Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anatomia coronarelor
Artera coronara dreapta - porneste din sinusul aortic drept - iriga nodulul sinoatrial, atriul drept, ventriculul drept, peretele posteroinferior al ventriculului stang
Artera coronara stanga - porneste in sinusul aortic stang - are doua ramuri principale - ramura interventriculara anterioara si artera circumflexa
Anatomia coronarelor
-ramurile celor doua artere coronare nu se anastomozeaza -circulatia este de tip terminal -daca este obliterat un ram arterial circulatia nu poate fi deviata prin colaterale - teritoriul cardiac se necrozeaza
Ischemia miocardica
Ischemia miocardica
-scade contractilitatea miocardului -scade forta de ejectie -scade debitul sistolic si consecutiv debitul cardiac
Ischemia miocardica
-scade complianta ventriculului stang la umplerea diastolica -scade fractia de ejectie (FE=DS/VTD * 100) -scaderea fractiei de ejectie si scaderea compliantei ventriculului stang determina staza in venele si capilarele din mica circulatie
Ischemia miocardica
-organismul compenseaza prin stimulare simpatica -creste consumul de oxigen al miocardului - scade durata diastolei - durata in care se face irigatia miocardului
Stenoza coronariana
-reducerea diametrului coronar -stenoza coronariana critica - debitul de repaus este pastrat dar la efort debitul prin vas nu mai poate sa creasca pentru a aduce suplimentul de oxigen si glucoza necesar
Cardiopatia ischemica
-ingustarea lumenului coronarelor prin placi de aterom -formarea unui trombus in teritoriul coronar, cel mai frecvent pe o placa de aterom - spasm coronarian
Cardiopatia ischemica
Angina stabila
-provocata de efort, emotii, frig, masa copioasa -localizata retrosternal -localizata pe o suprafata extinsa - caracterul durerii - constrictie, gheara, apasare, torsiune, arsura, greutate la respiratie
Angina stabila
-iradiaza in umar sau bratul stang, pe partea cubitala a antebratului, la nivelul ultimelor doua degete, interscapulovertebral, spre mandibula -dispare rapid (5 minute) dupa incetarea factorului declansator sau la administrare de nitroglicerina
Angina instabila
-durata mai lunga (15 - 20 de minute)
Infarctul miocardic
-durere intensa -persista peste 30 de minute - nu cedeaza la nitroglicerina
-Astenie
-Sincopa
CK-MB
Troponinele
-I si T
-proteine din miocard -se elibereaza incepand cu primele 3 ore de la instalarea hipoxiei -sunt mai specifice decat CK-MB
Mioglobina
-proteina prezenta in muschii scheletici si in miocard
TGO si LDH
-transaminaza glutamica oxalacetica (TGO) -lactat dehidrogenaza (LDH) -cresc mai lent -dupa 12 ore de la producerea hipoxiei
-la pacientii cu angina stabila ECG este normal in afara acceselor (o treime) - la pacientii cu angina stabila pot exista modificari de faza terminala (de repolarizare) - doua treimi din cazuri
Irigatia miocardului
-se face de la epicard spre endocard
Curentul de ischemie
-hipoxie moderata, reversibila
-ischemie subendocardica - unda T apare ascutita si pozitiva -ischemie subepicardica - unda T ascutita si negativa
Curentul de leziune
-hipoxie mai severa, dar inca reversibila -prezinta modificari la nivelul segmentului ST -segment ST subdenivelat - leziune subendocardica -segment ST supradenivelat - leziune subepicardica
Curentul de necroza
-modificari grave, ireversibile -zona necrozata nu are activitate electrica -unda R din derivatia respectiva dispare sau este amputata
Curentul de necroza
-unda Q de necroza are o durata de cel putin 0,0 4 secunde -unda Q de necroza are amplitudinea de cel putin 1 / 4 din unda R care urmeaza
-unda Q de necroza este permanenta pe traseul ECG dupa producerea unui infarct miocardic
Infarctul miocardic
-obstructie brusca a unei coronare -teritoriul respectiv nu mai este irigat cu sange -in zona respectiva se produc distrugeri ale miocitelor, se dezvolta tesut de granulatie apoi tesut cicatriceal
-6 ore - 7 zile
-incepe sa se formeze cicatricea fibroasa
Anteroapical V1 - V4
Inferior DII, DIII, aVF