Sunteți pe pagina 1din 50

Definitie Marimile si unitatile de masura Instrumente de masurare a umezelii aerului

Definitie
Prezenta in atmosfera a vaporilor de apa determina umezeala aerului, de valoarea careia depind, in buna masura, cantitatea norilor si precipitatiilor, opacitatea atmosferei si bilantul radiativ-caloric.

Marimile umezelii
A. Tensiunea vaporilor de apa
B. Umezeala relativa C. Umezeala absoluta D. Umezela specifica E. Coeficientul amestecului F. Deficitul de umezeala G. Punctul de roua

A. Tensiunea vaporilor de apa


a) Tensiunea efectiva (e) este

Reprezinta presiunea partiala exercitata de vaporii de apa in cadrul presiunii generale a atmosferei. Ea poate fi reala (efectiva) si maxima (de saturatie) exprimandu-se in mm Hg (milimetrii coloana de mercur) sau mb (milibari).

presiunea vaporilor de apa din atmosfera la un moment dat. Ea se afla in raport direct proportional cu temperatura aerului. b) Tensiunea de saturatie (E) este presiunea vaporilor de apa care satureaza aerul la o temperatura data. Ca si tensiunea reala, ea creste cand temperatura se mareste.

e = P Pu
e - tensiunea vaporilor de apa P - presiunea totala a aerului Pu - presiunea partiala a aerului uscat

Tensiunea de saturatie mai depinde insa si de alti factori precum: Starea de agregare a apei; Forma suprafetei de evaporare; Continutul apei in saruri.

B. Umezeala relativa (r)


Reprezinta raportul dintre tensiunea efectiva (e) si tensiunea de saturatie (E) a vaporilor de apa considerate la temperatura din momentul observatiei. Se exprima in procente.

C. Umezeala absoluta (a)


Este cantitatea de vapori de apa, evaluata in grame, continuta de unitatea de volumde aer umed (1 m). Aceasta reprezinta densitatea vaporilor de apa care este proportionala cu tensiunea vaporilor de apa si invers proportionala cu temperatura absoluta (T). Poate fi efectiva sau de saturatie, ambele marimi exprimandu-se in g/cm. a) Umezeala absoluta efectiva (a) este cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat, intr-un volum de aer cu o temperatura data. b) Umezeala absoluta de saturatie (A) este cantitatea de vapori de apa care satureaza un volum de aer la o temperatura data.

D. Umezeala specifica (s)


Reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta intr-un kilogram de aer umed. Ea se noteaza cu litera s, se exprima in grame sau kilograme si poate fi scrisa sub forma unui raport: Poate fi efectiva si de saturatie. a) efectiva - cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat intr-un kg de aer cu temperatura data. b) de saturatie - cantitatea de vapori de apa care satureaza unitatea de greutate a aerului la o temperatura data.

gv = greutatea vaporilor de apa; g.a.um = greutatea aerului umed; e = tensiunea vaporilor de apa; p = presiunea atmosferica.

E. Coeficientul amestecului (X)


Este cantitatea de vapori de apa, exprimata in grame, existenta intr-un gram de aer uscat. Acesta mai poate fi definit ca raportul dintre densitatea vaporilor de apa (mv) si masa aerului uscat (ms).

F. Deficitul de saturatie (d)


Reprezinta diferenta dintre tensiunea de saturatie (E) sau umezeala absoluta de saturatie (A) sau umezeala specifica de saturatie (S) si tensiunea efectiva (e) sau umezeala absoluta efectiva (a) sau umezeala specifica (s) conform relatiilor: d=E-e d=A-a d=S-s

E. Punctul de roua ()
Este temperatura la care, daca ar fi racit aerul umed sub presiune constanta, s-ar realiza saturatia si condensarea. In aerul nesaturat, temperatura punctului de roua are valori mai mici decat temperatura aerului. Cu cat aerul este mai uscat, iar deficitul de saturatie este mai mare, cu atat diferenta punctului de roua fata de temperatura aerului creste mai mult. Se exprima in grade Celsius.

Instrumente pentru determinarea umezelii aerului


La statiile meteorologice din Romania, pentru masurarea valorilor umezelii aerului, se folosesc aparate cu citire directa numite psihometre si higrometre si aparate pentru inregistrarea continua numite higrografe.

cu ventilatie artificiala

cu aspiratie

tip Assman tip Rssel

Psihrometre fara aspiratie

tip August tip "prastie" Assman Savioi


Koppe

Instrumente cu citire directa

Tabele psihrometrice

de absorbtie cu fir de par Higrometre cu membrana organica


Graficul de corectie si tabelul de transformare

tip Fuess tip URSS tip M-39

Psihrometrele
Sunt instrumente cu care se determina tensiunea vaporilor de apa din aer dar si umezeala relativa.
Principiul de baza al functionarii: La toate tipurile de psihrometre, determinarea tensiunii, vaporilor si umezelii relative se face pe baza indicatilor de temperatura citite la doua termometre identice, care asamblate intr-un anumit fel, alcatuiesc insusi psihrometrul. Unul dintre aceste termometre (cel din dreapta fata de observator) are rezervorul acoperit cu o bucata de tifon ce se umezeste la fiecare observatie termometru umed.

Pe tifonul care-l acopera rezervorul se produce evaporarea, fenomen a carui intensitate este direct proportionala cu deficitul de saturatie. Consumul de caldura propriu fenomenului de evaporare face ca temperatura indicata de termometrul umed sa fie mai mica decat cea indicata de termometrul uscat. Diferenta dintre temperaturile indicate de cele doua termometre (diferenta psihrometrica) este cu atat mai mare cu cat aerul este mai uscat. Tensiunea vaporilor de apa din atmosfera se determina pe baza schimbului de caldura ce are loc in rezervorul termometrului umed si aerul din jur.

Evaporarea apei de pe tifonul termometrului umed se realizeaza prin consumarea unei cantitati de caldura (q) care conform legii lui Dalton, poate fi exprimata prin relatia: q=

Diferenta de temperatura dintre rezervorul termometrului umed si aerul inconjurator face ca spre rezervor sa se dirijeze o cantitate de caldura (q), care conform principiului lui Newton se exprima prin relatia:

C = coeficient dependent de viteza curentului de aer din atmosfera sau a curentului de ventilatie din jurul rezervorului termometrului umed; S = suprafata rezervorului termometrului umed de pe care se evapora apa; E = tensiunea maxima a vaporilor de apa la temperatura suprafetei evaporante (tifonul); e = tensiunea vaporilor in momentul determinarii; p = presiunea atmosferica; = caldura latenta de avaporare a apei.

Temperaturile indicate de cele doua termometre psihrometrice se citesc in momentul cand capatul coloanei de mercur a termometrului umed inceteaza sa mai coboare, devenind stationar. In acest moment, cantitatea de caldura primita de rezervorul termometric acoperit cu tifon umezit este egala cu cea consumata prin evaporarea ce are loc la suprafata lui (q=q). Egalitatea respectiva se poate scrie sub forma:

Din relatia anterioara se poate deduce usor valoarea tensiunii vaporilor (e):

Pe baza acestei ulime relatii au fost calculate valorile care alcatuiesc tabelele psihrometrice cu ajutorul carora, in functie de temperatura indicata de termometrul uscat (t) si temperatura indicata de termometrul umed (t) se afla tensiunea vaporilor si umezeala relativa, cu precizia de 0,1 mm sau 0,1 mb si respectiv 1%.

Psihrometre cu aspiratie
In practica meteorologica se utilizeaza mai multe tipuri de psihrometre. Acestea se grupeaza in doua categorii mari si anume: Psihrometre cu aspiratie Psihrometre fara aspiratie In categoria psihrometrelor cu aspiratie sunt incluse cele la care ventilatia aerului in jurul rezervoarelor termometrice se face prin mijlocirea unor dispozitive speciale, din care cauza ele poarta si numele de psihrometre cu ventilatie artificiala. Cele mai frecvente instrumente de acest tip sunt:

Psihrometrul de statie

cu doza dubla / simpla; Psihrometrul Assman; Psihrometrul electric Rssel.

Psihrometrul de statie cu doza dubla


1, 2 termometre psihrometrice identice cu capetele superioare protejate de mansoane metalice 3 clema 4 surub 5 suportul termometrelor 6 trepied 7 doza dubla 8, 9 tuburi de aspiratie (din sticla) 10, 11 inele metalice in care se fixeaza (cu ceara rosie) capetele superioare ale tuburilor de aspiratie 12 morisca aspiratoare (cutie cilindrica din metal care contine un sistem de palete fixat pe un ax prevazut cu arc de ceasornic)

Psihrometrul tip Assman


Este un instrument folosit, in special, in expeditii.
1, 2 termometre ordinare identice 3 tub central 4, 5 inele din plastic 6, 7, 8, 9 sistemele tuburilor de aspiratie formate din tuburi metalice dispuse concentric 10 morisca aspiratoare 11 deschidere inelara intrerupta din loc in loc pentru evacuarea aerului aspirat 12 fereastra circulara inchisa cu celuloid 13 ax vertical cu sfera gaurita 14 suport 15 cheia de remontare 16 suportul de protectie impotriva vantului 17 rezervorul termometrului umed

Psihrometre fara aspiratie


La psihrometrele fara aspiratie, ventilarea aerului din jurul rezervoarelor termometrice se face fara interventia vreunui dispozitiv anume construit, din care cauza ele se mai numesc si psihrometre cu ventilatie naturala. Din aceasta categorie fac parte:

Psihrometrele de tip

August Psihrometrele tip prastie

Psihrometrul de tip August


Este un psihrometru fara aspiratie utilizat la statiile meteorologice numai in cazul indisponibilitatii psihrometrului cu morisca aspiratoare.
Acesta este format din: 1 si 2 doua termometre psihrometrice identice; 3 stativ vertical; 4 si 5 cleme; 6 paharel de sticla umplut cu apa distilata 7 fitil de tifon sau batist; 8 support; 9, 10 si 11 suruburi de fixare.

Observatiile se efectueaza in mod asemanator cu cele de la psihrometrul de statie cu morisca aspiratoare.

Psihrometrul prastie
Este un instrument relativ simplu, fara aspiratie, care se utilizeaza mai ales in expeditiile de cercetari microclimaticel ipsite de psihrometre speciale de tip Assmann sau Rssel.
Se compune din: 1 cadru metalic; 2 ax; 3 termometru psihrometric uscat (cel din stanga) 4 termometru psihrometric umezit (cel din dreapta) 5 si 6 ecrane metalice nichelate.

Observatiile se efectueaza intr-un mod deosebit, comparativ cu celelalte tipuri de psihrometre. In cazul de fata, dupa umezirea tifonului care acopera rezervorul termometrului din dreapta, psihrometrul tinut de maner se roteste deasupra capului cu viteza de circa 120 turatii pe minut, pentru a asigura o buna ventilatie a aerului in jurul rezervoarelor termometrice. In scopul obtinerii unor date mai sigure determinarile se repeta de 3-4 ori.

Tabele psihrometrice
Sunt utilizate pentru determinarea marimilor care definesc umezeala aerului, deoarece rezultatele obtinute in urma observatiilor psihrometrice nu reprezinta altceva decat doua valori de temperatura masurate cu termometrul uscat (t) si termometrul umed (t). Tabelele psihrometrice folosite in mod curent sunt de doua tipuri:

Assman
Savioi

Tabele psihrometrice Assman


Au fost calculate pe baza formulei lui Sprung: Sectiunea II contine tensiunea vaporilor si umezeala relativa a aerului, calculate pentru diferite valori termice indicate de termometrele uscat si umezit la presiunea 755 mm. Contine 7 tabele anexe dintre care primele 2 contin corectiile de tensiune a vaporilor ( e) si corectiile de umezeala relativa ( r). Sectiunea III contine tensiunea vaporilor pentru diferite valori ale umezelii relative (r) si diferite valorii ale temperaturii citite pe scara termometrului uscat (t).

Tabelele psihrometrice Assmann sunt impartite in 3 sectiuni mari: Sectiunea I contine tensiunea de saturatie (E) deasupra ghetii si deasupra apei, pentru valori ale temperaturii cuprinse intre 35 si 100 C.

Tabele psihrometrice Savioi


Principala deosebire fata de tabelele psihrometrice Assmann consta in faptul ca tensiunea reala a vapotilor (e) este exprimata in milibari si calculata pe baza formulei: e = E - A (t-t) p Tabelele psihrometrice Savioi sunt divizate dupa continutul lor in mai multe parti distincte:
Tabela 1 - contine tensiunea vaporilor, umezeala relativa si deficitul de saturatie calculate pentru diferite valori ale temperaturii indicate de termometrul uscat (t) si termometrul umezit (t) la presiunea de 1000 mb, cu coeficientul psihrometric de 0,0007945; Tabela 1 a - contine corectiile de temperatura ( t); Anexa 1 - contine valorile tensiunii de saturatie (E) corespunzatoare diferitelor temperaturi indicate de termometrul uscat (t); Anexa 2 a contine valorile punctului de roua exprimate in grade Celsius.

Higrometre

Sunt instrumente cu citire directa utilizate in scopul determinarii umezelii relative a aerului. Ele isi bazeaza functionarea pe proprietatea firului de par omenesc de a se alungi cand umezeala creste si de a se scurta cand umezeala scade.

Higrometrele de absorbtie cu fir de par


Au ca piesa receptoare un fir de par omenesc blond, degresat, care isi mareste lungimea in functie de cantitatea de vapori de apa absorbita si condensata in porii sai liberi. Printre instrumentele de acest tip se numara:
Higrometrul de tip Koppe Higrometrul de tip R. Fuess Higrometrul tip URSS

Higrometrul Koppe
1 cadru metalic dreptunghiular 2 suport metalic in U intors 3 surub de reglare 4 fir de par 5 scripete dublu 6 sfera metalica (<1,5 g) 7 acul indicator 8 axul scripetelui 9 manson metalic 10, 11 suruburi de suspensie 12 scara higrometrului

Higrometrul se etaloneaza periodic, la intervale de cate trei ani.

Higrometrul se instaleaza fara piesele anexe pe podeaua primului adapost meteorologic, in spatele psihrometrului de statie. Pozitia de functionare este perfect verticala

Higrometrul R. Fuess
1 intre 1 si 4 fire de par omenesc, blond, degresat 2 placuta metalica 3 lama curbata 4 disc metalic 5 tub cu exteriorul filetat 6 garnitura metalica 7 arc spiralat 8 scara instrumentului 9 tubul metalic 10 surubul de punere la valoare 11 capacul tubului de verificare (orificiu)

Higrometrul tip URSS


1 cadru metalic 2 scara curbata 3 fir de par 4 stift de lemn 5 surub de reglare 6 piulita de fixare 7 ac indicator 8 dispozitiv mobil 9 lama indoita

Higrometrele de absorbtie cu membrana organica


Au ca piesa receptoare (sensibila) o membrana organica obtinuta prin prepararea intr-un anumit mod a unor organe interne luate de la diverse animale (vezica urinara, intestine). Fiind higroscopica, membrane respectiva absoarbe vaporii de apa din atmosfera si se alungeste sau ii pierde prin uscare si se scurteaza. Singurul instrument de acest fel este higrometrul tip M-39.

Higrometrul M-39
Este un higrometru de tip sovietic ce are ca piesa receptoare o membrana organica circular tratata special. Este format din: 1. membrana organica tratata special; 2. rama metalica circular; 3. cadru dreptunghiular; 4. scara higrometrului; 5. garnitura metalica; 6. dispozitiv de transmisie si amplificare; 7. acul indicator; 8. contragreutate; 9. parghie.
La higrometrul de tip M-39 diviziunile scarii sunt trasate la distante egale. Cel mai mare neajuns al instrumentului consta in faptul ca la temperaturi ridicate, cand umezeala relativa scade substantial, membrana organica plezneste usor din cauza uscaciunii accentuate.

Graficul de corectie si tabelul de transformare


Singurul instrument folosit pentru determinarea umezelii relative a aerului, atunci cand temperatura scade sub -10 C este higrometrul. Pentru ca valorile obtinute sa fie exacte trebuie sa li se aplice anumite corectii care se stabilesc anterior, prin compararea timp de 1 - 1,5 luni, a datelor citite la higrometru cu cele obtinute prin intermediul psihrometrului. Mod de utilizare: Se traseaza pe hartie milimetrica un sistem de axe perpendiculare. Pe axa verticala se inscriu valorile de umezeala relative obtinute cu ajutorul psihrometrului, iar pe cea orizontala valorile determinate cu ajutorul higrometrului. Inscrierea incepe din originea sistemului, cu valoarea de 100% si se termina la capatul fiecarei axe, cu 10%. Scara este aceeasi pentru ambele axe (2 mm - 1 % ). In tabelul de transformare valorile de umezeala relative obtinute cu higrometrul se inscriu pe prima coloana (zecile de procente) si pe primul rand (unitatile), iar valorile corectate, la intersectia dintre randul corespunzator zecilor de procente si coloana corespunzatoare unitatilor procentuale citite la higrometru.

tip Fuess tip Junkalor fara dispozitiv de compensare tip Fischer tip Lambrecht Higrografe tip Richard cu dispozitiv de compensare
tip URSS (vechi)

tip URSS (nou)

Higrografe fara dispozitiv de compensare


Sunt aparate inregistratoare la care neproportionalitatea existenta intre deformarile piesei receptoare (manunchi de fire de par) si variatiile procentuale ale umezelii relative face ca higrogramele folosite de ele sa fie divizate inegal (diviziunile corespunzatoare valorilor reduse ale umezelii relative fiind mai mici, iar cele corespunzatoare valorilor ridicate, mai mari).
Din aceasta categorie fac parte: higrograful R. Fuess; higrograful Junkalor; higrograful Fischer; higrograful W. Lambrecht

Higrograful R. Fuess
Este format din: 1. cutie metalica; 2. geam 3. tambur cu mecanism de ceasornic; 4. parghia penitei; 5. schelet cilindric de metal; 6. carcasa confectionata din sita metalica; 7. un manunchi compus din 35-40 de fire de par omenesc, dispus orizontal; 8. garnitura metalica; 9. garniture metalica; 10. dispozitivul de punere la valoare a penitei inregistratoare; 11. carlig; 12. dispozitiv de amplificare; 13. ax de suspensie; 14. contragreutate cilindrica.

Higrograful Junkalor
Are drept piesa receptoare un manunchi compus din 35-40 de fire de par. Este format din: 1. manunchi de fire de par; 2. cadru metalic; 3. dispozitiv de punere la valoare; 4. parghie; 5. lama metalica; 6. dispozitiv de amplificare; 7. 8, 9 surub 10. ax de suspensie; 11. contragreutate cilindrica; 12. lama metalica; 13. garnitura de cauciuc; 14. parghie; 15. vergea vertical. Higrograma folosita la acest tip de aparate are diviziunile orizontale inegale din cauza neproportionalitatii existe intre deformarile firelor de par si variatiile umezelei relative.

Higrograful Fischer
Se distinge de celelalte inregistratoare de umezeala prin faptul ca are piesa receptoare formata din sase manunchiuri de cate 10-12 fire de par, grupate in doua lire a cate trei manunchiuri fiecare, precum si prin faptul ca toate piesele si angrenajele care il alcatuiesc se gasesc in interiorul cutiei aparatului. Higrograful Fischer foloseste higrograme cu diviziuni de umezeala relative inegale din cauza neproportionalitatii existente intre variatiile elementului respectiv si deformarile firelor de par.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

lira a cate trei manunchiuri de fire de par; lira a cate trei manunchiuri de fire de par; placuta metalica; placuta metalica; placuta metalica; placutametalica; lama rasucita; lama rasucita; lama rasucita; lama rasucita; ax de suspensie; piesa cilindrica; dispozitiv de punere in valoare; penita intregistratoare; surub; dispozitiv de amplificare; surub; bara metalica; ax de suspensie; garnitura paralelipipedica; ax cilindric; contragreutate de metal; parghia penitei; parghie; vergea verticala.

Higrograful Lambrecht
Se aseamana oarecum cu higrograful Fischer prin faptul ca are piesa receptoare formata din 8 manunchiuri a cate 15 fire de par, care constituie laolalta un dispozitiv in forma de lira. Este format din: 1. dispozitiv in forma de lira; 2. garnitura metalica; 3. surub; 4. vergea metalica; 5. dispozitiv de amplificare; 6. parghie.
Dimensiunile higrografului W. Lambrecht sunt mai mari decat ale celorlalte higrografe prezentate.

Higrografe cu dispozitiv de compensare


Sunt inregistratoare de umezeala care folosesc higrograme cu diviziuni trasate la distante egale pentru toate valorile elementului respectiv. Acest lucru este posibil gratie unor dispozitive de compensare, care anuleaza disproportionalitatea existenta intre deformarile firelor de par si modificarile procentuale ale umezelii relative.
Aceasta categorie cuprinde:
Higrograful tip J. Richard; Higrograful tip URSS-

model vechi; Higrograful tip URSSmodel nou.

Higrograful tip J. Richard


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

manunchi de fire de par; placuta de alama; placuta de alama; sasiu metallic; dispozitiv de punere in valoare; carlig; bucsa; ax paralelipipedic; ax de suspensie; cama curbata; cama; ax de suspensie; suport metalic; suport metallic; parghia penitei inregistratoare.

Cand umezeala relative creste, se produc urmatoarele fenomene: manunchiul de fire de par se lungeste; axul prismatic de care este fixat carligul se deplaseaza cu capatul superior catre aparat, determinand axul de suspensie sa se roteasca cu un unghi oarecare in acelasi sens; cama curbata exercita o apasare asupra celelaltei came obligand-o sa coboare, ceea ce face ca axul de suspensie sa se roteasca si el cu un unghi oarecare, dar in sens invers fata de axul de suspensie;

In consecinta: Parghia penitei urca pe higrograma catre valorile ridicate ale umezelii relative. Cand umezeala relative scade, piesa receptoare se scurteaza, iar parghia penitei descrie pe higrograma o linie descendenta.

Aparatul este prevazut si cu dispozitiv pentru indepartarea de higrograma a penitei inregistratoare.

Higrograful de tip URSS vechi


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

manunchi de fire de par; lamela elastica; cap paralelipipedic; capul parghiei; vergea paralelipipedica; manunchi de fire; ax exterior de suspensie; surub; cama curbata; cama; ax de suspensie; suport de ebonite; buton; vergea verticala.

Higrograful de tip URSS nou


manunchi de fire de par; invelis metalic concentric; invelis metalic concentric; surub; surub; lama speciala; carlig; dispozitiv de amplificare; surub; cama curbata; ax de suspensie; surub de punere in valoare; cama curbata in sens invers; ax de suspensie; parghia penitei inregistratoare; dispozitivul de indepartare a penitei inregistratoare de higrograma 17. garnitura metalica.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Efectuarea observatiilor si prelucrarea higrogramei


Curba continua a variatiilor umezelii relative a aerului este inscrisa de penita inregistratoare pe o diagrama numita higrograma. Aceasta se aseamana cu termograma, de care se deosebeste numai prin faptul ca liniile orizontale reprezinta, cum e si firesc, valorile umezelii relative de la 0 la 100%.
Graficele lunare Se construiesc si se utilizeaza la fel ca si graficele de corectie pentru higrometru, in situatiile cu temperaturi sub -10C. Pe axa orizontala (abscisa) se trec, la o scara convenabila (de obicei 1mm = 1%) valorile citite pe higrograma la orele 1, 7, 13, 19, iar pe axa verticala (ordonata) valorile determinate pentru aceeasi ora cu psihrometrul. Punctele de intersectie ale tuturor absciselor si ordonatelor corespunzatoare celor 2 tipuri de valori alcatuiesc elipsa de imprastiere.

Graficul de iarna Se construieste la fel ca graficele lunare, deosebirea constand numai in faptul ca pe ele se trec valorile de umezeala relative determinate in mai multe luni premergatoare iernii. Pentru usurarea analizei variatiilor pe care le sufera corectiile de la o luna la alta se recomanda ca punctele din luni diferite sa fie inscrise pe grafic cu culori deosebite.

Instalarea si intretinerea higrografelor


Higrograful se instaleaza impreuna cu termograful pe podeaua celui de-al doilea adapost meteorologic la inaltimea de 2 m fata de suprafata activa-subiacenta. In timpul functionarii el trebuie sa aiba pozitia perfect orizontala si carcasa de protectie a pieselor exterioare montata. Pentru ca functionarea sa fie ireprosabila aparatul trebuie mentinut in cea mai perfecta stare de functionare. Indepartarea prafului si a produselor de condensare depuse pe cutia si angrenajele lui constituie prima conditie ce trebuie indeplinita. Periodic, higrografului trebuie sa i se verifice umezeala relativa de 100%, operatie ce are drept scop atat punerea lui de acord cu indicatiile psihrometrului, cat si regenerarea firelor de par, mai ales dupa perioadele de seceta.

Bibliografie
Elena Dumitrescu, Curs de meteorologie -

climatologie, vol I, Centrul de multiplicare al Universitatii Bucuresti, 1973 Sterie Ciulache, Meteorologie - manual, Centrul de multiplicare al Universitatii Bucuresti, 1973 Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, Esential in meteorologie si climatologie, Universitara Bucuresti, 2007