Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contribuia lui Flaubert la dezvoltarea artei romaneti realiste Exceptnd romanul Doamna Bovary, la a crui apariie autoritile i-au intentat un proces n 1856 acuzndu-i imoralitatea, Flaubert a mai scris un roman istoric Salammb, o vast fresc a vechii Cartagine din vremea lui Hamilcar, Educaia sentimental, unde portretizeaz burghezia parizian din timpul revoluiei de la 1848, romanul neterminat aprut postum, Bouvard i Pcuchet, un volum Trei povestiri, n care se evideniaz O inim simpl, i o bogat coresponden n care exprim progresiv o poetic modern a romanului. Ca i personajele lui Balzac, personajele lui Flaubert aparin unui mediu social i istoric determinat. Dar spre deosebire de cele balzaciene, acestea triesc imposibili tatea de a adera la real i de a face o alegere rezonabil. Capacitatea lor de a se concepe altfel dect sunt n realitate, de a-i modela viaa dup cliee devitalizate, eecul inevitabil care le este rezervat constituie semnalmentele unei lumi alienate.
Cartagine pe viu, iar n Educaia sentimental recostituie viaa Parisului dintre 1840 i 1851 din documentele istorice ale perioadei). Descrierea sufletului omenesc trebuie de asemenea fcut cu imparialitate, obiectiv, n sensul c reaciile personjelor s fie justificate de felul n care ele se manifest i acioneaz. La rndul ei, motivarea resorturilor psihologice care conduc personajele spre anumite acte se explic prin aciunea comun a mai multor factori ca ereditatea, mediul i circumstanele de via. n ciuda obiectivitii arborate, atitudinea critic a autorului fa de situaiile prezentate este uneori divulgat, aa cum se ntmpl n satira prostiei burgheze ntruchipate de personajul Homais n Doamna Bovary sau n Bouvard i Pcuchet. n opinia sa, scopul artei este s transmit o moral pe care cititorul este dator s-o descopere i s exprime frumosul plecnd de la adevr. Nu exist subiecte frumoase prin ele nsele. Numai opera poate concretiza frumosul, anume corespondena desvrit dintre form i gndire, puritat ea stilului obinut prin munca trudnic de lefuire a frazei.