Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvstică „Iorgu Iordan - Al.

Rosetti” ediţie revăzută şi adăugită, editura Univers enciclopedic Gold, 2009
pagina 41: ANDROCEU, androcee, s.n. Totalitatea staminelor unei flori. — Din fr. androcée. pagina 668: MONADELF, monadelfe. adj. (Bot.; despre androceul florii) Care are toate staminele unite prin filamentele lor, formând o coloană. — Din fr. monadelphe.  pagina 905: RACEM, raceme, s.n. (Bot.) Inflorescenţă în formă de ciorchine; ciorchine. Racem compus = panicul. — Din fr. raceme, lat. racemus.  pagina 1006: SEPALĂ, sepale, s.f. Fiecare dintre frunzele (modificate) care alcătuiesc caliciul unei flori. — Din fr. sépale.  pagina 1016: SILICVĂ, silicve, s.f. Tip de fruct dehiscent în formă de păstaie, caracteristic plantelor din familia cruciferelor, împărţit în interior printr-o membrană subţire, pe care sunt prinse seminţele. *Var.: (rar) silícuă s.f.] — Din lat. siliqua, fr. silique.  pagina 1046: STAMINĂ, stamine, s.f. Organ bărbătesc de reproducere a florii, care conţine polenul. — Din lat. stamen, -inis. Dicţionar Enciclopedic, vol. I, A-C, ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993  pagina 72: ANDROCEU (< fr. {i}; {s} gr. andr- „barbat", după gineceu) s.n. (BOT.) Totalitatea staminelor unei flori.  pagina 331: CARPELĂ (< fr. ,i-; ,s- gr. karpos „fruct“) s.f. Frunzijoara modificată, așezată în centrul florii, care poartă ovulele; la gimnosperme, marginile sînt libere, la angiosperm e ele sînt sudate, formînd o cavitate închisă. Adeseori, la angiosperme, mai multe c. reunite formeaza ovarul sau pistilul florii.  pagina 388: CIMA (˂ fr.) s.f. inflorescență a cărei axă principală are o creștere limitată și se termină cu o floare. Dicţionar de neologisme, ed. III, Florin Marcu, Constant Maneca, edit. Academiei Republicii socialiste România  pagina 65: ANDROCEU s. n. totalitatea staminelor unei flori. [< fr. androcée, cf. gr. aner — bărbat, oikia — casă+  pagina 121: AXILAR adj. 1. de la subsuoara. 2. care pornește de la ramificatia unei ramuri cu trunchiul sau a frunzei cu ramura. [i< fr. axillaire]  pagina 186: CARPELA s. f. frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poarta ovulele la plantele gimnosperme. [<fr. carpelle, cf. gr. karpos — fruct]  pagina 209: CIMA s. f. (bot.) inflorescenţă formată dintr-un ax principal terminat cu o floare şi avînd lateral mai multe axe secundare ramificate în acelaşi fel. [< fr. cyme, cf. lat. cyma — lăstari]  pagina 449: FILOTAXlE s. f. (bot.) modul in care sînt aşezate frunzele pe tulpină şi pe ramuri. *< fr. phyllotaxie, cf. gr. phyllon — frunză, taxis — aşezare+  pagina 496: GINECEU s. n. 1. (ant.) apartament rezervat femeilor în casele greceşti. • loc rezervat femeilor în vechile biserici creştine. 2. totalitatea organelor femeieşti de reproducere ale unei flori ; pistil, [pron. -ceu. / < fr. gynécée, cf. gr. gyne — femeie, oikos — casă+  pagina 628: LIGULĂ s.f. formație apendiculară care se observă la frunzele gramineelor între limb și teacă *˂ fr. Ligule, cf. lat. Ligula - limbuță+  pagina 698: MONADELF, -Ă adj. (bot. ; despre stamine) care formează un mănunchi; (p. ext.; despre plante) cu staminele reunite într-un singur mănunchi; monadelfic. *˂ fr. Monadelphe,  

acoperind spaţiul dintre aceasta şi teacă. männlicher Apparat. care conţine polenul.) 1.)  pagina 769: SEPALĂ s. S. Bucureşti. Enciclopedică. carpelle…etc  Cimă 158: CYMA n (gr. Numărul lor în floare este variabil. racemus „ciorchine") s. modul de dispoziţie a . f. Dicţionarul de sinonime al limbii române.  pagina 375: SEPALĂ (< fr.. Univers enciclopedic.) foaie. organ bărbătesc de reproducere al florii. R-Ş.) pistil. filotaxie. frunză diferenţiată fertilă din verticilul floral intern. uneori având chiar aceeaşi culoare cu petalele (ex. ridichi etc. lalea). AXILLANS. L-N. Scheindolde.) Inflorescenţă formată dintr-un ax principal lung pe care se inseră alternativ. grapă. étamine. ) s. .. la varză. (~ al unei flori. situat sau rezultat în axilă (axilliflorus) [axillary. *var. (~ este un tip de inflorescenţă. androcée… etc  Axilar 94: AXILLARIS. {s} lat. (BOT. Karpell. Váczy.  pagina 418: SILICVĂ (< lat. incolore sau viu colorate. ed. Andrözeum. silique. ταξίς „dispunere"). (BOT. purtînd ovulele [carpel. androceu. cyme. Fruct uscat dehiscent având lungimea cel puţin de patru ori mai mare decât lăţimea (ex. ciorchine.. vol..)  pagina 290: GINECEU s. vol. Bucureşti. având un rol protector. Bucureşti. f.s. diminutiv de la lingua „limbă“) s. / < fr. lăcrămioară)..)2. editura ştiinţifică şi enciclopedică. Dicţionar botanic poliglot. Bucureşti.cf. κύμα . Frunzuliţă (modificată) care intră în alcătuirea caliciului. fruct în formă de păstaie lungă.. racem compus = panicul. C. cimă. 1999  pagina 678: RACEM s. 1980  pagina 68: ANDROECIUM n. împărţită în două printr-un perete membranos pe care sînt aşezate seminţele. sépale]  pagina 989: SILICVĂ s. it. format din filament şi anteră. f. Enciclopedică. fr) s. lat. f. Staubblattformation. 2001  pagina 111: LIGULĂ (< lat. este lipită de tulpină. ANDROECEUM n (gr. florali aproximativ egali între ei ca lungime (ex.. n. a II-a revăzută şi adăugită. (BOT. AXILLI-.. gr. -. ansamblul staminelor din floare (Roeper) [androecium. racemus]  pagina 980: SEPALĂ s. cf.f. în funcţie de specie. inflorescenţă în formă de ciorchine. zambilă.etc  Filotaxie 377-378: PHYLLOTAXIS f (gr. f. ed. IV. (BOT. iar axele secundare mai dezvoltate decît cea principală. adelphos – frate]  pagina 894: RACEM s.sép[arer] „a separa“ + [pét]ale „petală”) s. carpelă. achsenwinkelständing. Fruchtblatt. Trugdolde. -). la salcâm. cu axa principală terminată cu o floare. (BOT. siliqua]  pagina 1016: STAMlNĂ s. VI.). O ~ compus = panicul. f. la crin. silicuă s. florile dezvoltîndu-se centrifugal (Silene) [cyme. Dicţionar Enciclopedic. *cf.undă“). la cele mai multe specii sunt verzi dar există şi s. [<fr. cf. pot fi libere sau unite. racème. Luiza şi Mircea Seche. --). fr. lat. axilar. fiecare dintre frunzele modificate care alcătuiesc caliciul unei flori *˂ fr. (~ este un tip de inflorescenţă. serveşte la reproducere. la diferite nivele pediceli. Organ bărbătesc ai florii. care produce polen.) Formaţiune membranoasă aflată la limita dintre teaca şi limbul foliar al gramineelor şi ciperaceelor. 2006  pagina 3: RACEM (< fr. lat. stamen.  pagina 515: STAMINĂ (< lat. ciorchine. tip de inflorescenţă simpodiala. stamigna] Dicţionar Enciclopedic. monos – unul. axillaire… etc  Carpelă 114: CARPELLUM n (gr. n. f. ed.

stil. fruct capsulă. sépale. Stempelgebilde. 2.fir“). Läppchen. aproape egal de lungi. Stempelgesamtheit. a limbului florilor radiare (Compositae) sau de la baza sporofilelor (Isoëtaceae) [ligule. gynécée. element foliaceu. monadelf. inflorescenţă racemoasă. Ranunculaceae ). format din două carpele concrescute. weiblieher Apparat. de obicei verde. Apendicele dilatat al unor petale (Caryophyllaceae. Formaţiune membranoasă. Blatthäutchen. GYNOECIUM n (gr. ligule. Staubblatt. languette. …etc Monadelf 314: MONADELPHVS (gr. format din filament. Gynoeceum. dehiscent. Kelchblatt... anteră şi conectiv. reunit într-un singur fascicol. cu filamentele concrescute într-un singur corp (androceu. …etc Sepală 472: SEPALUM n. scarioasă. Raphanus) [silique. stigmat) dintr-o floare [gynoecium. aflată la limita dintre vagină şi limbul frunzei (Gramineae). ligulă 1. …etc Stamină 491: STAMEN (-INIS) n (gr. grappe.       frunzelor pe tulpină *phyllotaxy. monadelph. Blattstellung.. étamine. racem. cu mai multe seminţe. monadelphian. Polygalaceae) [monadelphous. Traube.frate“). totalitatea carpelelor (ovar. pistil. organ al florii. Blütentraube. Staubgefäß . einbrüderig.. οἶκος . silicvă. phyllotaxie. d8eX<po. terminaţi cu flori solitare şi cu deschidere acropetală *raceme. …etc Silicvă 476: SILIQUA f.… etc Gineceu 228: GYNOECEUM n. stamină la Malvaceae. component al caliciului *sepal. Blattzüngelchen. monadelphe. redusă uneori la un smoc de peri (Echinochloa crus-galli). …etc Ligulă 289: LIGULA f. Blattanordnung. …etc . sepală.casă“). cu axa principală purtînd pediceli scurţi. cel puţin de trei ori mai lung decît lat (Sinapis. gineceu. silique. στήμων . Schote . …etc Racem 435: RACEMUS m. -. totalitatea lor constituind androeeul (Phanerogatnae) [stamen. stamină.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful