Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvstică „Iorgu Iordan - Al.

Rosetti” ediţie revăzută şi adăugită, editura Univers enciclopedic Gold, 2009
pagina 41: ANDROCEU, androcee, s.n. Totalitatea staminelor unei flori. — Din fr. androcée. pagina 668: MONADELF, monadelfe. adj. (Bot.; despre androceul florii) Care are toate staminele unite prin filamentele lor, formând o coloană. — Din fr. monadelphe.  pagina 905: RACEM, raceme, s.n. (Bot.) Inflorescenţă în formă de ciorchine; ciorchine. Racem compus = panicul. — Din fr. raceme, lat. racemus.  pagina 1006: SEPALĂ, sepale, s.f. Fiecare dintre frunzele (modificate) care alcătuiesc caliciul unei flori. — Din fr. sépale.  pagina 1016: SILICVĂ, silicve, s.f. Tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărţit în interior printr-o membrană subţire, pe care sunt prinse seminţele. *Var.: (rar) silícuă s.f.] — Din lat. siliqua, fr. silique.  pagina 1046: STAMINĂ, stamine, s.f. Organ bărbătesc de reproducere a florii, care conţine polenul. — Din lat. stamen, -inis. Dicţionar Enciclopedic, vol. I, A-C, ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993  pagina 72: ANDROCEU (< fr. {i}; {s} gr. andr- „barbat", după gineceu) s.n. (BOT.) Totalitatea staminelor unei flori.  pagina 331: CARPELĂ (< fr. ,i-; ,s- gr. karpos „fruct“) s.f. Frunzijoara modificată, așezată în centrul florii, care poartă ovulele; la gimnosperme, marginile sînt libere, la angiosperm e ele sînt sudate, formînd o cavitate închisă. Adeseori, la angiosperme, mai multe c. reunite formeaza ovarul sau pistilul florii.  pagina 388: CIMA (˂ fr.) s.f. inflorescență a cărei axă principală are o creștere limitată și se termină cu o floare. Dicţionar de neologisme, ed. III, Florin Marcu, Constant Maneca, edit. Academiei Republicii socialiste România  pagina 65: ANDROCEU s. n. totalitatea staminelor unei flori. [< fr. androcée, cf. gr. aner — bărbat, oikia — casă+  pagina 121: AXILAR adj. 1. de la subsuoara. 2. care pornește de la ramificatia unei ramuri cu trunchiul sau a frunzei cu ramura. [i< fr. axillaire]  pagina 186: CARPELA s. f. frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poarta ovulele la plantele gimnosperme. [<fr. carpelle, cf. gr. karpos — fruct]  pagina 209: CIMA s. f. (bot.) inflorescenţă formată dintr-un ax principal terminat cu o floare şi avînd lateral mai multe axe secundare ramificate în acelaşi fel. [< fr. cyme, cf. lat. cyma — lăstari]  pagina 449: FILOTAXlE s. f. (bot.) modul in care sînt aşezate frunzele pe tulpină şi pe ramuri. *< fr. phyllotaxie, cf. gr. phyllon — frunză, taxis — aşezare+  pagina 496: GINECEU s. n. 1. (ant.) apartament rezervat femeilor în casele greceşti. • loc rezervat femeilor în vechile biserici creştine. 2. totalitatea organelor femeieşti de reproducere ale unei flori ; pistil, [pron. -ceu. / < fr. gynécée, cf. gr. gyne — femeie, oikos — casă+  pagina 628: LIGULĂ s.f. formație apendiculară care se observă la frunzele gramineelor între limb și teacă *˂ fr. Ligule, cf. lat. Ligula - limbuță+  pagina 698: MONADELF, -Ă adj. (bot. ; despre stamine) care formează un mănunchi; (p. ext.; despre plante) cu staminele reunite într-un singur mănunchi; monadelfic. *˂ fr. Monadelphe,  

racemus]  pagina 980: SEPALĂ s.. f. cf. iar axele secundare mai dezvoltate decît cea principală. (~ este un tip de inflorescenţă. f. Luiza şi Mircea Seche. (BOT.) pistil. Frunzuliţă (modificată) care intră în alcătuirea caliciului. care conţine polenul. lalea). (BOT. / < fr. monos – unul. la varză.s. 1999  pagina 678: RACEM s. ed. format din filament şi anteră. Staubblattformation. Karpell. f. Bucureşti. incolore sau viu colorate. racemus „ciorchine") s. adelphos – frate]  pagina 894: RACEM s. fr. (~ al unei flori.. -. racème. ciorchine. ansamblul staminelor din floare (Roeper) [androecium. C. AXILLI-. cimă..) 1. axilar. it. ταξίς „dispunere"). Univers enciclopedic. siliqua]  pagina 1016: STAMlNĂ s. Bucureşti.. organ bărbătesc de reproducere al florii. ridichi etc. f. carpelă. ed. vol. VI. f. étamine. în funcţie de specie. Dicţionar botanic poliglot. florali aproximativ egali între ei ca lungime (ex. R-Ş. silique. achsenwinkelständing. IV. {s} lat. a II-a revăzută şi adăugită. lat. 1980  pagina 68: ANDROECIUM n.cf. ciorchine. editura ştiinţifică şi enciclopedică. fr) s. gr. cyme.  pagina 375: SEPALĂ (< fr. cf. la salcâm. f.  pagina 418: SILICVĂ (< lat. (BOT. modul de dispoziţie a . Enciclopedică.. [<fr.  pagina 515: STAMINĂ (< lat. fiecare dintre frunzele modificate care alcătuiesc caliciul unei flori *˂ fr. 2001  pagina 111: LIGULĂ (< lat. L-N.. racem compus = panicul. lăcrămioară). Andrözeum. frunză diferenţiată fertilă din verticilul floral intern.)2. inflorescenţă în formă de ciorchine. florile dezvoltîndu-se centrifugal (Silene) [cyme. Bucureşti.)  pagina 769: SEPALĂ s. (~ este un tip de inflorescenţă. androceu. vol. *var. n. este lipită de tulpină. ) s. fruct în formă de păstaie lungă. 2006  pagina 3: RACEM (< fr.). n. situat sau rezultat în axilă (axilliflorus) [axillary.) foaie. Enciclopedică. carpelle…etc  Cimă 158: CYMA n (gr. androcée… etc  Axilar 94: AXILLARIS.) Inflorescenţă formată dintr-un ax principal lung pe care se inseră alternativ. zambilă. filotaxie. Dicţionar Enciclopedic. Trugdolde.f.) Formaţiune membranoasă aflată la limita dintre teaca şi limbul foliar al gramineelor şi ciperaceelor. S.sép[arer] „a separa“ + [pét]ale „petală”) s. cu axa principală terminată cu o floare. ed. la cele mai multe specii sunt verzi dar există şi s.etc  Filotaxie 377-378: PHYLLOTAXIS f (gr. *cf.. Organ bărbătesc ai florii. ANDROECEUM n (gr. Fruct uscat dehiscent având lungimea cel puţin de patru ori mai mare decât lăţimea (ex. . männlicher Apparat. stamigna] Dicţionar Enciclopedic. împărţită în două printr-un perete membranos pe care sînt aşezate seminţele. f. uneori având chiar aceeaşi culoare cu petalele (ex. acoperind spaţiul dintre aceasta şi teacă. AXILLANS. axillaire… etc  Carpelă 114: CARPELLUM n (gr. Bucureşti. tip de inflorescenţă simpodiala. Váczy. care produce polen. lat. sépale]  pagina 989: SILICVĂ s. (BOT. serveşte la reproducere. --). pot fi libere sau unite.. purtînd ovulele [carpel. la crin. la diferite nivele pediceli. -). diminutiv de la lingua „limbă“) s. silicuă s. grapă. având un rol protector. O ~ compus = panicul. stamen. κύμα . (BOT.)  pagina 290: GINECEU s. Fruchtblatt. Dicţionarul de sinonime al limbii române. lat. Numărul lor în floare este variabil.undă“). Scheindolde.

cu filamentele concrescute într-un singur corp (androceu. Polygalaceae) [monadelphous. aproape egal de lungi.. aflată la limita dintre vagină şi limbul frunzei (Gramineae). de obicei verde. organ al florii. format din filament. …etc Racem 435: RACEMUS m. Traube. silicvă. pistil. Formaţiune membranoasă. monadelf. totalitatea lor constituind androeeul (Phanerogatnae) [stamen.frate“). …etc . Staubgefäß . inflorescenţă racemoasă. ligule. redusă uneori la un smoc de peri (Echinochloa crus-galli). στήμων . languette. Apendicele dilatat al unor petale (Caryophyllaceae. Blatthäutchen. Stempelgebilde. Blütentraube. phyllotaxie. grappe.… etc Gineceu 228: GYNOECEUM n. …etc Sepală 472: SEPALUM n. …etc Silicvă 476: SILIQUA f. Stempelgesamtheit. stil. οἶκος . cel puţin de trei ori mai lung decît lat (Sinapis. fruct capsulă. Ranunculaceae ). a limbului florilor radiare (Compositae) sau de la baza sporofilelor (Isoëtaceae) [ligule. gineceu. anteră şi conectiv. ligulă 1. cu mai multe seminţe. -. Raphanus) [silique. …etc Ligulă 289: LIGULA f. Gynoeceum.       frunzelor pe tulpină *phyllotaxy. monadelphian. Blattzüngelchen. monadelphe. Schote . monadelph. reunit într-un singur fascicol. silique. …etc Monadelf 314: MONADELPHVS (gr.. Läppchen. gynécée. weiblieher Apparat.fir“). component al caliciului *sepal. terminaţi cu flori solitare şi cu deschidere acropetală *raceme. d8eX<po. GYNOECIUM n (gr. scarioasă. Staubblatt. totalitatea carpelelor (ovar. element foliaceu. sepală. 2. Blattanordnung. stigmat) dintr-o floare [gynoecium. stamină la Malvaceae. Kelchblatt.. sépale.casă“). racem. cu axa principală purtînd pediceli scurţi. …etc Stamină 491: STAMEN (-INIS) n (gr. stamină. étamine. einbrüderig. format din două carpele concrescute. dehiscent. Blattstellung..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful