie Exerciţiul 8. venea tristă şi cu ochii plînşi o ciobăniţă. Exerciţiul 4. românii. Ea trece din generaţie în generaţie. întîi se aud cîntecele şi apoi răsare soarele. Mergea încet. Pe cărăruie. Soldaţii noştri adormiţi în Tatra sînt pururi vii în memoria poporului prieten. frumoasă şi luminoasă. Pădurea era pustie. Recunoaşteţi predicatele din textul următor: Brînduşele răsar. Dar şiruri mari mereu din pădure. Excrciţiul 5. Dar pînza mulţi din oastea romană. Pionierii sînt harnici şi disciplinaţi. Completaţi spaţiile punctate cu predicatele potrivite: O pînză mişcătoare de săgeţi deasupra pămîntului. sînteţi bucuroşi. bucuroşi şi mulţumiţi de copiii lor. Munca este izvor de bucurii. pornise o turmă de oi. Braţele într-o luptă oarbă. Găsiţi subiectele şi predicatele din textele de mai jos: Meseria este brăţară de aur. Codru-i frate cu românul. strălucesc şi se usucă. întăriturile din toate părţile. vor scrie. La noi. Şezătoarea Pionierii Noaptea Stelele Focul Pădurea Exerciţiul ?.Exerciţiul 3. Dacii arcurile şi cu lăncile. Faţa ciobăniţei era albă. 14 . Fapta bună rămîne. lucrează. Găsiţi predicatele din fragmentul de mai jos şi scrieţi-le In caiete: Văile munţilor se umpluseră toate cu zăpadă. stnt harnici. Alcătuiţi cinci propoziţii în care să folosiţi următoarele predicate : am scris. în urma oiţelor. Părinţii sînt mîndri.

Acordul predicatului cu subiectul Găsiţi subiectele şi predicatele din propoziţiile de mâi jos şi arătaţi prin ce sînt exprimate. la numărul singular. iar ultimele s-au legat prin cuvîntul şi. Elevii citesc împreună revista „Cutezătorii”. Chipul bălai al lui Ionică trăieşte în fiecare ungher. un grangur şi o pupăză stau pe oreanga unui copac. Reţineţi: în exemplul 1. Arătaţi cum se face acordul între predicat şi subiect în textele de mai jos. îl vezi ieşind de după sobă. rîzînd la soare. înainte păşeau un bătrînel şi o bătrînică. iar predicatul este exprimat printr-un verb a cărui acţiune este săvîrşită de o singură persoană. Seara. 15 . subiectul este exprimat printr-un substantiv. 3. Puricatul se acorda cu subiectul in număr. In exemplele 4 şi 5 sînt mai multe subiecte. iar predicatul este exprimat printr-un verb a cărui acţiune este săvîrşită de mai multe persoane. subiectul este exprimat printr-un substantiv la numărul plural. Am pornit pe urmele paşilor marelui povestitor. nu se pune virgulă. Deci. Fusul sfîrîia adormitor. ele s-au despărţit prin virgulă. În exemplul 2. 5. O turturică. un fluture şi o floare vestesc primăvara. între snluect şi predicat. în exemplul 3 sînt două subiecte. caierul de lînă prindea culori vrăjite. 4. Un gîndăcel. Exerciţiul 1. în propoziţiile cu mai multe subiecte predicatul este totdeauna la numărul plural. 2. Vrăjit de minunata lume a basmelor lui Creangă. 1. Marioara citeşte la geografie. adormeam.5. legate prin cuvîntul şi. Bunica istorisea năzdrăvăniile lui Nică.

Exerciţiul 2. Exerciţiul 5. Băieţii tac. a sosit cine? s. ce trece vremea 1 — Şi noi n-am scris nimic. Doar pe foile albe se mai zăresc tocurile ca nişte arme părăsite. de prin părţile Ilfovului.. Zilele scad mereu.. Lizuca (a cere) voie de la răchită. Citiţi textul de mai jos şi puneţi predicatele din paranteză la forma potrivită: Căţelul (a porni) înainte adulmecînd prin iarbă. — Aici staţia locală de radioficare. Cade bruma pe cîmpii. Atunci. îmi spune cu umor: — Aici la noi. Hambarele vor fi pline în curînd. se aude în difuzor. şi-n odaia caldă s-a lăsat de mult întunericul.. Exerciţiul 4. atîta se vede. Din uliţă difuzorul răspîndeşte un cîntec vesel. Toamna Toamna a sosit.. Copiaţi textul următor şi puneţi semnele de punctuaţie corespunzătoare : Cu ochii în lacrimi copilul o întinde atunci tatălui său Cîntă tu tată 16 . Tii. Explicaţi oral semnele de punctuaţie din textul de mai jos: a) Un uriaş cu pieptul gol. la oţelărie. — Mătuşă răchită. Exerciţiul 3. — S-o fi făcut şapte. b) Jarul mocneşte în cenuşă. (a şopti) ea cu sfială. Atîta ai făcut. Au plecat şi cocorii în ţările calde. se vede munca în tone. într-un colţ de umbră îi (a apărea) o luminiţă. Copiliţa (a observa) că florile (a apleca) capetele şi (a dormi). Analizaţi subiectele şi predicatele din textul de mai jos. Au dat drumul la staţie. Pletele lungi ale ramurilor (a cădea) cătra ea. Frunzele copacilor îngălbenesc. după următoarea schemă: ce-a făcut? I 1 P. ne (a da) voie să (a intra) în casă la mata? Răchita o (a mîngîia) lin şi îi (a da) drumul în scorbură. Recoltele sînt bogate.

a IV-a 17 . calde.Dar tata rîde şi i-o dă îndărăt Ia-o George e a ta E jucăria ta Nu-i o vioară adevărată O să-ţi cumpăr alta 6. soarele apare mai rar.a. Completaţi spaţiile punctate cu atributele potrivite: Toamna Cooperatorii Vrăbiile în pădurea alunele a sosit cu». dulce Românie. Cuvîntul calde determină substantivul ţările (ce fel de ţări?). două vrăbii ciripesc. Atributul N Păsările călătoare au plecat în ţările calde. Cuvintele: călătoare. Cuvîntul plumburiu determină substantivul cerul (ce fel de cer?). daruri. cl. Ţara mea de glorii. arme de tărie. Arătaţi oral atributele şi substantivele pe care le determină: Ce-ţi doresc eu ţie. plumburiu determină substantive. Cuvîntul vecinului determină substantivulstreaşină (a cui streaşină?). Partea secundară de propoziţie care determină un substantiv se numeşte atribut. mare viitor! Exerciţiul 2. ciripesc îngrijorate de venirea veveriţele adună cu grabă pentru zilele 2 — Gramatică şl compunere. adună roadele. Exerciţiul 1. Cuvîntul călătoare determină substantivul păsările (care păsări?). Cuvîntul două determină substantivul vrăbii (cîte vrăbii?). Pe cerul plumburiu.. vecinului. ţara mea de dor? Braţele nervoase. Aceste cuvinte se numesc atribuie şi sînt părţi secundare de propoziţie. Sub streaşina vecinului. Atributul răspunde la întrebai iJe: care? ce (el de? a cui? ş. La trecutu-ţi mare. două.

Este o adevărată comoară a ţării. ce fel de pădure? — de mesteceni. ale cui creste?. munţi. în textul a) atributele cerului. b) Am feciori frumoşi şi voinici şi mi-s dragi. Găsiţi atribute potrivite pentru substantivele pădure. In textul b) atributele frumoşi şi voinici determină substantivul feciori (ce fel de feciori?) şi sînt exprimate prin adjective. De exemplu: Moldova este un ţinut (ce fel de ţinut?) de basm. cui? ai cui? Cu substantivele şi atributele găsite alcătuiţi propoziţii. 18 . cu două linii: Moldova este un ţinut de basm. Atributul exprimat prin substantiv sau adjectiv a) Pe bolta cerului şi pe crestele munţilor se iviră deodată nori de ploaie. Atributele să răspundă la întrebările: care? cc fel de? ale. de ploaie determină substantivele: bolta. Atributul poate fi exprimat prin substantiv sau adjectiv. iar substantivele pe care le determină. 7. In textul de mai jos subliniaţi atributele cu o linie. deasă. de stejari. crestele. Exerciţiul 4. ce fel de nori?) şi sînt exprimate prin substantive. Mănăstirea Putna e zidită de Ştefan cel Mare. nori (a cui boltă?. Ea poartă o salbă de străvechi monumente cu nepreţuite obiecte de artă. dealuri şi ctmpii. a cui pădure? — a întreprinderii agricole de stat.Pe miriştea un iepuraş ciuleşte urechile înfricoşat de duduitul Un greiere caută un culcuş pentru iarnă. Care pădure? — bătrînă. munţilor. Exerciţiul 3. Fiecare din ele ne aminteşte de un trecut glorios. De exemplu: pentru substantivul pădure.

Exerciţiul 5. Observaţii: a) Atributul nu se desparte prin virgulă de substantivul pe care îl determină. . Constantin Brâncuşi a dus faima ţării peste hotare. Apele dulci ale Dunării se pierd înghiţite de adîncurile mării. Găsiţi şi analizaţi atributele din exemplele de mai jos: Mihai Eminescu a scris cele mai frumoase poezii. topitori tineri.. de unde oţelul reşiţean va călători în zori spre laminoarele uriaşe. Exerciţiul 3. cumplita iarna cerne norii de zăpadă. în tăcerea (a cui?) (ce fel de?) se auzeau strigătele (ale cui?). o singură familie unită.Exerciţiul I. Veveriţa ronţăie conuri de brad. Pe înserate se vedeau pîlcuri de (ce fel de?) şi (ce fel de?). a) Bradul creşte la munte. O noapte albă în compania jerbelor de flăcări şi de metal topit. Analizaţi oral atributele din textele de mai jos. Puneţi în locul întrebărilor atributele potrivite: în locul zilelor (ce fel de?) şi (ce fel de?) au venit zile (ce fel de?) şi (ce fel de?). Cărţile de şcoală sînt frumos ilustrate. Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă. arătînd substantivele pe care le determină şi întrebările cu care le-aţi aflat: a) Din văzduh. Exerciţiul 4 Analizaţi cuvintele scrise cursiv şi arătaţi ce rol au In propoziţie. A început să se rărească frunza (a cui?). Copiaţi textul de mai jos şi subliniaţi cu o linie atributele exprimate prin substantive şi cu două linii atributele exprimate prin adjective: Valurile înspumate ale Mării Negre se reped zgomotos peste ţărmul românesc. Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. Exerciţiul 2. Crengile bradului sînt mereu verzi. în curtea şcolii se află un teren de sport. Nicolae Grigorescu a zugrăvit frumuseţile patriei. b) Şcoala este nouă. Sub ochii noştri se ţese cel mai tînăr pămînt al ţării: Delta Dunării. b) Topitori vechi..

au răsărit (ce se spune despre şcoli?). Scoateţi în coloană subiectele. la numărul plural. numărul plural. prin ce părţi de vorbire sînt exprimate: a) Şcoli albe. fericiţi.! 2. De exemplu: Şcoli (ce au răsărit?). Alcătuiţi o scurtă compunere folosind următoarele cuvinte ca atribute : albă. prăfuită. mierlele şuierătoare şi privighetorile măiestre înveselesc pădurile. cocoşi sălbatici şi porumbei cenuşii. pufoasă. arsă şi uscată de vîntul fierbinte al verii. Ce se numeşte atribut? 2. subiect exprimat prin substantiv comun. predicat exprimat prin verb. Prin ce poate fi exprimat atributul? Daţi exemple. 20 . 5. Ce fel de parte de propoziţie este atributul? 4. 8. Z)e exemplu: O ploaie repede. voioşi. însorite şi prietenoase au răsărit pe meleagurile patriei. Cu ce întrebări se poate afla atributul? 3. rece. De exemplu: Se scutură din salcîmul înalt o ploaie de miresme.b) Mai multe atribute se despart prin virgulă. lucios. îngheţat. dacă nu sînt legate prin cuvintele şi ori sau. de zăpadă. Alcătuiţi şi scrieţi propoziţii cu diferite atribute. Exerci ji>. Exerciţiul 6. Recapitularea atributului 1. învăţătorii dezleagă cu dragoste şi pricepere tainele buchiilor. Ce ştiţi despre punctuaţia atributului? Exerciţiul 1. Scatiii gălăgioşi. b) în pădurile mari şi întunecoase întîlneşti găinuşe de munte. predicatele şi atributele din fragmentul de mai jos şi scrieţi. în dreptul lor. deasă şi binefăcătoare răcori cîmpia întinsă. Acolo. pe care să le subliniaţi cu o linie.

vara. pornesc din casă. Complementul a) Odată. b) Părţile de propoziţie: cu turma.albe — atribut exprimat prin adjectiv. Cîntăreţii mi-i alungă . Bate vîntul frunza-n dungă — Ducînd gîndurile mele. Cu crengile la pămînt? Şi de ce să nu mă plec. Dac& păs8ril(î trec! Dacă trece vremea mea! Peste vîrf de rămurele Ziua scade. ( M i l i a i E m i n e s c u — Ce te legeni. b) Traian Vuia este un ilustru pionier al aviaţiei mondiale. Exerciţiul 4. .De ce nu m-aş legăna. determină verbul pornesc (cînd pornesc? de unde pornesc?). — Ce te legeni. Partea de propoziţie : la moş Vasile determină verbul ajung (unde ajung?). Copiaţi poezia: „Ce te legeni. c) Profesorul dădu copiilor caietele. propoziţie : odată. predicatele (P. Şi norocul meu cu ele. Iarna-i ici. b) Baciul cobora cu turma la vale. vara. Oamenii muncesc cu mare hărnicie pămîntul bogat al patriei. fără vînt. Notaţi prescurtat subiectele (S. Măreaţa victorie a socialismului a umplut de bucurie inimile oamenilor muncii. vara-i departe. 21 . fratele tatei cel mai mare.) şi atributele (A.)." de Mihai Eminescu. codrule. Subliniaţi cuvintele şi expresiile care v-au plăcut mai mult. Ajung la moş Vasile.) din textele de mai jos: a) Pe ogoarele înfrăţite ale ţării răsună cîntecul biruitor al tractoarelor. la vale determină verbul cobora (cu ce cobora? unde cobora?). Exerciţiul 3. '’ e e.. a) Părţile de... Bate vîntul dintr-o parte — Fără ploaie.) 9.. din casă.url indun | Şi frunzişul mi-1 răreşte. are numărul substantivului şcoli pe care-1 determină. noaptea creste Trec !n st0...

Ajunse la un pod. Daţi cinci exemple de propoziţii în care să existe unul sau mai multe complemente. pentru că determină verbul înfigea. De exemplu: Cuvîntul furca este complement. mormăind. Ochii i se măriseră de uimire. Exerciţiul 2. Cine ştie (ce?) are (ce?) Bate (ce?) pînă-i cald. 5.c) Părţile de propoziţie: copiilor şi caietele determină verbul dădu (cui dădu? ce dădu?) Cuvintele: odată. Exerciţiul 3. copiilor. din casă. caietele determină verbe. cu turma. Eu mă culcam pe spate. Lăsam alene capul în poala ei.. Unde nu faci (ce?) nu iese (ce?) 22 .. spaţiile punctate cu complemente potrivite. 2. b) Copilul intră în casă cu sfială. Stătu binişor pe pat. Deci. Complementul răspunde la întrebările: pe cine? ce? unde? cum? cînd? ş. Exerciţiul 1. Analizaţi oral complementele din textul de mai jos: a) Ea îşi Înfigea furca în brîu.a. în scris. 6. Aici îi ieşi şi lui înainte ursul. Aceste cuvinte se numesc complemente şi sînt părţi secundare de propoziţie. Graba strică (ce?) Cine se scoală (cînd?) (unde?) ajunge. Răspunde la întrebarea ce? (ce înfigea?— furca). Privi atent biblioteca. Puneţi la fiecare complement întrebarea potrivită. Spre seară porni călare. vara. se scutura o ploaie albastră. De sus. la vale. Este exprimat prin substantiv. Analizaţi oral complementele şi verbele pe care le determină. la moş Vasile. Feciorul sărută mîna tatălui şi primi cartea de la dînsul pentru Verde-împărat. 3. 4. Completaţi. Exerciţiul 4. partea secundară de propoziţie care determină un verb se numeşte complement. 1. Prietenul bun (cînd?) se cunoaşte.

cu tractoarele. complementele din textul care urmează : Lupul mîncă lacom pe cei doi iezi neascultători. Exerciţiul 7. Grădina şcolii este frumoasă. Banca este nouă. Exerciţiul 6. ce verbe din propoziţie determină şi la ce întrebări răspund: 1. Pionierii îngrijesc grădina şcolii. Grădinarul coseşte iarba. Subliniaţi subiectul cu o linie şi complementul cu două linii şi explicaţi de ce acelaşi cuvînt in unele propoziţii este subiect şi în altele complement. Arătaţi prin ce sînt exprimate. încărcată cu mîncare pentru copilaşii ei. (unde?) strungarul lucrează (la ce?). dinspre miazăzi.Exerciţiul 5. Completaţi propoziţiile următoare cu complemente care răspund la întrebările dintre paranteze. Tractoarele se construiesc (unde?). cu litera C. 4. 3. 1. 1. Curînd sosi şi capra gîfîind. Iedul cel mai mic coborî iute din horn şi încuie uşa bine. Iarba a crescut măre. (ce?). Analizaţi părţile principale şi secundare din următoarele propoziţii. Crîngul e pustiu. Dezvoltaţi următoarele propoziţii simple. ca gindul. Uzinele dau (cui?). Cooperatorii ară. Ele pornesc (încotro?). Exerciţiul 8. Păsările au plecat. Exerciţiul 9. apoi analizaţi complementele. Toamna a venit. Alcătuiţi propoziţii In care cuvintele de mai jos să fie complemente : aici. 2. Ele se fabrică (din ce?) şi ajută pe (pe cine?) în muncă. 2. Notaţi prescurtat. arătînd: de ce sînt complemente. 2. griu.. Apoi plînse amar pe frăţiorii săi. 3. Răducu păstrează cu grijă banca. pe ogoare. 3. 23 . adăugind complementele potrivite.

Recapitularea complementului 1. Aici. Mama întotdeauna îl apăra. 10. străzi şi bulevarde noi. în timpul verii stau la bunica. drumurile ne 24 . C. Observaţii: a) Complementul nu se desparte prin virgulă de verbul pe care îl determină. Ce ştiţi despre punctuaţia complementului? Exerciţiul 1. Scoateţi complementele din textele următoare şi analizaţi-le în tabelul dat: a) Capitala are blocuri mari. b) Mai multe complemente se despart prin virgulă. dacă nu sînt legate prin cuvintele şi ori sau. Găsiţi complementele din textele a) şi b) şi faceţi schema după modelul dat: (ce făcea?) s. La ce întrebări răspunde? 3. Tatăl nu-i înţelegea purtările.Exerciţiul 10. Ce fel de parte de propoziţie este complementul? 4. co )or cum? cu ce? unde? C.<— Ciobanul (cine?) — P. Unii trăiesc cu familiile în blocuri. b) Pornim acum spre capătul celălalt al ţării. b) învăţătorul nostru ne-a vorbit despre hotarele. De exemplu: a) Mamiţa rugă pe Goe. Ea numără astăzi mulţi locuitori. b) Muncitorii au construit o hidrocentrală la Porţile de Fier. Ce se numeşte complement? 2. despre vecinii şi despre relieful patriei noastre. Ea dă energie electrică Iugoslaviei şi ţării noastre. Mihai venea acasă ostenit. încet cu oile la vale a) Seara. C.

25 .vor purta cu uşurinţă către locuri pitoreşti.

c) Viorel este elev în clasa a IV-a. c) să ajute la formarea predicatului. împăratului nu-i plăcură bucatele. 26 .. S. Ca o pădure de stejar a vieţii. De exemplu: a) Elevul învaţă bine. Alcătuiţi cîte o propoziţie în care substantivul „strungar” să fie: V. împăratul se supără grozav pe gazdă. Păsările veneau după dînsul. Observaţie: Părţile de vorbire se prescurtează cu litere mici. Cocoşul mergea pe drum. a) subiect. Exerciţiul 3. Gustă din talerul vecinului. El ajunge la moşneag.. De exemplu: Capitala are blocuri mari. De exemplu: cuvîntul mincăruri este complement. Complementul întrebarea cu care aţi aflat complementul Verbul pe care 11 determină blocuri ce? are Exerciţiul 2. Copiaţi textul şi analizaţi complementele după modelul dat: Cocoşul mergea pe drum. Cu toate ramurile în lumini. b) complement. b) La bibliotecă am întîlnit un elev silitor. pentru că determină înţelesul verbului pregătise şi este parte secundară de propoziţie. C. s. Subliniaţi complementele şi analizaţi-le oral după modelul dat mai jos: Mireasa pregătise mîncăruri fără sare pentru tatăl său. De exemplu. Moşneagul aşterne un ţol în ogradă. S.c) Noi ne legăm sub cerul libertăţii Să creştem din străbune rădăcini. Intră pe poartă. Cocoşul toarnă pe ţol o movilă mare de galbeni. Exerciţiul 4. P.

Alcătuiţi două propoziţii simple şi transformaţi-le apoi in propoziţii dezvoltate. adică numai din părţi principale. 27 . Propoziţia Zarzărul din grădina şcolii a înflorit ieri este îmbogăţită cu două atribute şi un complement. Ea ne comunică ceva despre zarzăr. la propoziţia dezvoltată.P. Aceste părţi secundare precizează despre care zarzăr este vorba şi cînd a înflorit. Propoziţia care pe lîngă subiect şi predicat are şi părţi secundare. Observaţie: Atributele şi complementele îmbogăţesc înţelesul propoziţiei şi fac exprimarea mai clară. b) Zarzărul din grădina şcolii a înflorit ieri. (ce-a făcut?) (cine?) S. se numeşte propoziţie dezvoltată. Propoziţia Zarzărul a înflorit este formată numai din subiect şi predicat. Exerciţiul 1. Exerciţiu! 2. Propoziţia dezvoltată a) Zarzărul a înflorit. < --------. Păsările înfricoşate ţipau zgribulite. copiii cei mărunţei priveau pe ferestruici. atribut şi complement. Zarzărul -------------> a înflorit — părţile principale care ? cînd ? din grădină — atribut ieri — complement a cui? şcolii — atribut. Copiii admirau rotirea fulgilor. Faceţi schema acestor propoziţii după modelul dat mai sus. Transformaţi următoarele propoziţii dezvoltate în propoziţii simple : în toate casele din sat. mai frumoasă şi mai precisă.11. Fulgii cădeau cu nemiluita. adică completează înţelesul comunicării din propoziţia simplă: Zarzărul a înflorit.

.. Subliniaţi subiectele cu o linie.. Copacii sînt acoperiţi. flori de colţ.. Alcătuiţi propoziţii dezvoltate. (a cui?). cîini ciobăneşti... atributele cu o linie punctată. Completaţi spaţiile punctate din textul de mai jos cu părţi secundare potrivite: E iarnă.. lîngă cabană.. in afară de subiect şi predicat. (de ce?). să se afle atribute şi complemente.. (cu ce?). (după cine?).Exerciţiul 3. 28 . turmă. (care?) zboară. (ce?).. (cum?)... Lupul stă... Descrieţi conţinutul acestei ilustraţii... predicatele cu dou ă. Exerciţiul 5. (unde?). Exerciţiul 4. vînător. (ce fel de?). (care?) aleargă speriat... Vulpea fuge. folosind următoarele cuvinte de sprijin: pe munte. Iepurele.. (ce fel de?) cu cer.. doi drumeţi.. glas de bucium. iar complementele cu o linie şerpuită. E o noapte. Veveriţa ronţăie.. alcătuind propoziţii în care. Păsările. capre negre.

Exerciţiul 7. Dictare din cartea de Citire: două strofe din poezia Concertul primăverii de George Coşbuc. (puse verbului). s. Predicatul Arată ce face. Complementul Determină înţelesul unui verb şi răspunde la întrebările : ce? pe cine ? cum? cind? unde? etc. 12.a. A. Parti principale 9 Recapitularea părţilor de propoziţie Subiectul Arată despre cine se vorbeşte în propoziţie şi răspunde la întrebarea cine? (pusă predicatului). a. Părţi secundare: 3 Atributul Determină înţelesul unui substaji— tiv şi răspunde la una/^Mrîntrebările: care? ce fel de? a cui? ş. Puneţi semnele de punctuaţie cuvenite. Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată după schema următoare: A. s. cum este. S. (puse substantivului). ce este subiectul şi răspunde la întrebările : ce face? ce este? cum este? ce se spune despre? (puse subiectului). C. P. Observaţie: a) Atributele şi complementele îmbogăţesc înţelesul propoziţiei şi fac exprimarea mai clară.Exerciţiul 6. mai precisă 29 . y.

b) Atributele şi complementele nu se despart prin virgula de cuvintele pe care le determină. Mai multe atribute şi mai multe complemente se despart prin virgulă dacă nu sînt legate prin cuvintele „şi“ ori 30 .şi mai frumoasă.

Seara. patine. alcătuiţi propoziţii dezvoltate : fulgi. Exerciţiul 2.P. deşi.----------------------------. mari. bucuria. Exerciţii aplicative. Cu substantivele şi adjectivele de mai jos. văile şi luncile Ipoteştilor. atributele cu o linie întreruptă şi complementele cu o linie şerpuită: în ostrovul ascuns de păpuriş. (ce face ?) (cine ?) s. om de zăpadă. 13. Apoi se retraseră spre peştera lor fermecată. De exemplu: Flămînzilă azvîrli cu ciolane în oamenii împărăteşti. Adeseori cutreiera pădurile. nemaipomenită. Analizaţi următoarele propoziţii după schema dată: Făclioara se arăta iarăşi în negura pîrîului. Mihai venea acasă obosit. derdeluş.Exerciţiu! 1. Mihai Eminescu citea aventurile lui Robinson Crusoe. săniuţe. Flămînzilă azvîrli împărăteşti 31 . predicatul cu două linii. frumoase. noi. Analizaţi textul următor şi subliniaţi subiectul cu o linie. de consolidare a cunoştinţelor despre atribut şi complement Exerciţiul 1. săniuş. Prichindeii zîmbiră cu prietenie duduii Lizuca.

cu ciolane 32 .adj. C.

Analizaţi în scris următoarele propoziţii. după modelul de mai sus. Analizaţi următoarele propoziţii după schema dată la exerciţiul anterior: a) Oamenii muncii sorb cu dragoste lumina cărţii. Ga exemplu folosim o altă propoziţie. 33 . Analizaţi oral. b) La Casa pionierilor şi şoimilor patriei. Exerciţiul 5. vuietul molcom al vintului prin crengi şi zvonul dulce şi depărtat al tălăngilor. Exerciţiul 3. Inginerul apreciază munca rodnică şi însufleţită a muncitorului. Analizaţi în scris următoarea propoziţie. următoarele propoziţii: Tinerii l-au văzut zile şi nopţi lucrînd. Cuvîntul La ce întrebare răspunde? Ce este ca parte de propoziţie? Ce este ca parte de vorbire ? Aurel cine? (a construit) ce a făcut? (el) substantiv subiect \ (parte principală) propriu predicat verb (parte principală) substantiv complement (parte secundară) substantiv complement (parte secundară) atribut adjectiv (parte secundară) a construit cu muncitorii cu cine? (a construit) cuptorul ce? (a construit?) ce fel de? (cuptor) rotativ Exerciţiul 4. folosind tabelul de mai jos: într-o zi. şi anume: Aurel a construit cu muncitorii cuptorul rotativ.Exerciţiul 2. copiii deprind dragostea de muncă şi.de ţară. folosind tabelul de mai sus: George Enescu iubea cîntecele feluritelor păsări. în uzină au venit nişte băieţi de la şcoala profesională.

subiectul: a) Arată despre cine se vorbeşte în propoziţie. Formată din părţi principale şi părţi secundare (atribut şi complement).pionier cu fruntea înaltă şi visătoare. Exerciţiul 7. George învaţă notele de la un prieten al părinţilor. Felul propoziţiei O comunicare făcută cu ajutorul unui singur predicat. Colegii îi laudă poeziile scrise. Analizaţi propoziţiile de mai jos după modelul dat la exerciţiul 1. b) Curînd. Părţile principale ale propoziţiei b) Răspunde la întrebarea cine? 34 . Recapitularea cunoştinţelor despre propoziţie I. simplă: dezvoltată : Formată numai din părţi principale (subiect şi predicat). Analizaţi oral următoarele propoziţii după modelul de la exerciţiul 3 şi motivaţi funcţia părţilor de propoziţie: Dan este un. Propoziţia II. a) Aşa a intrat vioara în viaţa lui George Enescu.Exerciţiul 6. III. 14.

'predicatul : b) Răspunde la întrebările: ce face? ce este? cum este? (ce se spune despre subiect?) c) Se exprimă prin verb sau prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire. 35 . complementul : Determină un verb. Predicatul se acordă cu subiectul în număr. substantiv. acordul. a) Arată ce se spune despre subiect. Părţile secundare ale propoziţiei -a) Determină un substantiv. ^^b) Se exprimă prin: adjectiv.c) Exprimat prin substantiv. IV.

c) Linia de dialog marchează convorbirea dintre două persoane. după o mirare. A. 3. 2. înaintea unei citări sau enumerări. 29: 1. C. Clasele erau îngrămădite într-o odaie lungă. 4. S. s. Meseria e brăţară de aur. 36 p . V. s. Punctuaţia propoziţiei 1. 2. y 7 s. Faceţi schemele turnătoarelor propoziţii după modelul de la p. Alcătuiţi propoziţii după schemele următoare: 1». o poruncă sau un îndemn . a. a. b) Două puncte se foloseso înaintea unei oomunicări. Exerciţiul 2. La sfirşitul propoziţiei se poate folosi: a) punctul. se folosesc: a) Virgula: — între părţi de propoziţie de acelaşi fel. S. a. A. A. Sîrguinţa ţese pînza. + ap. S. ' s. + s. Lenea e cucoană mare. V.Exerciţii aplicative Exerciţiul 1.S. P. S.s. P. — pentr^ a despărţi de restul propoziţiei substantivele care arată o strigare sau o chemare. v. 7 V. l s. s. b) semnul exclamării. s. v. S. după o întrebare. v. — pentru a despărţi de restul propoziţiei cuvinte care arată un îndemn sau o stare sufletească. 15. S. s. în cuprinsul propoziţiei. c) semnul întrebării. după o comunicare.

cu seriozitatea hazlie a copiilor.. Găsiţi cuvintele care denumesc lucruri. — Şi de ce nu i-o arăţi şi lui? — Că fincă dă cu pietre. numărul substantivelor La porunca lui Decebal. Găsiţi cuvintele care. — Care Lenuţa? — Lenuţa. Ei stîrrteau oamenii din liniştea şi bucuria muncii. a văzut-o şi Lenuţa. punctuaţie : . Vine îndărăt.. zise: — Nu faţe nimic.La o mişcare nedibace pasărea zbură. A fost şi poimîine.. 3 — Gramatică şl compunere. stări sufleteşti. lucruri. cl.. călăreţii străbăteau Dacia sunînd din buciume. crezînd că s-o mîhni copilul. Lui conu Mişu îi păru grozav de rău. II.denumesc o însuşire. — Ce spui. fenomene ale naturii. a IV-a 37 .. Vitejia şi iscusinţa dacilor le-a moştenit şi poporul nostru. Găsiţi cuvintele care denumesc fenomene ale naturii.Exerciţiu Copiaţi textul următor şi explicaţi oral folosirea semnelor de aplicativ. Acesta însă. mă? A fost şi poimîine? — Da. Găsiţi în textul de mai sus cuvintele care denumesc fiinţe. Dacii se adunau repede sub steagurile căpeteniilor.. acţiuni. Părţile de vorbire 1. Găsiţi cuvintele care denumesc acţiuni. — Bravo I Să nu i-o arăţi. Găsiţi cuvintele care denumesc stări sufleteşti. Substantivul Substantive comune ţi proprii. sora mea. Din cale nu-i oprea nici vijelia cu fulgerele şi tunetele ei. însuşiri se numeşte substantiv. Dar lui Vasilică nu i-o arăt. Amintiţi-vă: Partea de vorbire care denumeşte fiinţe.

Ion. Călugăreni. marţi. Vlahuţă. ţări etc.. apus. — numele lunilor: ianuarie. lucruri. Mihai. miazănoapte. Azorel. Porţile de Fier. Republica Socialistă România etc. Maria etc... joi. sud). — nume de ziare. Alexandru. francezi etc. 23 August. Suru. Amintiţi-vă: Substantivele care denumesc numai anumite fiinţe. mai. — numele punctelor cardinale: răsărit. 38 . Marea Neagră. Dîmboviţa. bulgari. spre a le deosebi de celelalte de acelaşi fel. Murgu etc. Beniuc. polonezi. 30 Decembrie. Lacul Roşu. \februarie. Joiana.. Brad. Informaţia Bucureştiului. — denumirile geograf ice: Humuleşti. duminică etc. Miţişorii — de Otilia Cazimir. localităţi. septembrie etc. Observaţie: Substantivele proprii se scriu cu literă mare. Contemporanul. miazăzi (est. nord. Ploieşti. — numele de animale: Castor. — nume de opere literare: Căprioara — de Emil Gîrleanu. vest. Cînd însă numele lunilor intră în denumirea marilor sărbători. — numele zilelor: luni. Sadoveanu etc... se numesc substantive proprii. Observaţie: Substantivele comune se scriu cu literă mică. atunci cînd nu sînt la începutul propoziţiei. oriunde s-ar găsi în propoziţie... Vara — de George Coşbuc etc. fenomene ale naturii de acelaşi fel se numesc substantive comune. Sînt substantive proprii: — numele de familie: Ispirescu. Finlandaţ Europa. Carpaţi. se scriu cu literă mare: 1 Mai. Sînt tot substantive comune: — numele de joô/nwe^Mpemâni.. — numele de persoane: Petre. Cutezătorii etc. reviste: Scînteia.Amintiţi-vă : Substantivele care denumesc fiinţe.

2. Copiaţi textele de mai jos şi subliniaţi cu o linie substantivele comune şi cu două linii substantivele proprii: a) Radu Ionescu şi prietenul său. Băieţii s-au oferit să. cîlţi. De aici au urcat pe Bucegi. lopeţi şi cazmale . b) Municipiul Constanţa este cel mai însemnat port al Republicii Socialiste România. Afnintiţi-vă: Substantivele au două numere: — numărul singular. vestit în ţinutul Caraimanului. Valentin Popescu. stropitori. aur. un cioban sfătos. Bucegi etc. De exemplu: foame. stare sufletească. Bulgaria. fenomene ale naturii. în drumeţie.P. curaj. acţiune sau însuşire . ochelari. un singur lucru. lucruri. Au luat trenul din Bucureşti şi s-au oprit la Sinaia. Arad etc. miere.ducă. Ciobanul le-a povestit multe întîmplări despre Pintea haiducul.. au pornit. — numărul plural. însoţit de Tărcuş. stări sufleteşti. R. Dunăre. Alte substantive au forme numai pentru plural. Ceahlău. 3* . fenomenal naturii. rouă. De exemplu: zori.Exerciţiul *1. R. 39 iar fetele. un cîine mare cît un urs. Alegeţi substantivele comune şi spuneţi la ce număr sînt substantivele de la punctul a. sete. Genul substantivelor Elevii şi elevele şcolii noastre vor sădi brăduţi în parcul din noul cartier al oraşului. în acest port ancorează ^ilnic vapoare din multe ţări ale lumii: U. a.R. Italia. cind denumesc o singură fiinţă. Japonia etc. In drumul lor au întîlnit pe moş Vasile. cînd denumesc mai multe fiinţe.în vacanţa mare.S.P. Observaţie: Unele substantive au forme num&i pentru singular. Carpaţi. acţiuni sau însuşiri.S. Chineză.

băieţii sînt nume care se dau fiinţelor (elevii. îşi rupe dinţii. Steagurile se află în mîinile românilor. cale. Exerciţiul 2. băieţii) şi lucrurilor (brăduţi). vînător. două stropitori). bucurie. < a substantivele de genul masculin. Aceste substantive primesc la singular o şi la plural două (o elevă. pui. brăduţi. vîlcea. veselie. Grupaţi pe genuri substantivele de mai jos şi treceţi-le la numărul plural: Prepeliţa. două oraşe).. o cazma. arătînd felul. în tabăra românilor se înalţă cîntece de biruinţă. Exerciţiul 1 Analizaţi oral substantivele din textul de mai jos. Stelele sclipesc peste bălţi. Toate substantivele care primesc la singular un şi la plural două sînt de genul neutru.Substantivele elevii. o lopată. vînt. un băiat. două şcoli. cetate. o şcoală. plai. stea. Ele primesc la singular un şi la plural doi ( un elev. doi băieţi). oraşului sînt nume de lucruri. 40 . zbor. două cazmale. cazmale. iar la plural două. Ele primesc la singular un. numărul şi genul: Sinan cade de pe pod. Toate substantivele care primesc la singular o şi la plural dauărsînt de genul feminin. doină. vale. albăstrea. un cartier. două parcuri. ca substantivele de genul feminin (un parc. toamnă. pîrîu. un oraş. două fete . pălărie. Mihai se întoarce încărcat de trofee. cartier. Toate substantivele care primesc la singular un şi la plural doi sînt de genul masculin. două eléve . stejar. spaimă. Substantivele elevele. izvor. două cartiere. lopeţi. o stropitoare. doi brăduţi. deal. fetele denumesc fiinţe* iar şcolii. Substantivele parcul. un brăduţ. stropitori denumesc lucruri. două lopeţi. doi elevi . urgie. o fată. pădure. basma.

idee. după modelul dat. 41 . alee.cîmpie. păpădie. Citiţi textul următor şi treceţi toate substantivele In tabel. poezie. Exerciţiul 3.

Exerciţiul 7. bucurie. A fugit cu ea în podul casei. Şi Dunărea spumegă-n noapte. . tinereţe. poştaş. într-o zi el a aprins o hîrtie. Găsiţi substantive care au Înţeles asemănător cu substantivele următoare: elev. de ţări. Ţin bolta pe umeri Carpaţii cărunţi. revoltă. bunătate. după ce împletise în ea alte panglici: Oltul. porumb. 3. Analizaţi substantivele din textul de mai jos. Exerciţiul 8. b) două cu nume de persoane şi două cu nume de animale. Copiaţi textul de mai jos şi analizaţi substantivele după modelul dat la exerciţiul nr. de ape). Copii. este ca o panglică azurie. nu vă jucaţi cu focul! Substantivul Felul substantivului Numărul substantivului Genul substantivului focul comun sing. luptă.. de munţi. că 42 . răscoală. prieten. vorbă.Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea.. zăpadă.. cale. grajdul şi coteţul de păsări. Exerciţiul 6. Şiretul. Exerciţiul 5. cărare. după tabelul dat la exerciţiul nr. Alcătuiţi propoziţii. Prutul.. Alcătuiţi opt propoziţii cu substantive proprii: a) patru cu denumiri geografice (nume de oraşe. Focul a cuprins casa. care strînge buchetul la un loc. hărnicie. trecînd prin Bărăgan. 3: Miresme de codru coboară din munţi în şesuri cu holdele coapte. ger.Radu avea obiceiul de a se juca uneori cu focul. Găsiţi substantive cu sens contrar substantivelor următoare şi alcătuiţi propoziţii: lumină. adevăr. neutru Exerciţiul 4.

Cum aflaţi genul unui substantiv? Daţi exemple. 3. Ce se numeşte substantiv comun? Daţi exemple. 7. Ce este substantivul? 2.fenomene ale naturii 43 . 5. iar clmpiile care înconjură ţara cu verde viu sînt frunzele florilor aşezate pe margine. Ce arată numărul singular? Daţi exemple.. Ce se numeşte substantiv propriu? Daţi exemple. de acţiuni. 3. Care sînt genurile substantivelor? 12. De cîte \feluri sînt substantivele ? 4. Cîte nuhiere au substantivele? 9. Daţi exemple de substantive nume de fiinţe. de însuşiri. de lucruri. Cum se scriu substantivele proprii? 8. Felul: -.Dobrogea reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării. de fenomene ale Wturii. Cum se scriu substantivele comune? 6. Ce arată numărul plural? Daţi exemple. 10. fiinţe lucruri acţiuni stări sufleteşti insusiri » Substantivul: denumeşte 1.. de stări sufleteşti. 11. Recapitularea substantivului 1.

masculin neutru 44 .comun propriu ..

4. De exemplu: copil. Exerciţiul 1. numărul. 4. şi să se scrie în dreptul fiecăruia: felul. cu (ochi) lui mici. plini de gînduri. Priviţi ou atenţie ilustraţia de mai jos şi alcătuiţi o compunere. Copiii sînt viitorul ţării. Puneţi substantivele din paranteză la forma corespunzătoare: Exerciţii de scriere corectă a substantivelor ^Bătrîn) mergea cu (frunte) plecată. ce frumos luceşte (apă) (iaz)!“ Exerciţiul 2. fiu. copii. Exerciţiul 2. Scrierea corectă a substantivelor Exerciţiul 1. Analizaţi apoi substantiveli! (fel. în vale. Formaţi pluralul substantivelor copil. Apoi numai (paşi) li se auzeau pe (cărare) uscată de secetă. (iaz) luci deodată ca (oţel) şi (copil) slobozi strigăte de mirare: „Vai. strungar. Să se scoată 5 substantive proprii şi 5 substantive comune din lectura Brtnduşele de Eusebiu Camilar. carie şi alcătuiţi cu ele propoziţii. genul. gen şi număr). Daţi nume copiilor care se văd In ilustraţie. cu (plete) cărunte revărsate pe umeri. 45 . casă. copiii. Din cînd în cînd răspundea zîmbind la cîte o întrebare a (copil).

condus de pionierul Culiţă Neagu. 1. cu coroana rotundă. e) miros — aromate. ce va servi ca îngrăşămînt... grea tema? — Nu. lucru sau fenomen al naturii se numeşte adjectiv.. dulci şi aromate. d) gust — acrişoare. roşii şi acrişoare. Cooperatorii pricepuţi şi harnici îngrijesc livada cu dragoste. a predat centrului de colectare a cenuşii cincizeci de kilograme de cenuşă.. copii. Tot în livadă sînt şi nişte peri cu coroana lunguiaţă. Cuvintele: înalţi. acrişoare. însuşiri fizice: a) formă — rotundă. b) mărime — înalţi. dulci. Scrieţi după dictare. Adjectivele pot arăta însuşiri fizice şi sufleteşti.Exerciţiul 3. pricepuţi... Adjectivul Recunoaşteţi adjectivele în textul de mai jos: în livada unei cooperative agricole de producţie sînt plantaţi nişte meri înalţi. mamă. lunguiaţă.. De ce? Amintiţi-vă: Partea de vorbire care arată o însuşire a unei fiinţe. galbene. Peste o oră. Grupa pionierului Neagu Ion a curăţat de licheni pomii fructiferi din livada şcolii. mari. — Ei. 5. harnici sînt adjective. e. (Cîmpie) scoate aburi. care dau pere galbene. roşii.. c) culoare — roşii. S-au dus (zile) (Babe) şi (nopţi) (vegheri). e uşoară. 46 . lunguiaţă. aromate.- Excreitiul 4. Ei fac mere mari. rotundă. dulci .) Fapte pioniereşti deosebite.. Detaşamentul I. (Scrierea corectă a substantivelor. Puneţi substantivele din paranteză la forma corespunzătoare: S-a dus (zăpadă) albă de pe (întins) (ţări). mari. mama i-a găsit aplecaţi peste caiete.. galbene. pe umedul pămînt Se-ntind cărări uscate de-al (primăvară) vînt.

vară. cer. pionier. liberă. Fiinţele şi lucrurile pot avea mai multe însuşiri. aromate şi zemoase. erau două mere mari. Vorba dulce mult aduce. lucrurilor şi fenomenelor naturii şi la recunoaşterea lor după însuşiri. dulci. Exerciţiul 1. duce veste bună lui Gheorghiţă.. 47 . Buna şi duioasa mamă le duse în camera în care învăţa Ionel. fericită. Am o găină pestriţă. deci un substantiv poate'fi îns'oţit de mai mult. De exemplu: vreme frumoasă. Buturuga mică răstoarnă carul mare. Găsiţi pentru substantivele de mai jos cîteva adjective potrivite: vreme. Adjectivele fac vorbirea mai frumoasă. mai bogată şi mai precisă. mărimea. munte. Lămuriţi oral Înţelesul următoarelor proverbe şi ghicitori şi arătaţi care sînt adjectivele: 1. 2. Părul 4.. urîtă. patrie. harnici.însuşiri sufleteşti: pricepuţi. Adjectivele ne ajută la caracterizarea fiinţelor. pionier.. Coada roşie stă-n pămînt. 3. iarbă. mirosul şi însuşirile sufleteşti: Pe masa rotundă. Exerciţiul 4. Merele aromate şi gustoase i-au făcut mare plăcere. roşii şi dulci. ploaie. De exemplu: cooperatorii pricepuţi şi harnici. Arătaţi care adjective din propoziţiile următoare exprimă forma. luncă. Exerciţiul 2. Adjective: curajos. gustul. culoarea. mohorîtă. copac. cer. caldă. pere galbene. (Morcovul) (Scrisoarea) Exerciţiul 3. El era un copil cuminte şi silitor. verde joacă-n vînt. într-o farfurie albă. Potriviţi la substantivele de mai jos adjectivele date şi formaţi cu ele propoziţii: Substantive: copilărie.senin.e adjective. 2. holde.

I-au plăcut gustoasele alune. Ele au aceeaşi formă pentru toate genurile. Adjectivul prevăzătoare este de genul feminin. tare. ci numai după număr. Faceţi acordul adjectivelor dintre paranteze cu substantivele din textul de mai jos: Balta (adînc) se umpluse de lumină (strălucitor). mare (oameni) tari. nufărul singular. ca şi substantivul miezul a cărui însuşire o arată. mare (ziduri) tari. numărul singular. mari Neutru: (zid) tare. Adjectivul ciudat este de genul masculin. numărul singular. Adjectivul dulce este de genul neutru. numărul singular* ca şi substantivul fiinţă a cărui însuşire o arată. Adjectivul friguroasă este de genul feminin. Fiind o fiinţă prevăzătoare. ca şi substantivul alune a cărui însuşire o arată. mari Feminin: (piatră) tare. ca şi substantivul rodul ale cărui însuşiri le arată. numărul singular. numărul singular. ca şi substantivul toamnă a cărui însuşire o arată. dar cu miezul dulce. Unele adjective nu se schimbă după gen. mare (pietre) tari. Veveriţa a dat peste un pom ciudat. Adjectivul gustoasele este de genul feminin. în textul de mai sus se observă că adjectivul tirzie este de genul feminin. mari Exerciţiul 1. prin fundul ghiolului treceau lişiţe (cenuşiu). Pe fire 48 . De exemplu: Singular Plural Masculin: (om) tare. Acordul adjectivului cu substantivul Era toamnă tlrzie. Deci adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul a cărui însuşire o arată. cu rodul rotund. ca şi substantivul iarna a cărui însuşire o arată.6. numărul plural. Din cînd în cînd. ca şi substantivul pom a cărui însuşire o arată. Adjectivele rotund şi tare sînt de genul neutru. le-a adunat pentru iama friguroasă.

Cete de peştişori (mărunt) ţîşneau ca o ploaie (des) la faţa apei şi se risipeau fugind de gura (lacom) şi (enorm) a ştiucii. culoare. primejdie. Pe deasupra. bogat. lat.a) se acordă in gen şi număr cu substanAcordul: tivul a cărui însuşire o arată. De exemplu: Bate un vînt primă văratic. curajos. ^ Exerciţiul 2. mărime. De exemplu: Balta adîncă. pentru fiecare din adjectivele următoare. b) sufleteşti. ^^^. Formaţi adjective din următoarele substantive şi alcătuiţi cu ele propoziţii : primăvară. 2. . fală. îmbogăţeşte şi precizează exprimarea orală şi scrisă. 49 . curat. gust. cite un adjectiv cu înţeles opus: mare. ploaie. Adjectivul arată însuşiri ale fiinţelor.(verde) de papură se aşezau nişte păsărele (mic şi auriu) cu ochişori de mărgele (negru). b) unele adjective îşi schimbă forma numai după număr. mînie.a) fizice — formă. înalt. frumos. lung. se roteau vulturi cu pene (frumos) şi (încondeiat). Găsiţi. Observaţii: a) ajută la recunoaşterea obiectelor după însuşirile lor. glumă. nu şi după gen. lucrurilor etc. prin soare. bîtlani cu strigăte (aspru) şi (urît). Arată însuşiri / miros. 7. Recapitularea adjectivului 1. vişină. harnic. mai treceau pescăruşi (argintiu) cu aripi (ascuţit). Exerciţii aplicative Exerciţiul 1.. subţire. b) înfrumuseţează..

catifelat şi umed. cu cehii îndureraţi. Adjectivul Substantivul a cărui însuşire o arată Genul Numărul Ce este ca parte de propoziţie? La ce întrebare răspunde? subţire limba fem. cu substantivele potrivite după modelul dat: aurie. cenuşie. se lasă dezmierdat. şi limba.. străveziu. pe spatele mamei lui. sing. albăstrie. mămucă! Noi sîntem odată băieţi! b) După plecarea caprei. Căprioara îl linge. Pronumele Pronumele personal a) — Dragii mamei copilaşi. mătăsoasă a iedului. purpurie. atribut ce fel de? 8. pene aurii.ei subţire culcă uşor blana moale. Scoateţi adjectivele din textul de mai jos şi scrieţi-le într-un tabel alcătuit după modelul dat. Acesta şi-a întins capul cu botul mic. şi. cald ca o blană a pămîntului. El înghiţi cu lăcomie pe cei doi iezi neascultători. Şi ciim se uită aşa. iată şi lupul în pragul casei.gros. De exemplu: pană aurie. Exerciţiul 3. auriile pene. argintie. 50 . căprioara stă jos lîngă iedul ei. ziseră ei..Exerciţiul 2. cu ochii închişi. Voi încuiaţi uşa după mine. din pieptul căprioarei scapă un muget înăbuşit de durere. mămucă. — Auzit-aţi ce-am spus eu? —> Da. Scrieţi formele de plural ale următoarelor adjective. ' Pe muşchiul . (eu) mă duc în pădure după mîncare. trandafiriu. — Pot să am nădejde în voi? — Da.

ei. Persoana a Il-a arată persoana cu care se vorbeşte: tu. capra află cu durere de cele întâmplate. voi. ea. ele). el.Întorcîndu-se acasă. Ele deosebesc persoanele unele de altele. voi. Pronumele tu înlocuieşte numele iedului — persoana cu care vorbeşte. Pronumele personale de persoana I şi a Il-a se schimbă numai după număr. Caprele din vecinătate se bucurară şi ele. tu. ea. Pronumele personale de persoana a Ill-a au pentru singular şi plural forme deosebite: pentru masculin (el. De-atunci căuta şi ea vreme cu prilej de răzbunare. Pronumele eu înlocuieşte numele caprei — persoana care vorbeşte. — Tu nu cumva să te răsufli cuiva 1 zise ea iedului celui mic. ele înlocuiesc substantive şi sînt pronume. ele.wVpoi capra îşi ţinu făgăduiala. tu. atît pentru masculin. Observaţie: Aceste pronume care deosebesc persoanele unele de altele sint pronume personale. Pronumele personal are două numere: singular şi plurak Pronumele personale de persoana I şi a Il-a au o singură formă la singular şi la plural. noi. cît şi pentîru feminin (eu. Cuvintele subliniate în textele de mai sus: eu. pedepsind crunt pe cumătrul lup. ei) şi pentru feminin (ea. Pronumele el înlocuieşte numele lupului — persoana despre care se vorbeşte. Persoana a IlI-a arată persoana despre care se vorbeşte : el. Pronumele personal are trei persoane: Persoana I arată persoana care vorbeşte: eu. noi. noi. ei. 51 . voi).

Pronumele personale de persoana a IlI-a se schimbă după număr şi gen. 52 .

cu substantive corespunzătoare : Ea învaţă la istorie. Noi îi admirăm. ei. auzi ciripind o rîndunică şi crezi că ea are gust să facă gălăgie. nu-ţi sînt mumă eu! Exerciţiul 3. ea. Eu merg în tabără la mare. Analizaţi pronumele personale din textul următor: — Ce spui tu. x b) Cînd se rostesc împreună cu alte cuvinte. tu. De exemplu : Cartea este frumoasă. El scrie la gramatică. Exerciţiul 1. fem. el e fiul meu. Strugurii s-au copt. străine? Ştefan e departe. Lupul n-o ascultă şi vulpea plecă la păun să-i propună locul de împărat. ei. De exemplu: Vulpea ajunse la lup şi-i propuse să-J aleagă împărat. Ei sînt culeşi. Exerciţiul 2. Ei construiesc aeromodele. Înlocuiţi pronumele personale din propoziţiile de mai jos. Tu înveţi o poezie? Ele au venit la munca patriotică. fem. Găsiţi şi analizaţi pronumele personale din următorul text: Şi paserile se înţeleg între ele. Braţul său prin taberi mii de morţi împarte! Eu sînt a sa mumă. de pildă. noi. el. Voi plecaţi la munte? Exerciţiul 4. voi. De eşti tu acela. unele forme ale pronumelui se leagă de acestea prin liniuţă de unire. Persoana a Il-a mase.Singular Plural Persoana I mase. ele) pot ţine locul şi unor substantive care denumesc lucruri. în vreme ce ea dă poveţe puişorilor ei: „Nu strigaţi cînd eu nu sînt cu voi!“ 53 . ea. ele. Tu. Persoana a IlI-a eu tu el ea noi voi ei ele Observaţii: a) Pronumele personale de persoana a IlI-a (el. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele pronume personale: eu. nu numai fiinţe. Ea este citită cu plăcere.

Scoateţi apoi pronumele personale în coloană şi scrieţi persoana şi numărul. singular şi plural 3. Valentine. a IlI-a — despre care se vorbeşte b) număr: sing. ea. Pronumele înlocuieşte un substantiv. Alexandru zice: — Eu voi recita poezia Patria. el. ei. pers. — arată o singură persoană -plural — arată mai multe persoane c) gen: numai la persoana a IlI-a. Ele au costume frumoase. Cîte persoane are şi ce arată fiecare? I 1. Marioara va 54 . Scrierea corectă a pronumelor personale: eu. Elevii clasei a IY-a pregătesc o serbare. Fetele învaţă cîţeva dansuri. Recapitularea pronumelui 1. Tu. Exerciţii aplicative Exerciţiul î. Pronumele îşi schimbă forma după: pers. El este un bun dirijor. Ei alcătuiesc un program frumos.9. I — care vorbeşte a) p e r s o a n e : p e r s . Noi toţi vom cînta în cor: Hora Unirii şi Pui de lei. ele se scriu corect cu e. de Ion Brad. de George Enescu. Aurelian va conduce corul. 3. Ce se numeşte pronume? 2. Ce se numeşte pronume personal? Daţi exemple. Scrieţi după dictare. vei cînta la vioară Impresii din copilărie. a II-à — cu care se vorbeşte 2.

Voi aţi dat o serbare? 55 . Ea are voce minunată.cînta un cînţec popular.

căci sînteţi ascultători. Bunicul stă pe prispă. Verbul 1. Ei erau fericiţi. 3. tuj el. Voi sînteţi fraţi buni. sîntem bucuroşi cînd vedem că ei sînt dornici de a cunoaşte cît măi mult. ştii că ei sîrît. 56 . b) — Tu eşti feciorul lui Ştefan? — Eu! — Te-am recunoscut. El tace îngîndurat. Dar ce faci tu aici? — îl aştept pe tata. E rău că ele au sosit prea tîrziu! Tu ai văzut cînd s-a închis biblioteca? Voi aveţi bibliotecă? Exerciţiul 4. învăţătorii. — Dar păsărelele stau să punem mîna pş ele? Copiii au plecat bătînd din palme. să prinzi tu şi pentru ea. ciripeşte. ea. Alcătuiţi o scurtă compunere în care să folosiţi următoarele pronume personale: eu. Rîndunico.Exerciţiul 2. 10. ele. vino. voi. porunceşte şi te vom asculta ! 2. Analizaţi pronumele din textele de mai jos: ! ) Bătrînul mîngîie fata şi zise băiatului: — Bine. Cărţile sînt în bihliolocfi. ei. Cartea citită este interesantă. Noi sîntem mulţumiţi. Ea este dorită de copii. pentru că auzi goarnele. Exerciţiul 5. Exerciţiul 3. Noi. noi. Ei caută asemenea cărţi în bibliotecă. Copiaţi textul de mai jos şi subliniaţi pronumele personale: a. Chiar dacă nu-i vezi. zboară. C. Analizaţi pronumele personale din poezia Concertul primăverii de George Coşbuc.nielul este pe mssă Recunoaşteţi verbele din exemplele de mai sus şi spuneţi ce exprimă. El mi-a spus că vine repede. Trec pionierii.

4 — Gramatică şi compunere. de Nicorească“. de Călin de Eusebiu Camilar. este. Observaţie: Cuvintele: eşti. în propoziţiile de la nr. de Mihail Sadoveanu. cerul. soarele. ştii. sînt. » Cuvintele: stă şi tace arată starea. cl. « asculta arată acţiunea. eram. starea. porunceşte. Noi citim revista „Cuteză- Ion Creangă. voi citiţi. eram. 11. era.2. 3. Exerciţiul I. Voi citiţi „Cireşarii“. era/i şi erau se scriu cu e. de Plural 1. Partea de vorbire care arată acţiunea. voi). acţiunea verbului este făcută de persoana care vorbeşte (eu. Ea citeşte „România pito4. stantin Chiriţă. acţiunea verbului este făcută de persoana cu care se vorbeşte (tu. citiţi. adică de persoana I.xpr<*iţi«l i. 4. de Alexandru Via. zboară. ciripeşte. 1. a IV-a 57 . F. adică de persoana a Il-a. în propoziţiile de la nr. Ele citesc „Poezii“. Eu citesc „Poveşti”.lae Labiş. pomii. 2. povesteşte. noi citim. Persoana şi numărul verbului Singular 1. Ei citesc „Basme". huţă. 3. de Connată“. Găsiţi substantive sau pronume potrivite pentru următoarele verbe şi alcătuiţi propoziţii: este. Cuvintele: sint şi este arată existenţa. erai. El citeşte „Legende isţorice“. eu citesc. noi). Gruia. tu citeşti. e. păsărelele. Tu citeşti „Dumbrava minu.Cuvintele: vino. existenţa se numeşte verb. 2. torii“. Găsiţi verbe potrivite pentru următoarele substantive şi alcătuiţi propoziţii: copiii.

Mîndricel povesti totul. 58 . Exerciţiul 3. Exerciţiul 2. are trei persoane. Românii pretutindeni cresc. 3 şi 4.. verbul. Persoana I arată că acţiunea verbului este făcută de persoana care vorbeşte. Copiaţi textul următor şi analizaţi verbele: . eroi sînt încă Si-or fi în neamul românesc.. munţii — să ţin capul sus cînd ochesc cu arcul. adică de persoana a IlI-a. Persoana a Il-a arată că acţiunea verbului este făcută de persoana cu care se vorbeşte. Copiaţi textul următor şi analizaţi persoana şi numărul verbelor: Codrii m-au învăţat să ţin spada în mînă cum îşi ţin ei crengile. » Din coapsa Daciei şi-a Romei. el (ea) citeşte. Persoana a IlI-a arată că acţiunea verbului este făcută de persoana despre care se vorbeşte.în propoziţiile de la nr. Ţepeş îi sărută obrajii şi porunci să fie îngropat cu mare cinste. acţiunea este făcută de persoana despre care* se vorbeşte (el. ele). de nu se mai zăresc. ei (ele) citesc. de la ape am învăţat să alerg în luptă fără şovăire. Numărul plural arată că acţiunea verbului este făcută de mai multe persoane. Săgeţile lor se duc ca vîntul. Arătaţi oral persoana şi numărul verbelor din exemplele care urmează : Eroi au fost. ea. Exerciţiul 1. Deci.. Căzu cu braţele desfăcute. îşi încordară arcurile cu putere şi au tras. alta decit persoanele I şi a Il-a.. ca şi pronumele personal. în faţa lui Ţepeş.Voinicii îşi pregătiră săgeţile. în veci s-or naşte pui de lei. ei. Verbul are două numere: Numărul singular arată că acţiunea verbului este făcută de o singură persoană.

în propoziţiile de la nr.Cucul. verbele va cînta şi va doini arată că acţiunea verbului se va petrece mai tîrziu. un solist vestit. Săgeata zboară ca gîndul. Timpurile verbului 1. Cînd acţiunea verbului se petrece în momentul vorbirii. cu braţele sale vînjoase. . spuse arată că acţiunea verbului s-a petrecut înainte de momentul vorbirii. a strigat. îl încordează cu putere şi trage. Multe doine. . Seara. 1. îi spuse pricina. verbele slăbea.Deodată se făcu o mare tăcere. moş Vasile a strigat pe tata la poartă. 59 . mierla. Reţineţi : 1.. în propoziţiile de la nr.Dulce va doini din nai. în cojoacă şi desculţ Umblă mormăind prin munţi. De prin alte ţări venit... (Ursul) Secera văzduhului Joacă-n bolta stufului. a pus mîha pe arcul său. înainte şi după momentul vorbirii. 2. 3. Va cinta din flaut. însuşi Domnul cel mare al Moldovei. în propoziţiile de la nr. adică după mo- mentul vorbirii: Observăm deci că acţiunea verbului se poate petrece: în momentul vorbirii.. 12. Mătuşa nu mă slăbea din fugă nici în fuptul capului. (Luna nouă) 2. verbul este la timpul prezent. verbele umblă şi joacă arată că acţiunea verbului se petrece în momentul vorbirii. 3.

Bravo. Şi punctuaţia a pus-o ca lumea. a vedea. neatins şi o bucurie fără seamăn îi învălui inima. a scrie. Garagiale! Vino şi ia-ţi compunerea cu nota pe care ai meritat-o. Puneţi verbele din textul de mai jos la timpul viitor: Aşa. voi şti. Cînd acţiunea verbului se petrece după momentul vorbirii.. i<jvorciţiul 2. ştiam. şţiui. Exerciţiul 1 Treceţi oral verbele următoare la cele trei timpuri: prezent. dar totul părea alb. ştiusem. Ideile le-a înşiruit cu multă limpezime. a tăcea. persoana I. . verbul este la timpul trecut. a culege. Puneţi verbele din textul de mai jos la timpul trecut: Patrocle scutură urechile mari şi o priveşte ţintă pe Lizuca. Acum înţeleg de ce a izbutit. Şi ortografia e îngrijită.2. a lucra.. iJxcrciţiul 3. a doborî. într-adevăr. acesta începu să cerceteze cu uimire un caiet după altul. Deci verbul are trei timpuri: prezent. a aduna. a duce. Duduia Lizuca zice: — Iacă. dăm de căsuţa bunicilor! Drumul e mititel şi îngust... nici o greşeală nu mai sîngera privirea bătrînului învăţător. am ştiut. trecut şi viitor. Uitînd că nu mai are ochelarii la ochi. a fugi. 3. numărul singular: a şti. Cînd acţiunea verbului s-a petrecut înainte de momentul vorbirii. literele se micşorară dintr-o dată. scoateţi verbelé şi încadraţi-le în tabelul de la p. Prin plopii tremurători străbate un freamăt prelung. De exemplu: ştiu. Copiaţi textul următor. greşelile subliniate cu roşu pieriră fără urmă. fără ochelari. trecut şi viitor. verbul este la timpul viitor. Este rodul strădaniei lui!. 53: învăţătorul continuă: A scris înţr-o pagină şi jumătate mai mult decît au scris alţii în şase. E mai frumos decît în tîrg. Exerciţiul 4. paginile se albiră ca prin farmec.

a deschide. cum rîdea el aşa şi se legăna. Şi învăţătorul trecu printre bănci. Găsiţi verbe cu sens contrar pentru verbele următoare: a pleca. gîndii. ştii. tema zilei. Voi controla acum. a rîde. a vorbi. numărul şi timpul verbelor: Vom face întîi lecţia de română. fugii. a îmbrăca. pornii.Verbul Persoana Numărul Timpul Ce este ca parte de propoziţie? La ce întrebare răspunde? continuă III sing. citii. E'('''' ifiul î*. sosii. a îngheţa. Deodată. a adormi. El făcu observaţiile corespunzătoare. / în faţa elevului Caragiale se opri. După aceea vă voi împărtăşi roadele compunerilor de ieri. L-au urcat pînă la jumătatea stejarului şi l-au lăsat în leagănul uşurel al vîntului. De exemplu: Ce faci? Vii ori nu vii la repetiţie? Chiar acum citii ultimele pagini din povestirea „Fata cu arma“. A îngălbenit! Glasul i-a pierit în gît! Abia a izbutit să strige. a lucra. Exerciţiul 6. scrii. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele verbe folosite la timpurile prezent sau la trecut: vii. în timp ce copiii ceilalţi îl trăgeau pe Mitruţ în sus: Mitruţ rîdea şi bătea din palme. Exerciţiul 7. Subliniaţi-le ! Exerciţiul H. Din textul care urmează. povestii. 61 . a sosi. trecut i predicat ce se spune despre? (învăţător) Exm-iţiul 5. analizaţi persoana. dormii. Treceţi verbele din textul de mai jos la persoana a Il-a: — Aşa! a spus el. Folosiţi verbele la toate timpurile. ca de obicei. Alcătuiţi o compunere despre primăvară. a urca. de Nicolae Tăutu. s-a uitat departe.

Tovarăşul învăţător ne-a recomandat şi celelalte volume. Le-am povestit conţinutul cărţii şi părinţilor mei. — M-am gîndit şi ţi-oi da drumul. veveriţele. ia-ţi. . Liviu n-a venit încă de la săniuş. spune-i. Continuaţi povestirea Începută mai jos.E întuneric.. — Dâ-mi! i-a răspuns veveriţa înviorată. împreună cu prietenii lui. Recunoaşteţi verbele din textul de mai sus! Observaţi că verbele care se rostesc împreună cu unele pronume se leagă de acestea prin liniuţă de unire. du-te.. de ce voi. Vi leam dat de o săptămînă.. Exerciţii de ortografiere a grupurilor de verbe-pronume Ieri te-am întîlnit la bibliotecă. jucaţi-vă. Copiaţi textul de mai jos. dar lasă-mă să mă urc mai întîi în copac! Exerciţiul 2. Puneţi semnele de punctuaţie şi liniuţă de unire acolo unde trebuie: Mîine aduceţimi caietele de lectură. se leagă de acestea prin liniuţă de unire. Observaţie: Cind verbele se rostesc împreună cu unele pronume. sînteţi aşa de vesele şi de jucăuşe? — îţi voi răspunde. Subliniaţi verbele. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele verbe însoţite de unele pronume : îmbracă-te.Exerciţiul 10. Ionele tu mai rugat să ţii las încă 3 zile Păstreazăl dar scrieţi toate lecturile Fiţi atenţi la scris Grăbinduvă veţi face greşeli de punctuaţie şi ortografie Exerciţiul 3. 62 . 13. Exerciţiul 1 Analizaţi oral verbele însoţite de unele prontftne şi explicaţi de ce sînt legate prin liniuţă de unire. folosind verbele la timpul trecut. — Răspunde-mi întîi la o întrebare! — întreabă-mă ! — Spune-mi.. Ţi-a împrumutat cartea „Cireşarii“? Ai citit-o? Mie mi-a plăcut foarte mult. cheamă-1.

El şi ostaşii lui luptat cu turcii la Vaslui. Dintr-un tufiş ne-a ieşit în cale o vulpe. Acesta l-a luat de mînă şi au pornit spre hăţişul unde era culcuşul sau vizuina vulpii. Scrieţi după dictare. Subliniaţi cuvintele care se rostesc împreună şi explicaţi oral scrierea lor. Subliniaţi cuvintele care se rostesc împreună: înţr-o zi. îşi rupse cămaşa de pe el şi-o împărţi răniţilor. în dreapta Tirîiişului. Şţefăniţă l-a rugat pe frate-său să-i arate vizuina vulpii.) Se povesteşte că în lupta aceasta Traian. ia (verbul a lua). minunata aşezare pe care şi-au ales-o dacii pentru întărit urile lor. sau. Mulţi poeţi cîntat în versuri. Exerciţiul 6. i-a dat. l-a lăudat. 14. Cîte numere are verbul? Ce arată numărul singular? Dar 63 .. ne-am. Ne-am silit s-o prindem. dar n-a fost chip. Copiaţi cuvintele care se scriu cu liniuţă şi explicaţi scrierea lor: Aici. Poporul numit Ştefan Mare pentru că era bun. care într-o clipă a luat-o la sănătoasa. sub streaşina unui munte. se-nalţă. neam. La înapoiere. Ce este verbul? 2. Completaţi spaţiile punctate din textul următor folosind cuvinte potrivite şi fiţi atenţi la scriere. s-a. Eu adesea cartea de istorie şi o citesc pentru .. urmărind scrierea corectă a cuvintelor. Explicaţi oral scrierea lor. Ce arată persoana I? a Il-a? a III-a? 4. văzînd că nu mai au ostaşii lui cu ce să-şi lege rănile.( substantiv). sa.. Bunicul i-a strîns în jurul lui şi le-a povestit o întîmplare asemănătoare. Exerciţiul 7. la. cunoaşte faptele de vitejie. Recapitularea verbului 1. eu. Deşi avea oaste mai puţin numeroasă. Exerciţiul 5. drept şi viteaz. (. Ştefan Mare a fost domnul Moldovei. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte. biruit. copiii i-au povestit bunicului cele văzute în loadure. ca o prispă.Exerciţiul 4. Şţefăniţâ şi frate-săii am pornit spre pădure. s-au. Care sînt persoanele verbului? 3.. valea se lărgeşte puţin.

numărul plural? 64 .

Cînd se poate petrece acţiunea exprimată de verb? 6. — acţiunea este făcută de persoana cu care se vorbeşte . existenţa.(—persoana a Il-a persoana a 111-a singular plural Se schimbai după: b) număr: 5. — acţiunea este făcută de o singură persoană. — acţiunea se petrece după momentul vorbirii. — acţiunea se petrece înainte de momentul vorbirii . Exerciţiul 1. — acţiunea este făcută de persoana despre care se vorbeşte . — acţiunea este făcută de mai multe persoane . starea. scoateţi din el verbele şi analizaţi-le ca în tabelul mni jos 65 . ■persoana 1 — acţiunea este făcută de persoana care vorbeşte. — acţiunea se petrece în momentul vorbirii. trecut. Ce arată timpurile prezent.a) persoană '. viitor? Verbul arată acţiunea. Alegeţi un fragment dintr-o lecţie de citire.

Pe firul văii susura apa limpede a unui pîrîu. La gura unei văi s-au oprit.Verbul Persoana Numărul i Timpul l Ce este ca parte de propoziţie? i La ce întrebare răspunde! a intrat a IlI-a sing. trecut predicat ce a făcut? Exerciţiul 2. — Eu zic să urcăm pe munte. Copiaţi textul de mai jos. persoana şi numărul: Cei trei au străbătut izlazul şi s-au afundat în pădure. In dreapta şi în stînga se ridicau două creste împădurite. a propus militarul — Urcăm. . au răspuns cei doi flăcăi. scoateţi verbele în coloană şi în dreptul fiecărui verb puneţi timpul.

ne vom despărţi. 15. de la. după. căci etc. folosind ilustraţia de mai jos. 67 . Adunarea solemnă . Alba-Iulia nişte registre mari. ori. . cu numele ţăranilor delegaţi la Adunarea solemnă din 1918. iar. dar. Pornim pe trei direcţii şi ne vom întîlni in poiană. . intru. Subliniaţi verbele. Alcătuiţi o scurtă compunere cu titlul „Jocurile de vară ale copiilor". şi. cu. B. s-au adăugat în propoziţia B cuvintele în. din. lin^ă. . ci. numele ţăranilor delegaţi . Aceste cuvinte se numesc cuvinte de legătură. la. Pentru ca propoziţia A să aibă un înţeles. . Cuvinte de legătură A. cub. pe la. 1918. pt-nlru. sau. . .— De aici însă. muzeul . Se găsesc . să exprime clar ideea. fără. plnri. prin. care au legat între ele unele cuvinte din propoziţie. Exerciţiul 3. nici. spre. Se găsesc în muzeul de la Alba-Iulia nişte registre mari. însă. Observaţie: Tot cuvinte de legătură sînt şi: de. . de pe. .

iar. Alcătuiţi propoziţii In care să folosiţi următoarele cuvinte de legătură: de. Exerciţiul 4... Recunoaşteţi cuvintele de legătură din următoarele texte: a) In aer e o răcoare dulce şi un miros sănătos.. Păsările călătoare se întorc.. ■ . / i v .. la.. • . nici o mişcare..__ masculin ’d) scrierea corectă a substantivelor 58 . stăruinţă caldă. pe la. iar. Substantwullç—b. fenomene ale naturii etc. sub. din. la.) felul substantivului-^^^^ ^c) schimbarea formei substantivului dupà:^^en'<^—feminin \ ^ neutru 'număr^-— singular ^plural .. de.. . Completaţi spaţiile punctate folosind cuvintele de legătură potrivite : Soarele se uită îndărăt.Exerciţiul 1. Subliniaţi cuvintele de legătură. dar. Exerciţiul 5. . Exerciţiul 3. . Copiaţi zece rînduri din lecţia voastră de citire. 16. de la. cu. însă. ca şi în alte părţi ale ţării se duceau lupte dîrze pentru lichidarea hitleriştilor de pe teritoriul ţării. sau. Alcătuiţi o scurtă compunere.. Recapitularea părţilor de vorbire ) denumeşte fiinţe. ţările calde cuiburile lor. Copiii le aşteaptă bucurie. dar. La primărie se vestea că prin pădurile din apropiere sînt grupuri de hitlerişti. b) în acele zile de la sfîrşitul lui August 1944. • ^comun 1. pe. din. Nici un zgomot. pe plaiurile Bîrsei. in. păduricea . lucruri. „Cum ne petrecem recreaţia mare“. nici o adiere de vînt nu se simte. Populaţia civilă sprijinea prin toate mijloacele armatele noastre. Exerciţiul 2. cu următoarele cuvinte de legătură: şi.mesteceni.

timp b) schimbarea formei/^ verbului după:^^1™"1* r c) scrierea corectă a verbelor 5. . dînd un înţeles propoziţiei. 69 . . Scrieţi forma corespunzătoare a substantivelor dintre paranteze. Verbul: 'gen \c) scrierea corectă a pronumelui a) arată acţiunea. existenţa . fizice -sufleteşti 2. lucrurilor etc. 17. Treceţi apoi aceste substantive la numărul plural: ^"^persoana (Pionier) pleacă într-o excursie. Adjectivul:*-—b) felul însuşirilor: ^c) acordul adjectivului ^d) rolul adjectivului în vorbire şi scriere . Exerciţii aplicative Recapitularea părţilor de vorbire Exerciţiul 1. Copiaţi textul următor şi înlocuiţi spaţiile punctate cu adjective potrivite: Grîul este o plantă care se cultivă pentru boabele lui. Mama dă (pionier) sfaturi bune. Pe (pionier) nostru îl aşteaptă o vacanţă plăcută. starea.a) ţine locul unui substantiv 3. Cuvintele de legătură: Cuvintele care leagă între ele alte cuvinte. Cravata (pionier) flutură în vînt.a) arată însuşirea fiinţelor. Exerciţiul 2. . . „ . Pronumele * -b) schimbarea formei pronumelui după:" ^persoană -număr 4.

Tulpina griului este un pai şi Din fiecare noduleţ creşte o frunzişoară şi ... Din flori ies boabele .Are o rădăcină prin care suge hrana din pămîntul . Spicul este format din floricele .

ochii . putere.. Băiatul ia dat veveriţei un pumn de alune... Veveriţelor le era tare foame. Veveriţele s-au strîns repede în jurul băiatului. din textul de mai jos. ceai. Radu nu mai avea alune. umezeală. Deodată i-a ieşit în cale o veveriţă. veneau Ionel şi Marioara... De exemplu: pîine albă şi neagră. Ionel şi Marioara aveau coşuleţele pline cu alune. frică. veselie.. prietenii băiatului. Veveriţa sărea în jurul lui. pe guşă şi pe piept are pene Ea are coada . Pe o potecă.Exerciţiul 3... Exerciţiul 1. haină. prin pronume personale potrivite: Radu a plecat într-o zi la pădure după alune. Exerciţiul 5. şi . Pe spate are pene. Adăugaţi substantivelor de mai jos două . Copiaţi textul următor şi înlocuiţi spaţiile punctate cu adjective potrivite: Privighetoarea este mai .adjective care să arate însuşiri contrare : pîine. lapte.. drum.. frig. vară. iarnă. veveriţele aveau alune din belşug. căldură. înlocuiţi substantivele nume de fiinţe. Căutaţi adjective potrivite pentru substantivele următoare: \ copil. Acum. 71 .ca două mărgele şi ciocul Se hrăneşte cu omizi curăţind astfel arborii de duşmani.. Exerciţiul 0. hărnicie... perie. copac.decît vrabia. clasă.. lene.

.

unde ne-am urcat amîndoi. D P& ilustraţiile date mai înainte. De la Bucureşti. fără nici o introducere : 73 . alcătuiţi propoziţii în caro să folosiţi pronumele învăţate. A intrat în vorbă cu mine cînd rapidul zbură ca o nălucă prin Buftea. Scrieţi după dictare textul de mai jos şi explicaţi oral ortografia şi punctuaţia. Treceţi aceleaşi verbe la timpul viitor şi alcătuiţi propoziţii la persoana a III-a. o întîmplare care v-a impresionat mai mult. Tu ai avut întotdeauna compunerile cele mai bune. la persoana I. şi pînă la Sinaia. a privit tot timpul pe fereastră. Exerciţiul 12. Treceţi verbele: sînt şi am la timpul trecut. singular şi plural. Exerciţiul 8.\ Exerciţiul 7. S-a întors şi mi-a spus deodată. Exerciţiul 10. Treceţi apoi verbele din povestirea de mai sus la persoana a I I-a. timpul viitor. devenind vecini de compartiment. ll De exemplu: Tu erai cel mai silitor elev din clasă. Exerciţiul II. Alcătuiţi apoi propoziţii la persoana a Il-a singular. Exerciţiul 9. Povestiţi în scris. unde a coborît.

Nu i-ai fi dat mai mult de 40—50 ani. Analizaţi oral cuvintele subliniate: — Sînt Ştefan. numărul plural. De exemplu: turcii = substantiv. genul masculin. comun. a repetat că i-ar. în două ore ajungeam. Arătaţi dacă textul care urmează este o propoziţie (simplă sau dezvoltată) şi faceţi analiza gramaticală a cuvintelor după tabelul de mai jos. Şi mi se pare că trenul are prea multe opriri. pentru că m-am simţit obligat să-i dau explicaţii: — Eu merg la Cluj. Zîmbi şi el. Procedaţi în acelaşi fel şi cu celelalte propoziţii... turcii ne-au călcat ţara. Oaste nouă ieşi ca din pămînt. Exerciţiul 13. Çuvîntul Ce este Felul Genul ca parte de vorbire ? Nu. subiect pentru că arată despre cine se vorbeşte în propoziţie. Răspunde la întrebarea cine? Exerciţiul 14. Ai tăi sînt. pe munţii Moldovei. cei şapte voinici. M-am uitat mai atent la el. Am vrut chiar să i-o spun. Am rîs. întorcîndu-sc o clipă din nou spre fereastră.— Mi-ar fi plăcut ca trenul să se oprească aici. sunau din corn. doamne! în zori. Probabil ceva mai zgomotos şi nefiresc.. tocmai mă gîndeam cu regret că n-am avut inspiraţia să-mi iau bilet de avion.. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor.Timpul Per. a) Copiii admiră frumuseţea merilor înfloriţi.întrebarea măsoarul na Ce este ca parte de propoziţie? 74 . dar.fi plăcut să rămînă puţin la Buftea. vin din război. şi-s singur 1 — Am şapte feciori frumoşi şi voinici şi mi-s dragi ca lumina ochilor.

— — cine? subiect (admiră) 75 . com. Pl.Copiii subst. mase.

e) Un mănunchi de gloanţe străpunse pieptul viteazului soldat. d) Omul aruncă poduri peste ape. subiect cine? tremur principală subst. b) Mureşul a văzut cetele răsculaţilor lui Horea. Arcuşul alunecă din ce în ce mai furtunos pe strune. m. Institutorul îl preţuia. Faceţi schema propoziţiilor de mai jos: a) Albina s-a oprit pe un trandafir roz.întrer ca parte plineşte bare de în prorăsvorbire poziţie? punde? ? de mai jos după tabelul următor: Pe cine Ce fel lămude parte reşte ? a pro9 poziţiei este ? Analiza ca parte de vorbire Porumbul subst. b) într-o zi de toamnă. Cu ochii în lacrimi copilul o întinde tatălui. c) Glasul viorii micuţe este firav. d) Eu le voi da mierea dulce şi parfumată. Analizaţi in scris textul de mai jos după modelul dat la exerciţiul 15: Ochii tînărului luceau ca două mărgăritare. c) Iancu respecta ortografia. sg. Exerciţiul 16. a) Cu podoaba zdrenţuită tremură pe cîmp porumbul. ă c.La ce Cuvîntul este ţie înde. Exerciţiul 15. iar ochii i se umeziră. Exerciţiul 17. Tînărul acela. Copilul o privea cu drag. Cloşca şi Crişan. era .b) La clasa a treia preda lecţiile institutorul Bazil Drăgoşescu. c) Vîntul de dimineaţă răvăşea părul drumeţilor. pieptul îi sălta mai tare ca niciodată. Jurjac părăsi casa şi livada sa dragă. El era sîrguincios. Pe fruntea lui senină îşi făcuseră loc picături de sudoare. înalt şi plăpînd. Analizaţi în scris textele \ Ce Ce func.

Ciprian Porumbescu. 77 .

a. A. v. Alcătuiţi propoziţii după schemele următoare: c. a. . pe urmă prin hrube adînci de verdeaţă.P.S. p. v. Exerciţiul 19. v. s. prevăzătoare. s. P. a. ca un iad. s. Faceţi analiza gramaticală a textului de mai jos folosindu-A'ă de tabelul dat la exerciţiul 15: Căprioara conteneşte fuga.s. S. A. S. păşeşte încet. s.+a. intră apoi sub bolţi de frunze. S. C. s. P. a.s. s.S. pînă ce pătrunde în inima întunecată. A. Trece din poiană în poiană.Exerciţiul 18. s. P. S. a pădurii. A. v. C. A.

Copiere \ Copiaţi din lecţia de citire Buchetul de flori. de la „Ne-a spus — p î n ă la pămîntului nostru". De ce l-a rugat mama pe Nică s-o ajute la treburi? 3.) b) Autodictare (Două strofe din poezia: Dacă toate acestea fi-vor învăţate. De ce fuge totuşi Nică la scăldat. Labiş. Cum se joacă el cînd ajunge la apa Ozanei? 5. lăsînd toate baltă? 4. Cine este autorul acestei opere? Reda ţi conţinutul după următoarele întrebări: 1. cl. grăi el. a IV-a 79 .) 3. Ce alte povestiri aţi mai citit de acelaşi autor? 5 — Gramatică şi compunere. Expunerea orală a unei povestiri Exerciţiul 1. Cum se poartă Nică după această poznă? 7. Blan: diana.“ pînă la sfîrşitul lecturii. de Mihail Sadoveanu. de N. de la: Domnule. Dictare-autodictare a) Dictare (Lectura Drapelul. Cînd se petrece întîmplarea din această bucată de lectură? 2.. Cum îl pedepseşte mama pentru neascultare? 6. de A.. Priviţi ilustraţiile din paginile următoare şi amintiţi-vă din ce povestire fac parte.Oompunere 1. 2.

.

cuprinsul şi încheierea. Să ne amintim: în povestirea unei lecturi folosim cît mai multe expresii frumoase din textul citit (pentru îmbogăţirea vocabularului şi pentru o exprimare cît mai corectă şi mai aleasă). în introducere se mai arată locul şi timpul cînd se petrece întîmpterea. Povestiţi oral cuprinsul unei lecturi din vacanţă. Părţile unei compuneri Să ne amintim: Părţile principale ale unei compuneri sînt: introducerea. . Uneori. 4.Exerciţiul 2. Ea cuprinde numai cîţeva propoziţii. 67 5* Introducerea este începutul povestirii.

Siliţi-vă să scrieţi întotdeauna astfel. învăţaţi să vă folosiţi de cuvintele cele mai simple şi de expresiile cele mai limpezi. — reviste. Apoi subiectul se dezvoltă într-o formă închegată. frumoasă şi clară. 5.V. Reţineţi: Gruparea ideilor unei compuneri după aceste trei părţi se numeşte planul compunerii. în ordinea in care s-au petrecut. pentru ca scrisul vostru să fie însăşi expresia gîndurilor voastre. E bine să folosiţi un dicţionar al limbii române. nu întrebuinţaţi niciodată cuvintele pe care nu le cunoaşteţi. înlocuiţi-le prin alte cuvinte cu acelaşi înţeles. e necesar să alegem mai întîi subiectul. In cuprins se povestesc pe larg faptele întîmplate. încît oricine să vă înţeleagă uşor. Elaborarea unor compuneri Pentru a alcătui compuneri frumoase. întocmiţi-vă un carneţel în care să culegeţi expresii şi gînduri frumoase din: — lecturile din manual. ca să evitaţi repetarea. pînă nu v-aţi asigurat mai întîi bine de înţelesul lor. Ga să alcătuim o compunere. Exerciţiul 3.Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată a unei compuneri. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul Cum am petrecut vacanţa. emisiuni la radio şi T. — lectura în afara clasei. după următoarele Întrebări: 82 . corectă. Cînd aţi folosit aceleaşi cuvinte la scurte intervale. Ea trebuie să fie scurtă. De âceea. încheierea arată cum s-au sfîrşit faptele povestite în cuprins.

Ţări şi popoare îndepărtate. Impresii din prima zi de şcoală. Cum să ocolim răul. 4 şi 5). cartea. 3. precizînd părţile principale ale compunerii: I. Cartea ne învaţă: 1. Drumul spre şcoală. 3. indicînd părţile principale ale compunerii. înfăţişarea clasei. 4. 2. 5. Cum să facem fapte bune. II. 6. pentru înflorirea patriei şi. 4. ghicitori şi citate din operele scriitorilor noştri în legătură cu preţuirea cărţii. la nevoie. Patria cu frumuseţile şi bogăţiile ei. 83 . IV. 3. maghiari. Întîlnirea cu colegii şi învăţătorul vostru. 3. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul: Cum îmi pregătesc lecţiile. Să iubim şi să trăim în pace cu toate popoarele lumii. 2. Exerciţiul 7. Exerciţiul 4. Cum să iubim adevărul şi frumosul. 6. Oamenii cu munca şi obiceiurile lor. să ne jertfim viaţa pentru apărarea ei. Alcătuiţi in scris o compunere cu titlul Prima zi de şcoală după următorul plan: Exerciţiul 5. Desfăşurarea festivităţii de deschidere a anului şcolar. Să muncim cu dragoste cu toţii. români. 3.2. 1. germani şi alte naţionalităţi conlocuitoare. 2. Discutarea compunerilor (exerciţiile nr. Alcătuiţi o compunere cu titlul Prietena mea. Folosiţi proverbe. Cartea bună este cel mai bun prieten al omului. 4. 5. Prin ce locuri frumoase aţi trecut? Ce cărţi interesante aţi citit? La ce activităţi pioniereşti aţi luat parte? Ce întîmplări deosebite v-au impresionat? Cum v-aţi pregătit pentru începerea noului an şcolar? Pregătiri pentru începerea cursurilor. III. Exerciţiul 6. 5. după următorul plan. Din cărţile bune cunoaştem: 1.

Exerciţiul 11. Pentru alcătuirea compunerii. anotimpul roadelor bogate. armata populară. Dezvoltaţi subiectul următor. cuprinsul şi Încheierea. Semnele caracteristice anotimpului. Petrică şi-a petrecut vacanţa mare la bunici. amintiţi-vă de poezia Toamna.. Pregătirea pentru iarnă a vietăţilor naturii. după următorul plan: 1. 84 . 4. Discutarea compunerilor (exerciţiile 7 şi 8). eliberarea. Activitatea şcolarilor. Continuaţi povestirea de mai jos şi daţi-i un titlu potrivit: Mama a trimis pe Ileana şi pe Răducu în pădure să culeagă ciuperci. ţinlnd seama de părţile principale ale unei compuneri. Exerciţiul 10. In sat se află o cooperativă agricolă de producţie model. 2. folosind următoarele cuvinte de sprijin: 25 Octombrie. Preşedintele cooperativei a felicitat pionierii pentru ajutorul dat. Toamna. Daţi compunerii un titlu potrivit. într-o clipă ei. Folosiţi expresiile care v-au plăcut din lecturile făcute şi consemnate In caietele voastre. Munca oamenilor. au văzut casa pădurarului în flăcări şi au auzit strigăte de ajutor. împreună cu alţi pionieri din sat.Exerciţiul 8. Alcătuiţi o compunere ou titlul Toamna. 6. Petrică a ajutat la recoltarea cartofilor. 5. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul Ziua Forţelor Armate. înfăţişarea grădinilor. 3.. ogoarelor şi pădurilor. s-a format. de Octa vi an Goga. Exerciţiul 12. Exerciţiul 9. într-un sat de pe malul Argeşului. Însemnaţi pe margine: introducerea. Cînd au ajuns la marginea pădurii.

de veghe. trăiesc. popor. 85 . bătrîni. apără. copii.dominaţia fascistă. tineri. linişte. scutul. hotarele. bunurile. pacea.

pe care-1 cunoşteam şi care se prăpădea 86 . Am urcat un deal. Unii dintre noi se împiedicau şi se rostogoleau la vale spre hazul nostru. după ce mi-am terminat lecţiile. Pornisem împreună cu tovarăşa învăţătoare să facem o excursie cu maşina pe Valea Trotuşului. Exerciţiul 15. Treceam printr-o pădure de fagi. prin cîntecul lor. folosiţi drept exemplu compunerea de mai jos: O Intîmplare hazlia Introducerea Mi-amintesc cu plăcere o intîmplare care a stîrnit rîsul colegilor mei. Cuprinsul: Vremea era minunată. Am ajuns în oraş. Ocna. ca şi a locurilor din împrejurimi. care. să ne potolim setea cu fructul dulce şi parfumat. ieşi moş Grigore pădurarul. Alcătuiţi |0 compunere liberă cu titlul Un joc de copii (la persoana I). Discutarea compunerilor (exerciţiile 10. O tufă se mişca. Puteţi începe astfel: într-o după-amiază de toamnă. a grădinilor. 11 şi 12). Deodată ne-a întîmpinat o sumedenie de păsărele. Cînd colo. Gheorghiţă dădu un ţipăt. în locul lui. Scrieţi o compunere liberă cu subiect hazliu şi daţi-i un titlu potrivit. Deodată. Toţi eram veseli. al tuturora. Era linişte şi răcoare. parcă ne urau bun venit.Exerciţiul 13. de unde se vedeau în vale tufele de zmeură.. După ce am admirat frumuseţea clădirilor. Tot drumul am cîntat cîntece pioniereşti şi nici nu ştiu cînd am ajuns la Tg. aşteptam înlemniţi să apară Moş-Martin. Exerciţiul 14. strigînd: Ursul!' Ursul! Toţi ne-am oprit înspăimîntaţi. am plecat să culegem zmeură. Pornirăm în fugă. Eram în clasa a II I-a. Iată-ne sus pe culme.. Cum ştiam că şi ursului îi place zmeura.

Rezumatul Exerciţiul 17. Un fag a crescut departe de pădure. Fagul ajunge treptat. că ursul nu face nici un rău dacă nu este atacat. în stare să învingă greutăţile. 6. într-o*vale pietroasă. care ne-a spus să nu ne temem. 5. Exerciţiul 16. Supus vitregiilor naturii. 4. Discutarea compunerilor (exerciţiile 14 şi 15). Bătrînul fag adăposteşte sub coroana sa umbroasă pe călătorii care se opresc sub el. drumul mi s-a părut mai lung. martor al multor fapte de arme petrecute în decursul . care. 3. ichcierea La întoarcere. Cum zmeura era tare bună. Redarea pe scurt a bucăţii de lectură Fagul. în plin cimp. care 87 . spre norocul fagului. A rîs şi tovarăşa învăţătoare. un copac puternic. 2. 6. Puiul de fag a fost apărat de un mărăcine. în scurt timp fagul devine un copac tînăr şi puternic. care l-a ferit să nu-1 mănînce caprele ce păşteau în acea vale. într-o vale pietroasă. Acasă am povestit cele întîmplate şi toţi au rîs cu poftă. Luasem cu noi coşuleţe cu gîndul să le umplem cu zmeură pentru cei de-acasă. Lingă el se afla un mărăcine. dintr-o sămînţă adusă de vînt a ieşit un pui de fag. fagul creşte noduros şi astfel este ocolit de tăietorii de lemne. de Simion Mehedinţi a) Idei principale: 1. ne-am apucat să culegem zmeură. puneam una în coş. l-a apărat de dinţii caprelor. încît am rămas aproape cu c6şurile goale. dintr-o sămînţă adusă de vînt.anilor în acea vale. să se odihnească. b) Rezumatul Departe de pădure. După aceea. trei în gură şi tot aşa pînă la plecare.de ris.

rodeau, în schimb, frunzele păducelului.

88

în primăvară, fagul a început să înfrunzească. Peste cîţiva ani, el a devenit un copac tînăr, cu lemnul tare, cu ramuri care se înălţau spre soare, spre lumină. Trunchiul său noduros, făcut să răzbată printre greutăţi, l-a ferit de securea tăietorilor de lemne. Înfruntînd vijelii un lung şir de ani, fagul, care se obişnuise de mic să învingă nevoile, a devenit acum un copac bătrîn, martor al multor întîmplări petrecute în acea vale în care se dăduseră multe bătălii. Acum, ca un bătrîn înţelept, el adăpostea la umbra sa pe drumeţii obosiţi care poposeau acolo să se odihnească şi săşi lase vitele la păscut. Oamenii îl îndrăgeau şi se opreau întotdeauna, în drumul lor, sub coroana umbroasă a fagului. Redarea pe scurt a unei bucăţi de lectură se numeşte rezumat. Pentru alcătuirea unui rezumat se procedează astfel: 1. Se citeşte în întregime lectura. 2. Se împarte pe fragmente. 3. Se scoate ideea principală din fiecare fragment. 4. Se dezvoltă apoi aceste idei şi se unesc într-o scurtă povestire. 5. La alcătuirea unui rezumat se înlătură din text amănuntele şi dialogul, pentru că rezumatul trebuie să redea numai ceea ce este important dintr-o povestire.
Exerciţiul 18. Alcătuiţi rezumatul lecturii Drapelul, de Mihail Sadoveanu. Excrciţiul 1 !). Alcătuiţi rezumatul lecturii Cuiele, de Pop Simion. Exerciţiul 20. Alcătuiţi rezumatul lecturii Giurgiu — Călugărenii, de Alexandru Vlahuţă. Exerciţiul 21. Alcătuiţi rezumatul unei lecturi in afara clasei, care v-a plăcut mai mult.
G — Gramatică şi compunere, cl. a IV-a

89

Exerciţiul 22. Alcătuiţi, In scris, o compunere după ilustraţiile următoare

.

se uită-n adîncul 1 urzire — aici. ce liniştit şade rezemat în ghioaga lui. cu braţul drept adus ca un arc. Exerciţiul 23. adesea artistic cioplită — sceptrul şi arma lui strămoşească. Ciobanii lui Nicolae Grigorescu. Pare că. stăpîneşte şi veghează acolo. de o firească eleganţă. acelaşi port de la urzirea1 neamului nostru. Cuprinsul: Priviţi-1 ce frumos. sprijinit pe mina stingă.7. acelaşi grai. întemeiere . în picioare. de Alexandru Ylahuţă (frag- Introducerea: Şi ce frumoşi ciobani pasc turmele lui Grigorescu! Şi ce mîndri sînt! N-au purtat gluga şi opinca lor şi cei dintîi voievozi ai Carpaţilor? Ei singuri au rămas neschimbaţi în curgerea atîtor veacuri — aceeaşi doină.de cînd e muntele. cu p'alma stingă pe măciuca ghioagei. în atitudinea lui obişnuită. Descrierea ment).

folosind expresii cît mai frumoase. Nici un nor pe cer. adică să facem planul compunerii. 1 sutaşă — oaie care poartă tilinca (talanga) şi merge înaintea turmei. 2. de Nicolae Grigorescu. lucruri. ______________________________ Reţineţi : Compunerea în care autorul zugrăveşte fiinţe. este necesar: 1. Peisajul e curat şi proaspăt. clang — tilinca sutaşelor1. însuşirile obiectului pe care-1 vom înfăţişa trebuie să fie aşa de bine alese. Aşezarea ideilor într-o descriere se face după plan. încheierea: Aşa l-a văzut Grigorescu. L-a văzut cu ochi de istoric şi l-a scris pe pînzele lui cu dragoste de frate. în cuprins şi în încheiere. Copacii au stat din freamăt. coamele munţilor. încît oricine ar citi compunerea să aibă impresia că are obiectul în faţa ochilor. parcă. Să stabilim ce anume vom scrie în introducere. Să dezvoltăm apoi planul. Alexandru Vlahuţă descrie înfăţişarea ciobănaşului şi natura înconjurătoare din tabloul Pe Bucegi. ca în orice compunere. lin ondulate. un obiect. Nu se aude decît ronţăitul oilor care pasc prin apropiere şi din cînd în cînd — cling. clinele cel mai iubit stă. Ca să alcătuim o descriere. 4. E tăcere. in aşteptarea unui cuvînt. în fund se zăresc. 3. nici o adiere de vînt.. albăstrii. 93 . privelişti sau fenomene din natură se numeşte descriere. Să însemnăm toate observaţiile cu privire la obiectul ales. Să alegem o fiinţă. lîngă el. Să privim cu atenţie deosebită obiectul pe care vrem să-l descriem. 5.zărilor. a unei porunci. o privelişte sau un fenomen din natură. în fragmentul de mai sus.

Exerciţiul 27. Alcătuiţi o compunere in care să descrieţi un copil ordonat. strada sau uliţa. să-i dea atît cît face. de Petre Ispirescu. Descrieţi un animal preferat. Cuprinsul: 1. înfăţişarea şcolii: a) exteriorul. fără decît să slujească o bucată de vreme şi. 2. Aşezarea şcolii (oraşul sau satul. Săli cu destinaţie specială. dacă slujba ei va fi vrednică de vreo simbrie. Exerciţiul 26. Curtea şi grădina.. Istoricul ei. cere şi ea răspunse că nu cere nici o simbrie.“ 94 . o întrebă şi pe dînsa“. „Şi uitindu-se la fata cea mai mică şi cu ochi albaştri şi cosiţe aurii ce sta mai la o parte şi cu sfială. ^ b) interiorul. încheierea: Dragostea faţă de şcoala voastră. Caracterizarea unor personaje din lecturile cunoscute însuşiri fizice: ochi albaştri cosiţe aurii frumoasă însuşiri sufleteşti: modestă Exerciţiul 28. Găsiţi un titlu potrivit pentru această compunere. Alcătuiţi In scris o compunere liberă cu titlul: Frumoasă şi bogată eşti.Exerciţiul 24. Urmăriţi însuşirile fizice şi sufleteşti ale fetei de împărat din fragmentele de mai jos. patria mea! Folosiţi albume şi colecţii de timbre care să reprezinte monumente istorice. după planul următor: Introducerea: 1. nu se veselea. numărul). Exerciţiul 2ô. Descrieţi şcoala voastră. dar socrul ştiu că se veselea că a dobîndit o aşa noră frumoasă. „Tatăl fetei se veselea." „Fata de împărat mai fu întrebată ce simbrie. după ce aţi recitit basmul Sarea în bucate. 3.. 2.

după următorul plan: 1. De cînd îl cunoaşteţi şi în ce împrejurări v-aţi împrietenit cu el. corectitudine. înfăţişarea: a) statura: scund. cuminţenie.“ Din fragmentele de mai sus se desprind următoarele însuşiri fizice şi sufleteşti ale fetei de împărat: frumuseţe (ochi albaştri. ca pe devotată om de credinţă. devotament. hărnicie.cuminte să „Fata era cuminte şi deşteaptă. Caracterizaţi-1 pe cel mai bun prieten al vostru. să îngrijească de fiul ei. statură potrivită. în grija ei fură lăsate tainurile (proviziile de alimente) curţii. cinste. modestie. deşteptăciune. cosiţe aurii). înalt. 2. Reţineţi: Redarea însuşirilor fizice şi sufleteşti ale unui personaj se numeşte caracterizare Exerciţiul 29. 95 . pricepere. Şi fiindcă îi prindea mîna la frămîntat. de nu-i găsea nimeni nici o părtinire. la pricepută fiertul dulceţurilor şi la alte bunătăţi de mîncare ce se aflau prin cămările împăraţilor. Ea începu deretice prin cămară şi prin dulapurile de la deşteaptă care ordonată avea cheile şi să puie fiecare lucruşor la rînduiala harnică lui. căci ea toate tainurile le împărţea cu cumpănă şi cu dreptate. “ dreaptă „Şi nu se ivi nici o cîrteală din partea nimănui." cinstită şi „împărăteasa puse pe fata ei din casă.

b) întîmplări din care să se desprindă unele din aceste însuşiri. blond. 3. 96 . Firea: a) însuşiri sufleteşti. îngrijită.b) chipul: frumos. plăcut. corectă. Explicaţi de ce l-aţi ales prieten. 4. c) Îmbrăcămintea: curată. şaten . brunet.

Pisica este un animal frumos şi curat. Urechile sînt ascuţite. Cuprinsul: Asemănări: Sînt animale domestice: au corpul alcătuit din trei părţi: cap. Capul pisicii este rotund. Cîinele nu vînează ca pisica. Picioarele se termină cu degete 97 . cîinele este mai mare decît pisica. Comparaţii între fiinţe. trunchi şi picioare. îl fugăreşte. alb sau negru. însoţeşte omul la vînătoare. Cu mirosul ei fin. aceste animale erau sălbatice şi trăiau prin păduri. La cap are nişte urechi mari. Sînt mai multe soiuri de cîini: cîini de casă. Picioarele cîinelui sînt terminate cu degete care au gheare lungi şi puternice. înfigîndu-şi colţii. Preferă însă carnea şi oasele. Compunere în care se compară înfăţişarea a două fiinţe: Cîinele şi pisica Introducerea : Cîinele şi pisica sînt animale care trăiesc pe lîngă casa omului. ciobăneşti. Păzeşte casa şi turmele de oi.9. Ochii lui sînt foarte vioi. corpul lor este acoperit cu păr cenuşiu. Cîinele este cel mai credincios prieten al omului. stînd la pîndă. de aceea nu formează o blană deasă şi călduroasă ca la pisică. de diferite culori. Trunchiul pisicii este mlădios. Cîinele mănîncă de toate. cîini poliţişti etc. Demult. Ca înfăţişare. sînt folositoare omului. pe care le ciuleşte mereu. ' tare demult. deci sînt animale domestice. îl ajunge şi îl atacă. între lucruri şi între fenomene Exerciţiul 30. ceea ce arată că are auzul foarte bine dezvoltat. vede noaptea aproape ca ziua. Cu ochii. Deosebiri: Cîinele a fost primul animal sălbatic domesticit de om. cîini de vînăţoare. simte prada de la distanţă. sînt animale carnivore. ci urmăreşte duşmanul după miros. Capul cîinelui se continuă cu un bot alungit. Corpul este acoperit cu păr mai lung şi mai aspru. roşcat.

prinde 98 .care au nişte perniţe moi şi cărnoase. pe care păşeşte uşor. Cu ghearele ei ascuţite. fără zgomot.

prada. Se hrăneşte cu diferite alimente. 99 . Sare de la înălţimi şi cade totdeauna în picioare. Stă lingă sobă şi toarce. cu şoareci şi păsărele. li place mult căldura. se apără de duşmani şi se caţără prin copaci.

Copiii iubesc mult aceste animale şi le place să le îngrijească şi să . Exerciţiul 32.îe joace cu ele. Alcătuiţi în scris o compunere liberă cu titlul: „Mama. \ Exerciţiul 36. Exerciţiul 36. ' Exerciţiul 38. Scrieţi o compunere liberă despre un domnitor care v-a plăcut mai mult. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul: „O excursie in pădure la persoana I şi a Il-a. A. iepurele şi ariciul). Caracterizaţi un personaj întîlnit în lectura suplimentară. Exerciţiul 31. Alcătuiţi în scris o compunere liberă cu titlul „Cum am sărbă- torit ziua de 1 Mai“. fiinţa cea mai dragă11. — Dar rîndunelele unde se duc. Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos şi observaţi cum se transformă dialogul (A) în povestire (B). Transformarea unui text dialogat în povestire şi invers Exerciţiul 39. voinicii moşului! — Tată moşule. Exerciţiul 37. Faceţi o compunere în care să fie comparate două animale (de exemplu. Exerciţiul 34.încheierea: Atît cîinele cîţ şi pisica slnţ animale preţuite şi iubite de om pentru foloasele pe care le aduc. — O. Folosiţi pentru această compunere şi lecturile în care se povesteşte despre iepure şi arici. Scrieţi o compunere cu titlul: „O rindunică ne povesteşte“. cînd se duc? — în ţara rîndunelelor. dar cocorii unde se duc. Motivaţi de "ce l-aţi ales. cu care aţi dori să vă asemănaţi. Bătrînul cuprinse într-o mînă pe fată şi în cealaltă pe băiat. cînd se duc? — în ţara cocorilor. — în ţara cocorilor? — Da. — în ţara rîndunelelor? — Da. Exerciţiul 33. 100 . 10. Alcătuiţi în scris o compunere liberă cu titlul: „Cum îmi petrec timpul liber“.

pînă în slava cerului. Excrciţiul 41.“. aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot. Mai tîrziu. ca să zboare sus de tot. de la: „Cînd o văzu pe sora lui. pînă la „A doua zi au ieşit la cîmp“. — A! a! a! De âceea mi s-a încredinţat mie pachetul? — Da! pentru că erai un copil şi nu puteai da de bănuit.. de Mihail Sadoveanù.. Exerciţiul 40. B. Fetiţa îl întrebă unde se duc cocorii şi rîndunelele. tata mi-a spus că pachetul acela trebuia să ajungă urgent în Valea Jiului.. Reţineţi: Pentru transformarea unui dialog în povestire trebuie să trecem verbele de la persoana I la persoana a IlI-a. tata mi-a spus: — Pachetul acela trebuia să ajungă urgent în Valea Jiului..Ursuzul se opri. (Bunicul. de la: . Transformaţi în povestire dialogul din lecţia Drapelul. de Marin Preda. A. Bătrînul cuprinse într-o mînă pe fată şi-n cealaltă pe băiat. Mi s-a încredinţat mie pachetul. cînd am crescut. că ar vrea să-i crească aripi..“ pînă la sfîrşitul lecturii. Poliţia prinsese un fir şi un comunist fusese arestat chiar în ziua aceea. zise băiatul netezindu-i barba. iar expunerea celor întîmplate să fie redată de povestitor. cînd am crescut. Exerciţiul 42. Bătrînul îi răspunse că se duc în ţara cocorilor şi a rîndunelelor. deoarece eram încă un copil şi nu puteam da de bănuit. — De ce? — Pentru că poliţia prinsese un fir şi un comunist fusese arestat. Exerciţiul 43 Transformaţi în povestire dialogul din lecţia: Omul de la . Transformaţi în povestire dialogul din lecţia: Prima lecţie. Mai tîrziu. pînă în slava cerului. Băiatul spuse bătrînului. de Barbu Ştefănescu-Delavrancea) B.— Tată moşule. Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos şi observaţi cum se transformă o povestire (A) în dialog (B). netezindu-i barba.

6‘ 8 3 102 . de Octav Pancu-Iaşi.“ şi pînă la Profesor Nicolae Dumitran .. de la: „Trenul s-a apropiat 11 Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) 11 de Sinaia.fereastră..

Dragă Florine etc. folosim scrisorile. c) scrisoare de mulţumire şi altele... Localitatea de unde porneşte şi data.Exerciţiul 44.. sectorul 4 côd: 74609 103 . După conţinutul lor. O prietenească îmbrăţişare. care nu este de faţă.. în dreapta. Scumpa soră... 6. Tovarăşului Ion Barbu Aleea Stănilă nr. Formula prin care ne adresăm celui căruia îi scriem. trebuie să cuprindă cele trei părţi ale unei compuneri.. Ideile să fie exprimate clar şi într-o formă cît mai îngrijită. Cu drag. etajul 4. Conţinutul scrisorii. Dragii mei. 5. 5. Cu dragoste. Pentru a comunica pe calea scrisului cu o persoană. De exemplu: Vă îmbrăţişez cu drag. 2. Formula de încheiere. Exemple de formule de adresare: Iubiţi părinţi. Al tău.. Radule dragă. scara C. scrisorile sînt de mai multe feluri: a) scrisoare familială. 4. Orice scrisoare trebuie să cuprindă următoarele: 1. Bucureşti. scrise în partea de sus. Dragă unchiule. 3.. Se va scrie în mijlocul paginii... Semnătura. bloc H 7. care este partea cea mai dezvoltată şi mai însemnată a comunicării. O călduroasă stringere de mină. apartamentul 59. Adresa. b) scrisoare de felicitare..

11 Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) Expeditor: Florina Barbu Tabăra de pionieri Năvodari Judeţul Constanţa cod: 8738 104 .

cu ocazia zilei de naştere sau pentru succesul obţinut în muncă. ţin să-mi înnoiesc promisiunea pe care v-am făcut-o la plecare. Model de scrisoare familială: Năvodari. Model de scrisoare de felicitare: Mirceşti.. Sînt sigur că zilele vor trece repede. De asemenea. regulamentul taberei şi excursiile pe care le vom face in acest timp. 30 martie 1874 Scumpa mea Marioară. Vă îmbrăţişez cu drag. 105 . concursuri sportive şi „Cine ştie cîştigă“. După ce ne-am instalat. Astăzi la amiază am sosit cu toţii la Năvodari. copiilor sau unor rude. Cred că voi afla de la ei multe lucruri interesante despre această regiune pe care n-o cunosc decît din geografie.iubeşte. Ne-am cunoscut şi ne-am împrietenit. Apoi. ca şi pentru notele bune care întocmesc buletinul tău pe ultimul trimestru. Noi te îmbrăţişăm cu drag.a) Scrisoarea familială este adresată părinţilor. baie. Mama să nu-mi poarte de grijă. am făcut baie şi-am stat la^masă. cercuri artistice. Radu 4 b) Scrisoarea de felicitare se trimite cu prilejul sărbătorilor naţionale şi internaţionale. tovarăşul director ne-a adunat pe terenul din faţa taberei şi ne-a comunicat programul zilnic. Te felicit pentru premiul întîi pe care l-ai obţinut la concursul literar. 'Sîntem 220 de pionieri din diferite colţuri ale ţării. 15 iulie 1984 Dragii mei. Tatăl tău care te. jocuri pioniereşti. Printre colegii mei de dormitor sînt cinci maramureşeni.. Am fost întîmpinaţi de tovarăşul comandant şi de doi tovarăşi profesori care fac parte din personalul de conducere a taberei. căci masa e foarte bună şi ni se serveşte de cinci ori pe zi. căci programul este variat şi distractiv: gimnastică. că voi fi cuminte.

Vasile -Alecsandri 11 Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) 106 .

..... încasat suma Casier..... ^ .. Soldul libretului Controlor ghişeu... nr.......... depunătorului..... 13......................................... Viza pt..... (la sfîrşit de an şcolar) Exerciţiul 47....... Dobîndă Lei ................E...Exerciţiul 45......... j judeţul Jurnal poz........ Scrieţi prin ce localităţi aţi trecut (folosind lţarta patriei)..................... o compunere cu titlul: Rămas bun. controlul după înreg.... . Depunătorul completează* datele din chenarul cu linii groase ♦ Numele şi prenumele depunătorului....... Alcătuiţi o scrisoare de felicitare către un coleg (colegă)..y/ ....... Alcătuiţi.......... Exerciţiul 46.............. în scris....... către o persoană care v-at făcut un bine.. cüOlXS................. Judeţul ULTIMA DEPUNERE Lgj ^J data Lei Localitatea Simbol ...... cînd depunerea se face de altă persoană decît titularul libretului.... o compunere cu titlul: De la bobul de grîu la plinea caldă Exerciţiul 49................ nr..................L .. operaţiunii : operaţiunii Lei ......................... Completarea formularului C............................ Alcătuiţi.. la persoana I....... o compunere cu titlul: O călătorie cugîndulpe harta patriei . .... hloc scara ap............... cu prilejul zilei de naştere...... ce-aţi văzut şi ce v-a impresionat mai mult. .C de depunere FOAIE DE DEPUNERE LIBRET Nr........în scris.. după următoarele îndrumări : Porniţi la drum din satul sau oraşul vostru şi opriţi-vă în satul marelui povestitor Ion Creangă....... Exerciţiul 48........... 12...... emitentă .. ........... ................ Compuneţi o scrisoare de mulţumire....... Compuneri libere... în scris............. Unitatea a libretului str. Sucursala sectorul Filiala prin *) ......Alcătuiţi........ tovarăşă învăţătoare (tovarăşe învăţător) 107 . Z û f T—4— Titular O î f tMLCL domiciliatîn : ...............

Subiectul exprimat prin substantiv Predicatul exprimat prin verb Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire 5.. Propoziţia dezvoltată 12. I.. Exerciţii de scriere corectă a substantivelor 5. Ortografia şi punciuaţia Părţi de propoziţie şi părţi de vorbire Propoziţia. Adjectivul 6.. Exerciţii aplicative. Punctuaţia propoziţiei II..... Recapitularea complementului 11.. Acordul adjectivului cu substantivul 3 4 6 8 11 13 15 17 18 20 21 24 26 28 29 31 32 sub33 35 38 39 40 42 ... Substantivul... de consolidare a cunoştinţelor despre atribut şi complement 14. Complementul 10. Recapitularea atributului 9... Recapitularea cunoştinţelor despre propoziţie 15.. 2. Genul substantivelor 3... Acordul predicatului cu subiectul 6. 8. Recapitularea cunoştinţelor din clasa a IlI-a Propoziţia. Recapitularea substantivului 4. 1.Cuprinsul GRAMATICĂ 1. Atributul 7. Părţile de vorbire 1...... 3. 2.. Atributul exprimat prin substantiv sau adjectiv .. Substantive comune şi proprii.... 4. Părţile de propoziţie Părţile principale ale propoziţiei: subiectul şi predicatul .. Recapitularea părţilor de propoziţie 13.. numărul stantivelor 2.

. Recapitularea pronumelui 47 10. Elaborarea unor compuneri 68 6. Caracterizarea unor personaje din lecturile cunoscute 78 9.R. Transformarea unui text dialogat în povestire şi invers 82 11. Rezumatul 72 7. 109 .1986 Com. Pronumele: pronumele personal 44 9..... 60233/32166 B Combinatul Poligrafic „CASA SCÎNTEII“ Bucureşti — R.. Timpurile verbului 51 13. Dictare — autodictare 65 3.. Exerciţii de ortografiere a grupurilor de verbe-pronume 54 14. colilor de tipar 5.. Exerciţii aplicative (recapitularea părţilor de vorbire) 59 COMPUNERE 1. Recapitularea verbului 55 15.. Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) . Completarea formularului C. Copiere 65 2. Părţile unei compuneri 67 5. Cuvinte de legătură 57 16. 86 13. Recapitularea adjectivului 43 8. Compuneri libere (la sfîrşit de an şcolar) . Descrierea 76 8.06.. Comparaţii între fiinţe. 86 Nr. Persoana şi numărul verbului 49 12. 84 12.S..7. Expunerea orală a unei povestiri 65 4.5 Bun de tipar 25. Recapitularea părţilor de vorbire 58 17. nr... Verbul 48 11.E.C.. între lucruri şi între fenomene 80 10.. .

Manualul a fost discutat în colective de învăţători din judeţele: Buzău. Teleorman. Mehedinţi. Constanţa.Manualul a fost revizuit în anul 1981 în conformitate cu programa şcolară à Ministerului Educaţiei şi-Invăţămîntului. Redactor: Sena Stănescu Tehnoredactor: Vergilia Rusu Coperta: Octavia Ţarălungă Ilustraţia: Daniela Voiculescu . Satu Mare. Referenţi: Vasile Tănase Petre Tudor Gheorghe Lungu Yasile Molan Notă. 41499/80. Toate exerciţiile se vor efectua numai pe maculatoare şi pe caietele de teme. Vaslui şi din municipiul Piteşti. aprobată cu nr.

1986 1. Unde aţi petrecut vacanţa de vară? .60 Editura Didactica şi Pedagogică — Bucureşti.Lei 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->