Sunteți pe pagina 1din 43

INTRODUCERE

Relatiile economiei de piata, diversificarea formelor de proprietate, noile sisteme de activitate inainteaza probleme noi de mare importanta. In sistemul economic este necesar a spori optimal eficienta activitatii economico-financiare, a obtine rezultate maxime cu eforturi minime. In aceste conditii, intreprinderea moderna necesita un nou stil de conducere, care sta la baza luarii deciziilor. Analiza economica are un rol important in conducerea intreprinderii, in executarea tuturor atributelor sau functiilor managementului (previuziune, organizare,

coordonare, comanda si control), precum si in realizarea functiilor fundamentale ale agentului economic (cercetare-dezvoltare, productie, functiile comerciala, finaniarcontabila si de personal). Obiectivele analizei economico-financiare trebuie sa vizeze cu precadere: Maximizarea valorii de piata a intreprinderii; Asigurarea echilibrelor financiare; Scaderea vulnerabilitatii intreprinderii; Evitarea riscului de faliment. Un compartiment deosebit de important al analizei economico-financiare il reprezinta analiza rentabilitatii intreprinderii care oglideste eficienta economica finala a intregii activitati economico-financiare, constituind o adevarata chintesenta a tuturor laturilor eficientei economice. Intr-o economie de piata moderna, maximizarea rentabilitatii este criteriul fundamental al deciziilor firmelor de angajare a consumurilor si cheltuielilor de organizare a productiei, de extindere sau restringere a acesteia. Rentabilitatea se defineste prin capacitatea intreprinderii de a obtine din activitatea pe care o desfasoara un profit, in conditiile mobilizarii resurselor de care dispune si
-1-

reprezinta un instrument de fundamentare a tuturor deciziilor ce privesc atit gestiunea interna a firmelor, cit si relatiile lor cu partenerii de afaceri, dobindind in cele din urma si calitatea de a fi un criteriu essential de apreciere a eficientei economice. Scopul prezentei lucrari este de a analiza rentabilitatea intreprinderii. Lucrarea data cuprinde trei capitole in care trateaza analiza indicatorilor de rentabilitate, si anume analiza rentabilitatii productiei, analiza rentabilitatii activelor, analiza rentabilitatii capitalului propriu, analiza rentabilitatii capitalului permanent, precum si analiza pragului de rentabilitate. In ea sunt reflectate etapele de analiza a fiecaruia dintre indicatori utilizind in dependenta de aspectele situatiei metoda

participarii prin cota, metoda substituirii in lant, procedeul legaturilor directe si indirecte sau procedeul diferentelor absolute. Scopul lucrarii date va fi atins nu numai facind o caracteristica a bazelor teoretice a temei analizate in capitolul I, ci si facind o caracteristica a conditiilor de dezvoltare economica a gospodariei agricole SRL Prog-Agroter, precum si a conditiilor naturale si organizatorice, si anume caracteristica conditiilor climaterice si pedologice ale fondului funciar, amplasarea teritoriala a intreprinderii in capitolul II. In capitolul III, analizind sarcinile date vom vedea care este nivelul rentabilitatii si vom putea face concluzii si propuneri in ceea ce vizeaza majorarea rentabilitatii cu utilizarea minimului de consumuri in SRL Prog-Agroter. La elaborarea acestei lucrari am consultat un sir de acte normative, de lucrari, manuale. De asemenea, pentru elucidarea aspectelor practice am folosit date concrete din urmatoarele documente: Rapoartele Financiare si Formularele Specializate ale SRL Prog-Agroter pe anii 2008-2010.

-2-

CAPITOLUL I BAZELE TEORETICE PRIVIND ANALIZA RENTABILITATII 1.1 Analiza indicatorilor de rentabilitate
Nivelul eficientei se masoara cu ajutorul unui sistem de indicatori intre care cei ai rentabilitatii ocupa un loc deosebit de important. Rentabilitatea reprezinta capaciatea intreprinderii de a realiza profit necesar reproductiei , dezvoltarii si remunerarii capitalurilor intreprinderii. Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea intreprinderii de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor indiferent de provenienta acestora1. Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei activitatii economic-financiare a unei firme, respectiv a tuturor mjloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, tinind cont de toate etapele procesului economic: aprovizionare, productie si vinzare. Masura rentabilitatii este redata de un sistem de rate de eficienta, care masoara gradul in care se utilizeaza diverese resure ale intreprinderii. Rentabilitatea reprezinta o marime relativa a profitului. Acest indicator

caracterizeaza nivelul de recuperare a activelor, consumurilor, profitabilitatii vinzarilor si eficienta utilizarii mijloacelor de productie. In practica analitica se utilizeaza urmatorii indicatori de rentabilitate: 1) Rentabilitatea la nivel de produs ce caracterizeaza recuperabilitatea consumurilor la fabricarea unui produs concret. Indicatorul dat se determina dupa formula: R=( Pbrut /CV)*100% Pbrut-profitul brut;
1

unde, CV-costul vinzarilor.

V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico-financiara, Editura Omnia Uni, Brasov, 2000, pag. 190.

-3-

Producerea de bunuri competitive reprezinta principalul factor care determina evolutia pozitiva a acestui indicator si situarea pe o treapta superioara fata de concurenti. De aceea, realizarea unei rentabilitati competitive din vinzarea productiei, marfurilor constituie o problema manageriala fundamentala, care determina

caracterul activitatii intreprinderii pe viitor. Rezervele interne de majorare a indicatorului pot fi: reducerea costurilor fixe, reducerea pierderilor de materii prime si materiale in procesul de productie, accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor etc. 2)Rentabilitatea comerciala sau rata volumului vinzarilor exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii, asigurind legatura dintre profitul brut si venitul din vinzari. Acest indicator se determina conform formulii: Rcom=(Pbrut sau Pimp /Vv) * 100% unde, Pbrut-profitul brut; Pimp-profitul pina la impozitare; Vv-venitul din vinzari. Indicatorul indica profitul care se obtine la un leu din vinzari. Prin compararea acestui indicator cu media pe ramura, se poate aprecia in ce masura intreprinderea a asigurat potentialul pietei, precum si eficienta aplicarii politicilor de piata si de preturi. Cresterea ratei, insotita de o micsorare a volumului din vinzari, denota faptul ca intreprinderea incearca sa-si mentina un nivel statator de profit promovind o politica de preturi inalte, in timp ce o rata a rentabilitatii scazuta, insotita de o crestere puternica a vinzarilor, confirma faptul ca intreprinderea prefera reducerea pretului de vinzare in scopul cuceririi unui segment de piata. In concluzie, cazul in care cresterea ratei rentabilitatii vinzarilor este insotita de o crestere a vinzarilor releva o situatie favorabila pentru intreprindere, fapt ce atesta o pozitie concurentiala forte pe piata.
-4-

Principala limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la nivel microeconomic este generata de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va fi influentata semnificativ de politicile si practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de evaluare a stocurilor, politica de constituire a provizioanelor, etc.) Principalele rezerve de crestre a ratei rentabilitatii vinzarilor vizeaza: sporirea vinzarilor, crestarea puterii de negociere a intreprinderii cu furnizorii si obtinerea unor preturi de achizitie avantajoase, ameliorarea structurii vinzarilor in sensul cresterii ponderii celor cu o marja comerciala individuala mai mare, accelerarea rotatiei stocurilor , optimizarea cheltuielilor, maximizarea preturilor de vinzare etc. 3)Rentabilitatea mijloacelor de productie ( mijloacele fixe+ activele curente) se determina dupa formula : R=Pimp*100%/(MF+AC) Pimp-profitul pina la impozitare; MF- valoarea medie anuala a mijloacelor fixe; AC- valoarea medie anuala a activelor curente. In conditiile concurentiale de piata, dotarea tehnica a intreprinderii ocupa un loc deosebit de important in producerea unor produse competitive. In aceasta situatie, rentabilitatea mijloacelor fixe va produce un impact favorabil asupra rentabilitatii in ansamblu, fapt ce va permite reiinoirea mijloacelor economice intr-un termen mai scurt. O valoare ridicata a acestui indicator al rentabilitatii indica o gestionare unde,

eficienta a stocurilor si creantelor. 4)Rentabilitatea activelor sau rentabilitatea economica exprima gradul de

valorificare al capitalului total, al capitalului fix si al capitalului circulant. Rentabilitatea activelor reflecta cita unitati monetare au fost necesare intreprinderii pentru obtinerea unei unitati conventionale de profit, indifferent de sursa atragerii
-5-

acestor mijloace. Rentabilitatea activelor trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru ca intreprinderea sa-si poata mentine substanta sa financiara. In termeni reali , rentabilitatea activelor trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament in economie si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat furnizorii de capitaluri. Rentabilitatea activelor este considerata ca unul din cei mai importanti indicatori ai competivitatii. Aprecierile se fac prin compararea rrentabilitatii activelor intreprinderii cu nivelul mediu pe ramura sau cu el al concurentilor. Aceasta rentabilitate se calculeaza analogic formulei: Ract=Pimp/A unde, Pimp-profitul pina la impozitare; A-valoarea medie anuala a activelor care se determina in baza formularului nr.1 al Raportului financiar astfel, (rind. 470, col. 3+rind. 470, col. 4)/2 5) Rentabilitatea capitalului propriu sau rentabilitatea financiara se determina conform formulii: RCp=(PN/Cp)*100% RCp- rentabilitatea capitalului propriu; PN- profitul net; Cp- capitalul propriu. Acest tip de rentabilitate exprima capacitatea intreprinderii de a realiza profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Rentabilitatea financiara reflecta scopul final al actionarilor unei intreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta de acestea in procurarea actiunilor intreprinderii sau a reinvestirii totale sau partiale a profiturilor ce le revin pe drept.
-6-

unde,

Este necesar ca rata rentabilitatii sa fie superior a ratei dobinzii pe piata, ceea ce conduce la cresterea cursului bursier al actiunilor, la atragerea noilor actionari. O situatie optima este cea cind rentabilitatea financiara a inregistrat o crestere performanta, fapt ce atesta ca a fost respectata corelatia de eficienta dintre efortul necesar si efectul economic scontat. Marirea rentabilitatii financiare se poate obtine: a) sporirea profitului net pe seama cresterii volumului de activitate si a sporirii rezultatelor pe fiecare tip de activitate. Realizarea acestor doua obiective se bazeaza pe optimizarea activitatii in domeniile: organizarii interne, gestiunii stocurilor, calitatii produselor si serviciilor, gestiunii comerciale etc. b) cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a mijloacelor fixe si reducerea nevoii de fond de rulment (in special, prin reducerea stocurilor si creantelor); c) reducerea ponderii capitalului propriu angajat in totalul capitalurilor investite, cu conditia ca venitul obtinut prin indatorare sa fie superior costului datoriilor. Rentabilitatea financiara constituie principalul indicator privind performantele intreprinderii, care depinde de justetea politicii comerciale (rentabilitatea vinzarilor), de eficienta capitalului angajat (rentabilitatea economica) si de politica financiara a acesteia. 6) Rentabilitatea capitalului permanent este unul din cei mai importanti indicatori ai rentabilitatii ce se determina dupa formula: RCP=(Pimp/CP)*100% Pimp-profitul pina la impozitare; CP- capitalul propriu. Analiza rentabilitatii unei intreprideri se efectueaza in citeva etape . La prima etapa de analiza se efectueaza analizarea indicatorilor rentabilitatii in dinamica. In baza datelor se evidentiaza abaterile absolute a nivelului rentabilitatii si se stabilesc cauzele abaterii. unde,

-7-

La a doua etapa de analiza se determina influenta factorilor generali la devierea rentabilitatii. De exemplu: la rentabiliatea comerciala factorii generali sunt: 1) 2) Profitul pina la impozitare; Venitul din vinzari.

Tinind cont de relatia de calcul vom determina influenta factorilor utilizind procedeul legaturilor directe si indirecte in modul urmator: (1) Determinam influenta factorului profitul pina la impozitare (Pimp) (Rcom)Pimp= (Pimp(1)/VV(1)) - (Pimp(0)/Vv(1)); (2) Determinam influenta factorului venitul din vinzari (Vv) (Rcom)Vv=(Pimp(0)/VV(1)) - (Pimp(0)/Vv(0)); (3) Balanta de verificare Rcom= (Rcom)
Pimp

+(Rcom)

Vv

La a treia etapa de analiza se calculeaza devierea rentabilitatii tinind cont de formula:

influenta factorilor calitativi la

Rcom=(Rop+Rinv+Rfin+Rex) /(Vvp+Vvm+Vvs+Vvl) unde, Rop-rezultatul activitatii operationale; Rfin- rezultatul activitatii financiare; Rex-rezultatul exceptional. Vvp-venituri din vinzarea produselor; Vvm- venituri din vinzarea marfurilor; Vvs- venituri din prestarea serviciilor; Vvl- venituri din efectuarea lucrarilor. Rinv-rezultatul activitatii de investitii;

-8-

Analiza acestor factori detaliati se determina prin metoda participarii prin cota analogic tabelului urmator: Tabelul nr. 1 Calculul influentei factorilor detaliati la modificarea rentabilitatii comerciale
Indicatorii Cota influentei Calculul influentei Marimea influentei

1) Modificarea nivelului rentabilitatii comerciale si a profitului pina la impozitare, inclusiv sub influenta: 1.1 rezultatul operational; 1.2 rezultatul din activitatea de investitii; 1.3 rezultatul financiar; 1.3 rezultatul exceptional.

Pimp Rop Rinv Rfin Rex

(Rcom)Pimp/Pimp; Rop*(Rcom)Pimp/Pimp; Rinv*(Rcom)Pimp/Pimp; Rfin*(Rcom)Pimp/Pimp; Rex*(Rcom)Pimp/Pimp;

(Rcom)Pimp (Rcom)Rop (Rcom)Rinv (Rcom)Rfin (Rcom)Rex

2) Modificarea nivelului rentabilitatii comerciale si a venitului din vinzari, inclusiv sub influenta: 2.1venitului din vinzarea produselor; 2.2 venitului din vinzarea marfurilor; 2.3 venitului din prestarea serviciilor; 2.4 venitului din efectuarea lucrarilor.

Vv Vvp Vvm Vvs Vvl

(Rcom)Vv/Vv Vvp*(Rcom) Vv/Vv Vvm*(Rcom)Vv/Vv Vvs*(Rcom)Vv/Vv Vvl*(Rcom)Vv/Vv

(Rcom) Vv (Rcom)Vvp (Rcom)Vvm (Rcom)Vvs (Rcom)Vvl

La a patra etapa de analiza se calculeaza influenta factorilor calitativi la devierea rentabilitatii tinindu-se cont de formula: Rcom= (Pi mp/Vv) : [(1/k) + (1/M)] unde,

-9-

Pi mp/Vv- nivelul rentabilitatii comerciale sau a profitabilitatii; 1/k- coeficientul de rotatie a activelor curente, unde k= Vv/AC; 1/M- randamentul mijloacelor fixe, unde M=Vv/MF Calculul influentei factorilor se efectueaza utilizind metoda substituirii in lant, conform tabelului ce urmeaza: Tabelul nr. 2 Calculul influentei factorilor calitativi la devierea rentabilitatii comerciale
Nr. Calc. 1 1 2 3 4 Numarul substitutiei Factorii de influenta Pimp/Vv Indicatorii rezultativi Calculul influentei Marimea influentei

1/k 4 1/k(0) 1/k(0) 1/k(1) 1/k(1)

1/M 5 1/M(0) 1/M(0) 1/M(0) 1/M(1)

2 0 1 2 3

3 Pimp/Vv(0) Pimp/Vv(1) Pimp/Vv(1) Pimp/Vv(1)

6 R0 Ra Rb R1

7 Ra- R0 Rb- Ra R1- Rb

8 RPimp/Vv R1/k R1/M

Analiza rentabilitatii productiei


Rentabilitatea la nivel de produs se determina dupa formula: R=( Pbrut /CV)*100% Calculul influentei factorilor se determina aplicind procedeul legaturilor directe si indirecte dupa cum este reflectat in tabelul nr. 3.

- 10 -

Tabelul nr.3 Calculul influentei factorilor la devierea rentabilitatii productiei Indicatori I.Factoriali 1)Profitul brut 2)Costul unei unitati de productie vinduta II.Rezultativi 3)Rentabilitatea productiei R0 R1 R1- R0 CV0 CV1 PB0/ CV1 - PB0/ CV0 RCV Anul Anul de precedent gestiune PB0 PB1 Calculul influentei PB1/ CV1- PB0/ CV1 Marimea influentei RPB

Verificarea:

R=

RPB +

RCV

In baza analizei factoriale se determina rezervele de crestere a rentabilitatii productiei. Aceste rezerve pot fi: Majorarea pretului de comercializare din contul cresterii calitatii productiei; Sporirea volumului productiei vindute conform cerintelor pietei; Reducerea costului unitar al productiai vindute.

Analiza rentabilitatii activelor


Rentabilitatea activelor se determina dupa formula care urmeaza: Ract=Pimp/A Acest indicator poate fi determinat in baza datelor din Cartea Mare si a celor din Bilantul Contabil.
- 11 -

In primul caz valoarea medie anuala se determina aplicind media cronologica, dupa formula: A= (1/2A+A1+A2+A3++An-1+1/2A)/n-1 unde, n -1 numarul de luni; A-Valoarea activelor la inceputul lunii. In cazul cind valoarea medie a activelor se detemina in baza Bilantului Contabil se va determina dupa relatia: A=(rind.470 sfr.anului+rind.470 inc.anului)/2 Rentabilitatea activelor ne arata marimea profitului pina la impozitare obtinut la fiecare leu al valorii patrimoniului plasat in activele intreprinderii si el se obtine indiferent de sursele de finantare a activelor. De aceea rentabilitatea economica caracterizeaza eficienta utilizarii mijloacelor proprii si a celor imprimutate. Rentabilitatea activelor serveste ca criteriu in cazul argumentarii atragerii

creditelor. Pentru aceasta se compara rentabilitatea economica cu rata dobinzii, daca rata dobinzii este mai mica ca rentabilitatea economica, atunci nu are rost sa atragem creditele, dar este mai convenabil de depus banii la depozit. Rentabilitatea activelor depinde de influenta factorilor: (1) numarul de rotatii a activelor, care se determina ca raportul dintre veniturile din vinzari si valoarea medie anuala a activelor; (2) rentabilitatea vinzarilor (Pimp /Vv).

Anume de aici rezulta si relatia de calcul a rentabilitatii economice: Ra=( Vv/A)* (Pimp/ Vv)= Pimp/A

- 12 -

Analiza rentabilitatii capitalului propriu


Rentabilitatea capitalului propriu caracterizeaza marimea profitului net obtinut la fiecare leu al capitalului propriu. Daca marimea acestui indicator este mai mic decit in mediu pe ramura, inseamna ca intreprinderea trebuie sa-si revada structura capitalului propriu: RCp=(PN/Cp)*100% La prima etapa de analiza se determina influenta factorilor generali: 1) rentabilitatea activelor (Pimp/A); 2) pirghia financiara care se calculeaza ca raportul dintre valoarea medie anuala a activelor si capitalul propriu. Pirghia financiara ne arata gradul la care utilizarea imprumuturilor poate sa duca la cresterea rentabilitatii capitalului propriu (surselor proprii). Daca pirghia financiara este de 100 %, aceasta inseamna ca finantarea intreprinderii se efectueaza doar din surse proprii. Daca pirghia financiara este de 200%, aceasta inseamna ca sursele proprii reprezinta 50%, iar cele imprumutate la fel 50%. Relatia de calcul a capitalului propriu in dependent de factorii generali rezulta a fi urmatoarea: RCp=(Pimp/A)*(A/Cp)= Pimp/Cp Calculul influentei factorilor se analizeaza aplicind procedeul diferentelor

absolute, conform calculelor ce urmeaza: (RCp)Re = [(Pimp/A)(1) - ( Pimp/A)(0))]*(A/Cp)(0); (RCp) A/Cp = (Pimp/A)(1) * [(A/Cp)(1) - (A/Cp)(0)]; Verificarea RCp=(Rp)Pimp/A +(RCp) A/Cp La urmatoarea etapa de analiza a rentabilitatii capitalului propriu se determina influenta factorilor detaliati:
- 13 -

(1) (2) (3)

rentabilitatea activelor; raportul dintre capitalul permanent si capitalul propriu; presiunea fiscala, care se determina ca raportul dintre profitul net si profitul pina la impozitare.

Influenta factorilor se determina aplicind metoda substitutiei in lant (tabelul nr. 4), dupa urmatoarea formula: RCp= (Pimp/A)*(CP/Cp)*(PN/Pimp) Tabelul nr. 4 Calculul influentei factorilor detaliati la devierea rentabilitatii capitalului propriu
Nr. calculului

Nr. substitutiei

Factorii de influenta Pimp/A


(Pimp/A)(0) (Pimp/A)(1) (Pimp/A)(1) (Pimp/A)(1)

Indicatorii Calculul

Marimea

CP/Cp

PN/Pimp

rezultativi influentei influentei R0 Ra Rb R1 Ra- R0 Rb- Ra R1- Rb RPimp/A RCP/Cp RPN/Pimp

1 2 3 4

0 1 2 3

(CP/Cp)(0) (PN/Pimp)(0) (CP/Cp)(0) (PN/Pimp)(0) (CP/Cp)(1) (PN/Pimp)(0) (CP/Cp)(1) (PN/Pimp)(1)

Verificarea RCp = RPimp/A + RCP/Cp

Analiza rentabilitatii capitalului permanent


Capitalul permanent reprezinta capitalul format din resurse al caror grad de exigibilitate este mai mare de un an, adica este suma capitalului propriu si a

datoriilor pe termen lung. Rentabilitatea capitalului permanent se determina dupa formula:


- 14 -

RCp =(Pimp/CP)*100% Factorii de influenta asupra modificarii rentabilitatii capitalului permanent sunt: (1) ponderea capitalului permanent in suma capitalului propriu (CP/Cp); (2) corelatia dintre profitul pina la impozitare si a profitului net (Pimp/PN); (3) rentabilitatea capitalului propriu (PN/Cp). Legatura dintre indicatorul rezultativ si factorii de influenta se determina dupa relatia: RCp=(CP/Cp)*(Pimp/PN)*(PN/Cp), iar calculul marimii de influenta a factorilor se determina aplicind metoda substituirii in lant conform tabelului urmator: Tabelul nr. 5 Calculul influentei factorilor asupra rentabilitatii capitalului permanent
Nr. calculului

Nr. substitutiei

Factorii de influenta CP/Cp Pimp/PN PN/Cp


(PN/Cp)(0) (PN/Cp)(0) (PN/Cp)(0) (PN/Cp)(1)

Indicatorii Calculul

Marimea

rezultativi influentei influentei


R0 Ra Rb R1 R a- R0 R b - Ra R1- Rb RCP/Cp RPimp/PN RPN/Cp

1 2 3 4

0 1 2 3

(CP/Cp)(0) (Pimp/PN)(0) (CP/Cp)(1) (Pimp/PN)(0) (CP/Cp)(1) (Pimp/PN)(1) (CP/Cp)(1) (Pimp/PN)(1)

- 15 -

1.2 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE


In conditiile economiei de piata, in care piata are un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale intreprinderii, producerea si livrarea unor produse cu o rentabilitate ridicata constituie una din premisele material indispensabile pentru a putea face fata procesului concurential specific economiei de piata din perioada data. Existenta unor produse nerentabile provoaca, in mod inevitabil, o diminuare a profitului, ceea ce conduce la greutati financiare, caz in care, pentru acoperirea necesarului de finantare, intreprinderea va trebui sa apeleze la imprumuturi. De aceea, pentru a putea supravietui in conditiile unei concurente dure, fiecare intreprindere trebuie sa asigure realizarea a doua obiective principale: - rentabilizarea tuturor produselor; - cresterea rentabilitatii fiecarui produs intr-un ritm care sa permita atingerea nivelului de competivitate pe piete. In acest scop, este necesara o fundamentare economica riguroasa a rentabilitatii produselor, ceea ce inseamna ca, in adoptarea deciziilor privind producerea unor noi produse, trebuie sa se porneasca de la nivelul minim, in care veniturile obtinute pot sa acopere integral cheltuielile efectuate, situatie reflectata de punctual critic al gestiunii, denumit si pragul de rentabilitate. Asadar, pragul de rentabilitate indica nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a intreprinderii. Calculul pragului de rentabilitate porneste de la ipoteza unui cost variabil unitar constant in raport cu cresterea volumului productiei. Aceasta inseamna ca, indiferent de volumul fizic al productiei realizate, cheltuielile variabile pe unitate de produs sunt constante, variind doar volumul total al acestora. Costurile fixe ramin constante la
- 16 -

schimbarea nivelului productiei. Productia este considerate absolut omogena, iar veniturile totale cresc, de asemenea, proportional cu volumul productiei vindute. Reprezentarea grafica a punctului critic al rentabilitatii ofera o imagine clara si inlesneste intelegerea problemei. Presupunem ca numarul unitatilor de productie vindute este egal cu numarul de unitati de produse, care, in grafic, apar pe abcisa (Q), costurile si veniturile apar pe ordonata. Daca notam prin p-pretul de vinzare al unei unitati de produs; Q- volumul fizic al productiei, atunci veniturile totale, care sunt o functie de vinzari (y) va fi exprimata ca: y=p*Q Venituri totale Incasari totale Profit R Costuri variabile
pierderi

Costuri totale

Costuri fixe

Cost total global

Qpr

Figura 2.1 Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate Costurile totale pot fi exprimate sub forma urmatoarei functii: y=vQ + CF, unde v indica cheltuielile variabile pe unitate de produs

- 17 -

CF-suma cheltuielilor constante. Rezolvind sistemul de ecuatii:

obtinem: Q=CF/(p-v) Prin urmare, reprezinta volumul fizic minim al productiei ce trebuie fabricate si

realizata, pentru ca intreprinderea sa nu obtina pierderi. Timpul (data) la care este atins pragul de rentabilitate se calculeaza conform formulei: (VVpr/VVmaz)*360= zile, unde VVpr-semnifica volumul vinzarilor la nivelul pragului de rentabilitate; VVmaz-volumul vinzarilor real. In cazul in care intreprinderea produce mia multe tipuri de produse, pragul de rentabilitate se calculeaza conform formulei: PR=CF/(100-CV(%)) Analiza pragului de rentabilitate este necesara in cazul: -cind se iau decizii de implementare a unor noi produse, analiza pragului de rentabilitate permite determinarea volumului de vinzari pentru noul produs, astfel incit intreprinderea sa fie profitabila; -cind se doreste extinderea generala a nivelului de operatii a intreprinderii. O extindere va necesita o crestere atit a costurilor variabile, cit si a celor fixe, dar va provoca si o crestere a volumului de vinzari.

- 18 -

Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic permite determinarea gradului de folosinta a capacitatii de productie pentru nivelul stabilit de producere. Studiile realizate in tarile occidentale apreciaza situatia intreprinderilor in raport cu pragul de rentabilitate astfel: -instabila, daca volumul vinzarilor se situeaza mai jos de 10% deasupra pragului de rentabilitate; -relativ stabile, daca volum ul este cu 20% deasupra punctului critic; -confortabila, daca volumul vinzarilor depaseste punctul critic cu peste 20%.

- 19 -

CAPITOLUL II CARACTERISTICA CONDITIILOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-FINANCIARA A INTREPRINDERII SRLPROG-AGROTER 2.1.Conditiile naturale si organizationale a intreprinderii SRL Prog-Agroter

Istoria gospodarii
In anul 1961 pe baza mai multor gospodarii agricole de stat din satele Valea Mare, Morenii Noi, Buzduganii de sus,de jos, Danuteni, Costuleni a fost sovhozul Prut cu o suprafata de teren agricol 3630 hectare. Din 1994 sovhozul Prut a fost reorganizat in SA Prut. In 1997 in baza proiectului national Pamint gospodaria Agricola SA Prut este reorganizat in CAPC Terasa Prut. Procesul de privatizare si divizare a pamintului a provocat aparitia noilor gospodarii taranesti si a mai multor proprietari de pamint. CAPC Terasa Prut la momentul infiintarii ocupa o suprafata de teren agricol 1170 ha. Presedintele cooperativei ramine fostul director al SA Prut Vrabie Iurie Mihai. In anul 1999 conform Legii restructurarii intreprinderilor agricole in procesul privatizarii Nr.39214 din 13.09.1999, CAPC Terasa Prut a fost lichidata si infiinta noua gospodarie Agricola SRL Prog-Agroter. Datorita consolidarii terenelor agricole pe parcursul anilor 1999-2006 suprafata terenurilor agricole a SRL ProgAgroter se majoreaza si dispune de o suprafata de 1930 ha. organizat

- 20 -

In componenta gospodarii SRLProg-Agroter intra satele Valea Mare, Morenii Noi, Buzduganii de Sus, Buzduganii de Jos, insa sediul gospodarii se afla in satul Valea Mare.

Aranjarea geografica a gospodariei


Teritoria gospodariei este aranjata in partea de sud a raionului Ungheni si ocupa un masiv compact cu o longitudine de 20 de km de la Nord spre Sud si 9 km de la Est spre Vest. Partea de Nord a gospodariei se margineste cu teritoria orasului Ungheni, partea de Sud- cu terenurile agricole a satelor Bratuleni si Costuleni, partea de Estcu terenurile agricole a satelor Cetireni si Grozasca, iar in partea de Vest cu riul Prut. Pe teritoriul gospodariei trece soseaua de insemnatate republicana Ungheni-Cahul, care asigura legatura cu punctele de colectare si prelucrare a productiei agricole din centrul raional Ungheni. Departarea de la gospodarie pina la centrul raional este de 12 km.

Conditiile naturale
Teritoria gospodariei cu o inclinatie totala de 6-8 grade de la Est spre Vest se caracterizeaza cu un relief linistit. Pe majoritatea suprafetelor se observa procese slabe de eroziune a solului, puterea carora variaza in dependenta de inclinatie a terenurilor. Apele subterane sunt raspindite la o adincime suficienta de 2-4 m si nu provoaca paguba insemnata la formarea solului. Mineralizatia apei riului Prut nu este mai mare de 1g/litru dind posibilitatea de a fi folosita cu succes la irigarea culturilor agricole. Viteza de curgere a riului Prut este de 0.2 m/sec.

- 21 -

Clima
Gospodaria se caracterizeaza cu o clima slab continentala. Iernile sunt domole, perioadele de vegetatie sunt indelungate. Deseori bintuie secetele indelungate. Ploile torentiale in perioada de vegetatie, schimbarea brusca a temperaturii, mai ales iarna, duc la pagube materiale a culturilor agricole. Dupa datele multianuale temperatura medie anuala a aerului constituie 9.6 C Cea mai calduroasa luna este iulie +29,35 C Cea mai friguroasa este ianuarie -12,-14 C Solul incepe a ingheta in luna noiembrie, primavara ultimele ingheturi se observa in luna martie. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor constituie 450 mm. Din suma anuala de precipitatii aproximativ 75-80% cad in perioada calda a anului (aprilie-noiembrie). Zapada cade incepind cu luna decembrie. In general conditiile agroclimaterice sunt favorabile pentru cresterea si dezvoltarea culturilor agricole.

Solurile
Solul este mijlocul principal de producere in gospodaria agricola. Cele mai raspindite soluri pe teritoriul gospodariei sunt ciornoziomurile obisnuite tipice si carbonate cu un continut mare de substante organice. Ciornoziomurile obisnuite au un caracter mai pronuntat la formarea si acumularea humusului si a elementelor biogene de nutritie a plantelor, continind o cantitate mai mare de humus 3-3,5%, care odata cu adincimea solului se micsoreaza. Mai putin raspindite sunt ciornoziomurile carbonate care sunt mai slabe si au un continut de humus de 2,6%.

- 22 -

Pentru pastrarea si marirea fertilitatii acestor soluri este necesara folosirea unei agrotehnici inalte si folosirea rationala a ingrasamintelor. Solurile existente dau posibilitatea cultivarii culturilor agricole la un nivel agrotehnic inalt. Unul din principalele elemente ce tin de cultivarea culturilor agricole la un nivel agrotehnic inalt este respectarea asolamentelor. Ramura de baza a gospodariei este cultivarea culturilor de cimp. In asolamentul gospodariei se cultiva urmatoarele culture cu urmatoarea structura de insamintare: 1.Griu de toamna 2.Orz de toamna 3.Mazare furajera 4.Mazare de gradina 5.Porumb boabe 6.Floarea- soarelui 7.Sfecla de zahar 8.Soie 9.Legume 32% 2% 3% 5% 10% 20% 12% 12% 1%

Baza tehnico-materiala
SRL Prog-Agroterdispune de: Fatare cu deposit pentru pastrarea cerealelor Autoparc Brigade de tractoare Statii de alimentare cu carburanti Moara de cereale
- 23 -

-1 -1 -2 -1

Sectia de constructie

-1

Autoparcul dispune de incaperi pentru tehnica securitatii, incaperi pentru reparatia si pastrarea autocamioanilor, sectia de strung, sectia pentru lacatusi, sectia pentru sudat, sectia pentru vulcanizatie cu toate utilajele si personalul necesar. Parcul de automobile este compus din urmatoarele automobile: Autocamion Autocamion Autocamion Autocisterna Automacara Autobuz Autoturism Atoturism KAMAZ5410 KAMAZ5320 ZIL 351 GAZ 53 MAZ 500 PAZ M 24 VAZ 06 -2 unitati -2 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati

Brigada de tractoare cu statia de alimentare este amplasata in mijlocul cimpurilor si dispune de o incapere pentru reparatia tehnicii, sectia pentru tehnica securitatii, sectia pentru strung, sectia de sudat, sectia de ferarie, sectia de vulcanizare si lacatusi, sectia de pastrare a tehnicii, deposit pentru piese de schimb. Parcul de tractoare are urmatoarea componenta: Tractor Tractor Tractor Tractor Tractor Tractor Tractor Tractor K-701 T-150K MTZ-80 MTZ-82 DT-75 T-70 T-75 T-16 -2 unitati -1 unitati -7 unitati -8 unitati -1 unitati -1 unitati -3 unitati -1 unitati

- 24 -

Combine: JOHN DEERE96401 FORTSICHRITT E 5514 FORTSCHRITT E 301 FORTSCHRITT E 280 CLAINE SF-10 -1 unitati -3 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati -1 unitati

NIVA CK-5 HERSONET-200

Intreprinderea dispune si de echipamentul agricol necesar pentru prelucrarea solului, semanat, protectia plantelor si irigatie.

Structura organizatorica
Intreprinderea SRL Prog-Agroter are statut de persoana juridica si poarta raspundere pentru obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau. Asociatii societatii date nu sunt personal responsabili pentru datoriile companiei, ei poarta raspundere numai pentru riscurile de pierdere, asociate cu activitatea companiei, in limitele contributiei lor in capitalul statutar, deoarece acesta este divizat in cote-parti, marimea careia este stabilita de actele constituitive si sunt reprezentate prin certificate. Organele principale de conducere ale intreprinderii sunt: 1. Adunarea generala a asociatilor; 2. Comitetul de conducere; 3. Comisia de cenzori.

- 25 -

Societatea este condusa de co-participantul majoritar la capitalul social domnul Iurie Vrabie, care este directorul oficial al unitatii. Evidenta contabila si intocmirea tuturor documentelor financiar-contabile este asigurata de catre departamentul contabil, care si poarta raspundere pentru informatiile reflectate, iar de reprezentarea juridica a intreprinderii se ocupa departamentul juridic, pe cind studierea pietei si elaborarea strategiilor de marketing este realizata de departamentul de marketing. In ceea ce priveste munca pe cimp, aceasta este asigurata de un colectiv de muncitori foarte bine avizati in domeniu: agronomi, mecanizatori, brigadier etc.

ORGANIGRAMA INTREPRINDERII SRL PROG-AGROTER

DIRECTOR

DIRECTORADJUNCT

Departamentul Financiar-contabil

Departamentul Juridic

Departamentul Marketing

Departamentul Tehnic

- 26 -

2.2. Caracteristica dezvoltrii economice a ntreprinderii SRL Prog-Agroter


Fondul funciar este prima conditie si baza naturala a fiecarui produs. Conditia de baza in majorarea productiei agricole o are sporirea eficientei, utilizarii durabile a resurselor funciare. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea sa cunoasca componenta, structura si dinamica fondului funciar.

Tabelul 1

Componena structura i dinamica fondului funciar a intreprinderii SRL Prog-Agroter

Anii Terenuri funciare I. Terenuri agricole total inclusiv: Arturi, din care Semnturi Plantaii perene Fnee Puni Prloage II. Terenuri neagricole total inclusiv: Fondul acvatic Fondul silvic Drumuri Alte terenuri neagricole i rezerve Total:
2008 ha 1858 1828 1828 % 99,67 98,06 98,06 2009 ha % 1869 100 1869 1869 100 100 2010 ha % 1869 100 1857 1857 99.36 99,36 -

6 2 2 2

0,32 0,1 0,1 0,1

1864

100

1869

100

1869

100

- 27 -

Concluzii: In baza tabelului

dat putem deduce faptul ca intreprinderea SRL

Prog-Agroter si-a marit in anul 2009-2010 fata de 2008 cu 11 ha suprafata terenurilor agricole, pe cind suprafata terenurilor neagricole a diminuat-o la zero. Unitatea economica SRL Prog-Agroter utilizeaza pamintul la producerea productiei agricole vegetale, si pentru aceasta este necesara aprecierea nivelului intensivitatii utilizarii fondului funciar conform urmatorului tabel:

Tabelul 2 Gradul de valorificare a fondului funciar n SRL Prog Agroter

Indicatorii 2008 Ponderea, % - terenuri agricole n suprafaa total; - arturi n suprafaa terenurilor agricole; - terenuri prelucrate ( plantaii perene + arturi) n suprafaa terenurilor agricole; - semnturi n suprafaa terenului arabil; - pmnturi irigate n suprafaa terenurilor agricole. 98,67 98,38

Anii 2009 100 100

2010 99,36 99,36

Concluzii: Conform datelor din tabel concludem faptul ca ponderea terenurilor agricole in suprafata totala s-a micsorat in anul 2010 fata de anii 2008-2009, araturile in 2009 ocupind toata suprafata terenurilor agricole.

- 28 -

Deoarece in cadrul intreprinderii, de la an la an, au loc schimbari in componenta mijloacelor de productie este necesar de efectuat aprecierea productiei conform tabelului ce urmeaza. Tabelul 3 Componena i dinamica proporiei de producie n SRL Prog-Agroter
Anii Indicatorii
2008 2009 2010 n medie pe ultimii 3 ani Anul 2009 n % fa de: Anul 2010 n % fata de:

2008

2009 100 100 ---

Suprafaa terenurilor agricole, ha inclusiv: - terenuri arabile - plantaii perene Efectivul mediu anual de lucrtori, ncadrai n agricultur, persoane Inclusiv: - cultura plantelor - sectorul zootehnic Efectivul mediu de animale agricole, cap. conv. Valoarea medie anual a mijloacelor fixe productive, mii lei, inclusiv: - Mijloace fixe productive cu destinaie agricol Valoarea produciei agricole globale ( n preuri comparabile ale anului 2005), mii lei, inclusiv: * producia vegetal; * producie animalier Venitul din vnzri, mii lei

1858 1828 ----

1869 1869 ----

1869 1869 ----

1865 1855,33 ----

100,59 102,24 ----

150

210

198

186

140

94,28

150 ----

210 ----

198 ----

186 ----

140 ----

94,28 ----

----

----

----

----

----

----

9378

9900

10183

9820,33

105,57

102,86

9378

9900

10183

9820,33

105,57

102,86

13433

8936

12258

11542.33

66,52

137,17

13433 ---10968

8936 ---12381

12258

11542.33 ----

66,52 ---112,88

137,17 --146,91

18189

13846

- 29 -

Concluzii: In baza tabelului putem deduce o majorare insemnata a efectivului mediu annual de lucratori incadrati in agricultura in anul 2009 fata de anul 2008, urmind ca in perioada urmatoare sa sufere o noua diminuare. Valoarea productiei agricole globale (in preturi comparabile ale anului 2005) s-a micsorat fata de 2008 cu 33,48 %, iar venitul din vinzari a crescut semnificativ in anul 2010 fata de 2009 cu 46,91 %, si ca urmare profitul obtinut de intreprindere va fi mai mare. Pentru a obtine careva venituri este necesar ca o intreprindere sa desfasoare un anumit gen de activitate. Dupa cum cunoastem, SRL Prog -Agroter are ca activitate producerea productiei agricole vegetale, deoarece aceasta nu detine sector zootehnic, ca rezultat al realizarii productiei obtinute intreprinderea obtine anumite venituri din vinzari, componenta, structura si dinamica carora se analizeaza astfel: Tabelul 4 Componena, structura i dinamica venitului din vnzri n SRL Prog-Agroter
Denumirea produselor, ramurilor Producia vegetal Cereale- total Sfecla pentru zahr Floarea- soarelui Soia Legume de cmp Fructe seminoase Alt producie vegetal. Total producie vegetal Producie animalier Creterea bovinelor Creterea suinelor Creterea ovinelor. Alt producie animalier. Total producie animalier. Total producie agricol
2008 Mii lei % 2009 Mii lei 2010 % Mii lei %

2229 5898 1309 658 125 65 10284 10284

21,67 57,35 12,73 6,40 1,22 0,6 100 100

6801 1997 2710 873 12381 12381

54,93 16,13 21,89 7,05 100 100

6602 5914 5223 450 8 18197 18197

36,28 32,50 28,70 2,47 0,04 100 100

- 30 -

Concluzii: Conform datelor din tabel conchidem faptul ca intreprinderea SRL Prog-Agroter nu produce productie animala. Cele mai mari venituri din vinzarea productiei vegetale le-a obtinut in anul 2010, iar cele mai mici in 2008.

Veniturile pot fi obtinute din diferite tipuri de activitati economice. Astfel, analizind structura, componenta si dinamica veniturilor activitatii economicofinanciare a intreprinderii putem stabili profitul real al acesteea. Tabelul 5 Componena, structura i dinamica veniturilor activitii economice a ntreprinderii SRL Prog-Agroter

Tipurile de activitate - agricol - comercial - de transport - prestarea serviciilor - industrial exacutarea altor activiti. Total

2008 mii lei % 10284,4 93,65 479 4,36 13,3 0,12 204,8 1,86 10981,5 100

Anii 2009 mii lei % 12381,4 98,15 132,1 1,05 104,9 0,8 12618,4 100

2010 mii lei % 71423,5 99.38 133,4 0,19 313,1 0,43 71870 100

Concluzii: In baza datelor din tabel deducem faptul ca principalele venituri intreprinderea SRL Prog-Agroter le obtine din activitatea agricola. Deoarece aceasta nu desfasoara activitatea industriala sau alte tipuri de activitati, ea nu obtine nici-un venit din aceasta directie.

- 31 -

Pentru obtinerea productiei agricole SRL Prog-Agroter utilizeaza un sir diversificat de resurse care influenteaza intensivitatea acesteea. Tabelul 6 Nivelul intensivitii produciei agricole n SRL Prog-Agroter Anii 2009 Anul 2010 fa de, % 2008 2009

Indicatorii Revine la 1 ha terenuri agricole: 1. mijloace fixe productive cu destinaia agricol, lei 2. consumuri de producie, inclusiv - consumuri directe de materiale - consumuri directe privind retribuirea muncii 3. valoarea ngrmintelor n corporate la 1 ha artur: - minerale substanta activa, lei - organice, lei 4. Efectivul mediu de animale, cap. conv.

2008

2010

5031,12 5296,95 5448,37 108,29 102,86

2877,68 1682,72 1640,98 2072,42 1340,82 1307,65

57,02 63,1

97,52 97,53

297,21 -

1258,43 -

469,77 -

158,06 -

37,33 -

Concluzii: Dupa datele tabelului concludem faptul ca in 2010 intreprinderea a utlizat o cantitate mai mare de ingrasaminte minerale, fata de 2008, si mult mai mica fata de 2009. SRL Prog-Agroter nu utilizeaza ingrasaminte organice, iar cele mai mari consumuri de productie le efectueaza in anul 2010.

- 32 -

Productia agricola obtinuta difera de la an la an, fiind influientata de diversi factori. Insa fara a lua in considerare aceste puncte, este necesar ca aceasta sa fie utilizata cit mai eficient pentru a obtine un venit global si un profit cit mai mare.

Tabelul 7 Eficiena economic a intensificrii produciei agricole n SRL Prog-Agroter


Anul 2010, fa Indicatorii 2008 1. Productivitatea principalelor culturi agricole, ch/ha - cereale de toamn - leguminoase pentru boabe - porumb pentru boabe - sfecla pentru zahr - floarea soarelui - soia - legume de cmp - fructe seminoase 2. s-a obinut la 1 ha terenuri agricole: 2.1. producie global ( n preuri comparabile a anului 2005), lei 2.2. venit global, lei 2.3. profit brut, lei 3. s-a obinut producie global ( n preuri comparabile a anului 2005), la 1 leu consumuri de producie, lei 2,98 2,84 4 134,22 140,84 3975,2 2156,65 6751,2 9975,39 250,9 209,36 147,75 410,46 6180,79 4781,17 6558,59 106,11 137,17 33,33 17,25 80,18 718,96 27,61 207,75 25,9 30,6 16,8 80,6 284,1 19,9 281,7 35,5 12 115,9 493,6 25,8 19,7 24,5 106,5 69,56 144,55 68,65 93,44 11,79 116 71,43 143,79 173,74 129,65 8,70 Anii 2009 2010 de, % 2008 2009

1100,05 4515,25

- 33 -

Concluzii: Conform datelor din tabel observam schimbari semnificative in productivitatea culturilor agricole in ultimii 3 ani. Concludem ca productivitatea cerealelor de toamn, porumbului pentru boabe, sfeclei pentru zahr, florii -soarelui a crescut in 2010 fata de 2009, pe cind cea a legumelor de cmp s-a micsorat semnificativ. In functie de productia obtinuta la un ha sufera schimbari insemnate si venitul global si profitul brut obtinut la 1 ha teren agricol.

Potentialul intern al firmei si modul de gestionare al acestuia reprezinta o cale importanta de asigurare a eficientei economice a activitatii. O parta componenta al acestuia il constituie resusele umane, analiza carora pune in evidenta mutatiile de natura cantitativa survenite in cadrul acestei componente importante.

Tabelul 8 Indicatorii utilizrii resurselor de munc a ntreprinderii SRL Prog-Agroter


Indicatorii 2006 Efectivul mediu anual de lucrator, oameni Efectivul mediu anual de lucratori planificati, oameni Numarul de zile lucrate,zile Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe, mii lei Gradul de asigurare cu resurse de munca, % (de fapt lucratori angajati : plan) Inzestrarea fortei de munca cu mijloacele fixe de productie cu destinatie agricola, lei Numarul de zile lucrate efectiv de un lucrator pe an, zile Coeficientul de folosire a resurselor de munca ( zile lucrate la : 265) 260 0,98 250 0,94 240 0,9 18,92 56,39 62,52 201 201 260 3803 0,89 Anii 2007 157 157 250 8854 0,76 2008 150 150 240 9378 0,73

- 34 -

Concluzii: In baza datelor din tabel observam ca cel mai bine asigurata cu forta de munca SRL Prog-Agroter a fost in 2006, doearece si efectivul mediu anual de lucratori a fost cel mai mare. Inzestrarea fortei de munca cu mijloace fixe de productie cu destinatie agricola se majoreaza anual.

- 35 -

CAPITOLUL III ANALIZA RENTABILITATII INTREPRINDERII SRL PROG-AGROTER


Rentabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit ca rezultat favorabil al desfasurarii activitatii economico-financiare. Acest indicator

caracterizeaza nivelul de recuperare al activelor, consumurilor, profitabilitatii vinzarilor si eficienta utilizarii mijloacelor de productie. Profitul este efetul desfasurarii unei activitati economice rentabile, el atestind functionarea

corespunzatoare a sistemului intr-o intreprindere economica. Insa o activitate nu poate fi considerata pe deplin rentabila doar prin prisma masei absolute a profitului, ratele de rentabilitate aratind de cele mai multe ori aspecte nu tocmai profitabile ale activitatii. Respectarea principiului eficientei economice cere ca orice activitate economica sa realizeze o crester a efectelor sale economice net superioara ca ritm eforturilor depuse pentru obtinerea lor. Pentru a analiza rentabilitatea intreprinderii SRL Prog-Agroter, in continuare vom determina indicatorii activitatii economico-financiare, si anume: rentabilitatea generala, rentabilitatea productiei agricole, rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara, in baza datelor din Rapoartele financiare si Formularele Specializate ale anilor 2008-2010, conform tabelului ce urmeaza:

- 36 -

Tabelul 1 Indicatorii activitii economico-financiare a ntreprinderii SRL Prog-Agroter Indicatorii Anii Abateri (+,-) anul 2010 fata de anul 2008 2009 4420 4391 4391 6384 6379,8 6379,81

2008 Profitil brut, mii lei Profitul perioadei de gestiune pn la impozitare, mii lei Profitul net, mii lei Rentabilitatea general, % ( profit pn la impozitare : valoare medie anual a MF + active curente) x 100 % Rentabilitatea produciei agricole, % ( profitul la realizarea produselor agricole : costul produciei agricole vndute) x 100 % Rentabilitatea economic, % ( profitul pn la impozitare : valoarea medie anual a activelor totale) x 100 % Rentabilitatea financiar ( a capitalului propriu), % ( profit net : valoarea capitalului propriu) x 100 % 30,41 12,07 384,32 9,70 4020 1642 1642

2009 2056 (346,8) (346,8)

2010 8440 6033 6033

-1,99

27,86

18,16

29,85

37,79

203,62

-180,7

165,83

-2,35

51,57

39,5

53,92

-6,42

156,3

125,89

162,72

- 37 -

Anul 2008 * Rentabilitatea generala 1642 / (9378 + 7547) * 100 % = 9,70 %; * Rentabilitatea productiei agricole 4020 / 1046 * 100 % = 384,32 %; * Rentabilitatea economica 1642 / 13599 * 100 % = 12,07 %; * Rentabilitatea financiara 1642 / 5400 * 100 % = 30,41 %; Anul 2009 * Rentabilitatea generala -346,8 / (9900 + 7450) * 100 % = -1,99 %; * Rentabilitatea productiei agricole 2056 / 5440 * 100 % = 37,79 %; * Rentabilitatea economica -346,8 / 14749 * 100 % = -2,35 % * Rentabilitatea financiara -346,8 / 5400 * 100 % = -6,42 %; Anul 2010 * Rentabilitatea generala 6033 / (10183 + 11470) * 100 % = 27,86 %; * Rentabilitatea productiei agricole 8440 / 4145 * 100 % = 203,62 %; * Rentabilitatea economica 8440 / 16367 * 100 % = 51,57 %; * Rentabilitatea financiara 8440 / 5400 * 100 = 156,3 %
- 38 -

Concluzii: Conform datelor obtinute in urma calculelor efectuate am ajuns la conluzia ca cel mai bogat si mai rentabil an pentru SRL Prog-Agroter a fost anul 2010. Cele mai semnificative schimbari negative se observa la rentabilitatea productiei agricole care de la o diminuare majora suferita in 2009 inregistreaza o crestere insemnata in 2010, insa cu -80,7% mai mica decit in anul 2008. Cresterea profitului net in anul 2010 fata de 2009 cu 6384 mii lei este rezultatul exlusiv al cresterii eficientei productiei agricole obtinute de intreprindere.

- 39 -

CONCLUZII SI PROPUNERI
Din surse informationale cunoastem faptul ca intreprinderea SRL Prog -Agroter este cea mai dezvolatata intreprindere din raionul Ungheni. Avind un nivel inalt de dezvoltare, ea dispune de o baza tehnico-materiala moderna cu toate agregatele necesare pentru culturile cerealiere si tehnice. Analizind nivelul rentabilitatii activitatii economico-financiare a intreprinderii am ajuns la conluzia ca aceasta ca oricare alta unitate economica tinde spre maximizarea profitului net, dupa cum observam din datele reflectate in Raportul Financiar al anului 2010, insa pentru a atinge acest obiectiv este nevoie ca unitatea economica sa ia unele masuri, precum: diminuarea consumurilor si cheltuielilor de productie; cresterea volumului productiei vindute; cresterea calitatii productiei fizice destinate vinzarii; integrarea productiei vegetale cu productia zootehnica pentru valorificarea superioara a productiei vegetale secundare si utilizarea eficienta a resurselor de forta de munca. Pentru majorarea ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu este nevoie ca intreprinderea sa efectueze urmatoarele: sporirea profitului net pe seama cresterii volumului de activitate si a sporirii rezultatelor pe fiecare tip de activitate; cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a mijloacelor fixe si reducerea nevoii de fond de rulment (in special, prin reducerea stocurilor si creantelor); reducerea ponderii capitalului propriu angajat in totalul capitalurilor investite, cu conditia ca venitul obtinut prin indatorare sa fie superior costului datoriilor.
- 40 -

BIBLIOGRAFIE

1. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico -financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1999; 2. Valentina Gortolomei, Bazele analizei activitatii economic-financiare (Curs universitar), Editura ASEM, Chisinau, 2006; 3. Cornel Crecana, Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2006; 4. Gratiela Ghic, Carmen Judith Grigorescu, Analiza economico -financiara (Abordari teoretice, studii de caz), Editura Universitara, Bucuresti, 2006; 5. Nadejda Botnari, Finantele intreprinderii, Editura Prim, Chisinau, 2008;

- 41 -

WEB-BIBLIOGRAFIE

1. www.google.md 2. www.biblioteca-digitala.ro 3. www.mf.gov.md 4. www.referat.ro 5. www.contabilsef.md 6. www.statistica.md

- 42 -

ANEXE

- 43 -