Sunteți pe pagina 1din 63

1

Religia dacilor de dinainte de Hristos pn azi Cuvnt nainte Testamentul Zalmoxian Dacoromn Studiul Testamentul Zalmoxian Dacoromn a fost la dispoziia celor interesai, nainte de a fi prezentat spre analiz si dezbateri n cadrul Cercului Deceneu pentru studierea limbii si civilizaiei dacilor, ntr o sedin de lucru din anul 1!"#$ %n anul &##' am fost invitat si am participat pentru prima dat la o sedin de lucru a (cademiei Dacoromne$ (m mers cu studiul Testamentul Zalmoxian Dacoromn$ ( fost citit de d l )eo Stroe, presedintele (cademiei Dacoromne si de ctre *asile +$ Zrnescu$ (u ,otrt s l publice asa a aprut, fra-mentar n revista (SC./T+(/01+2( nr$ &3&##' si, n ntre-ime, tot sub auspiciile (cademiei Dacoromne 4vezi ),eor-,e )avril Copil3)eo Stroe, 5ile din Testamentul Zamolsian Dacoromn, 6ditura Dacoromn, 7ucuresti, &##8$ ( urmat comunicarea cu acelasi titlu, susinut la (l *++ lea Con-res +nternaional de Dacolo-ie, iunie &##8$ Religia dacilor de dinainte de Hristos pn azi 9entru cei care sunt ateni la biblio-rafie vor observa c si lucrarea aceasta vine de demult$ (vnd n vedere c 1osii sunt mereu actuali, ca srbtoare reli-ioas de mas, se ridic ntrebarea de ce nu a fost redactat si publicat pn acum: *oi rspunde tot printr o ntrebare, la care nsumi trebuia s a;un-$ 5r actul sfinitor al preoilor daci zalmoxieni, apoi tot al preoilor daci, nou testamentari, de litur-,ie latin, de litur-,ia -reac n limba slavon, apoi n limba romn, continuitatea noastr pe plan reli-ios de dinainte de <ristos, ar fi traversat mileniile: Comoara este n snul 7isericii 0rtodoxe =omne$ Trimind lucrarea spre consultare, )eo Stroe a fost primul care mi a rspuns, nvitndu m s o susin n cadrul (cademiei Dacoromne, pe data de 1' septembrie &#11$ /a nc,eierea sedinei de lucru, a anunat c academia o va tipri n scurt vreme$ =eli-ia dacilor de dinainte de <ristos este activ si azi, n cadrul 7isericii 0rtodoxe =omne, cu o lar- participare a crestinilor$ ),eor-,e )avril Copil
&

Religia dacilor de dinainte de Hristos pn azi Srbtoarea Mosilor Cultul zalmoxian dac n comuna Bezdead, jud Dmbovia si n alte

localiti, azi, n ara noastr de dintotdeauna, Dacia. Cult pstrat de ctre cine? De ctre noi, dacii de dinainte de Hristos, pn azi !i pn mine si mereu, mereu, pn cnd neamul nostru va ajun"e n orizontul civilizaiei divine! + Contextul istoric si reli-ios 1$ %nainte de <ristos iturg!ia dacilor zalmoxieni de dinainte de Hristos" din primul mileniu" din al doilea si din al treielea" de dup Hristos &$ De dup <ristos iturg!iile nou testamentare# liturg!ia de rit grecesc" liturg!ia de rit dacic" liturg!ia de rit roman $RH%&'%SC('%$ T)T)R(R D$C% (R" *)ST%+%$+$ 'R%M$" n,iin-at de .inecredinciosul mprat *)ST%+%$+ C& M$R&" autoce,al" autonom" unitar %mpratul >ustinian ?'&@ '8'A este trecut n Calendarul ortodox romn la data de & au-ust$ De ce nu este Sfntul mprat >ustinian cel 1are, ci doar 7inecredinciosul: 9ropunem s vieuim cu strmosii nostri daci din acele vremi, ntr o manier accesibil tuturor cititorilor, evitnd ariditatea unui studiu, dar avnd ncorporate documnente, date istorice, fr de care ste;aul multimilenar al vieuirii noastre n spaiul carpato danubiano pontic este umbrit, constiina continuitii noastre aici n Dacia noastr etern, =omnia de azi, fiind obturat$ Dup citatul din Timotei Cipariu totul devine vivant, ne provoac s ne ntrebm, s aflm, s ne trezim din somnul istoriei$ Se impune precizarea c n studiul Testamentul Zalmoxian Dacoromn ?1A, demonstram, cu textele pe fa, la ndemna tuturor cititorilor, c avem consistente pa-ini din reli-ia dacilor de pn la <ristos, pstrate pn n zilele noastre$ 6le ne introduc n tainele reli-iei strmosesti$ 9rin fra-mentele din piesa de teatru Deceneu ?&A avem o atr-toare cltorie n istorie, n mileniul nti de dup <ristos si la nceputul celui de al doilea, iar prin ultima parte vom tri mpreun desfsurarea la scar de mas, azi, a unei srbtori din reli-ia noastr zalmoxina de dinainte de <ristos, srbtoare ncorporat n 7iserica 0rtodox =omn$ 6 vorba de srbtoarea
B

mosilor$ Si toate acestea ne certific fapul c noi, dacii, suntem noi, romnii de azi$ Suntem prezeni n actualitate, prin sirul -eneraiilor, c,iar pe planul definitoriu al unui popor, cel spiritual, reli-ios$ 9rin fra-mentele de teatru ce urmeaz, cei mai muli dintre cititori vor a;un-e la documente despre care

nu aveau cunostin$$$ $CT) %% Scena % Timotei Cipariu# (scult poete$ %n anul B#B, sfntul Dasiu era episcopul Durostorului ?#u mai citesteA$ 9oete, poate nu stii n ce ar era Durostorul, ce neam tia n aceast localitate: %i spun eu, dacii, frioare$ Dar asta ar fi datoria voastr, s v dacizai iar numele voastre si al localitilor voastre$ Dac nu, trii n mizeria umilirilor si pstrai le$ %mpnai v cu slavonisme, turcisme, ma-,iarisme, ttrisme, de s nu mai stie nimeni, cine suntei$ De la o vreme nici voi nsiv$ ?Continu lecturaA$ %n anul B&', la conciliul ecumenic de la Ciceea, particip 9roto-ene, episcopul Sardicei, 1arcu, episcopul Comeei, 9istu, episcopul de 1arcianopolis$ %n anul BD@, la conciliul de la Sardica, particip 9roto-ene, episcopul Sardicei, *itale, episcopul (pelor, )audeniu, episcop de Caissus, Calvu, episcopul +scului, 9are-oriu, episcopul Scupilor, 1acedoniu, episcopul .lpianei, (rtemidoru, episcopul 7lacenei, din Dacia$ ?$entru sineA + am spus, asa, din Dacia, dar tot nu pricepe c si celelalte, aproape toate, sunt tot din Dacia, din Dacia de sub ocupaia roman$ (tunci Dacia era una, att cea liber ct si cea de sub ocupaia roman$ Din sudul si din nordul Dunrii$ ?%poi continu s citeascA$ 1arcu episcopul Sisciei, mai adevrat al Comeei, din Dacia, episcopii arieni .rsaciu, din Sin-idunum,*alente, din 1ursa$ %n anul B"1,la 1arcianopolis era episcop 1artiriu$ /a conciliul nti ecumenic de la Constantinopol a fost si Ciceta, episcopul =omatianei ?=emesianeiEA$ /a (piaria, n D#D, era episcop /upiciniu, prieten si aprtor al sfntului +oan Crisostomul$ %n D#!, la Caissus, era episcop 1arcianu$ /a conciliul al +++lea, de la 6fes particip +ulian, episcop din Sardica, Doroteiu, episcop din 1arcianopol, +acob, episcopul (britului$ %n anul D'1, la conciliul al +* lea, din Calcedon, particip Dio-ene, episcopul =emesianei$ %n anul D'", sase episcopi se adreseaz n scris mpratului /eon$ (cestia sunt 1arcian al (britului, 1ariale de (piaria, 1enifilu din Durostor, 1arcel din Cicopole, 9etru din Covae, Ditta ?DizzaA din 0desus, din ScFtia$ S precizez, pe nelesul tuturor c e vorba de 0desus din Dacia: %n anul D'" mai erau episcopi, Zosimu al Sardicei, *alerian al 1arcianopolisului, .rsiciniu al Scupilor,$ %n D'!, episcop de 1arcianopolis era 9aul al Develtului, >ovinu$ %n '1", episcopul Cicopolei era (matiu$ %n anul 'B', mpratul +ustinian
D

ntemeiax (r,episcopia +ustiniana 9rima$ %n '!D, 5elice, episcop de Sardica$ %n anul @"@, episcopul .rsu$$$ 'oetul# .rsu din Dacia$$$ Cu mai rezistE Timoptei Cipariu /$entru sineA# Dac nu i as fi spus, uneori, din Dacia, nu ar fi tresrit$ (r fi trebuit s nu mai reziste de cte ori am rostit numele unor daci$ Doar numai noi dacii, eram si n =omnia de azi si n 7ul-aria si n Serbia, pn n secolul al *++ lea$ 7ul-arii si srbii nu veniser n 6uropa 0,, o,, o,E ?Ctre salA Sub mpratul +oaniciu, n 1&#B, romnii se unesc cu biserica =omei$ 'oetul# Cumai rezist$ Cipariule, riscm s rmnem fr spectatori$ Se vor ridica toi si vor mer-e la 7iblioteca (cademiei si vor copia ntre-a dumitale crticea$ Timotei Cipariu# (, nu, nu e nevoie$$$ /e o citesc eu toat$ De ce s mai piard timpul cu deplasarea ?!pre salA$ 9n la ntia dezbinare, sub patriarul 5otie, n anul "@!, biserica era numai una, catolic n credin si cu oarecare diversitate n ceremonie si rituri$ Dup naionalii si limbi$ Cu ritul -recesc, latin, armenesc, sirian, coptic, etiopian, etc$ Scena %%% ?Deceneu si !&ntul 'asile cel (are, n inute sacerdotale simpleA. Deceneu# Sfinte *asile cel 1are, mpratul +ustinian prea des si diri;at se uit c este dac a zidit biserica Sfnta Sofia din Constantinopol, o mndrie a bisericii universale si drept credincioase$ Tot el nfiineaz, n anul 'B', c,iar n plina lume a dacolatinilor mei, nord si sud dunreni, o ar,iepiscopie autocefal$ S,ntul 0asile cel Mare# Cu alte cuvinte independen reli-ioas$ C,iar asa s fi fost: Deceneu# 9rinte, pentru cuvintele acestea, confraii Sfiniei *oastre, -recii, v ar rezerva o soart cel puin ca a Sfntului ierar, +oan )ur de (ur$ Sur-,iunul$ 9e via$ Da, c,iar asa a fost, independen reli-ioas fa de Constantinopol, adic ar,iepiscopie de sine stttoare, asa cum erau celelalte mari ar,iepiscopii ale lumii crestine$ S,ntul 0asile cel Mare# )recii mei, din nefericire, ndeprtndu se de iubirea divin, s au sur-,iunit pe ei nsisi fa de Dumnezeu$ Deceneu# >ustinian, desi era mpratul Constantinopolului, voia s asi-ure cele divine n continuitate fireasc pe pmnt$ S ar fi evitat cruciada ortodox mpotriva poporului crestin dac$

S,ntul 0asile cel Mare# Dar cu =oma: Deceneu# Tratativele se desfsurau cu buncredina$
'

S,ntul 0asile cel MareG 0,, o,E ?)resare. (ut discuia la alt subiectA 1ari nenorociri se abat peste lume$ Srbii din fosta +u-oslavie, indiferent cum se numesc ei, tot de un neam sunt, pltesc ei ceva$$$nc mai pltesc$ 9e teritoriul lor e mereu rzboi$ 1ondial, civil, local, balcanic$$$ Sunt ca nisipul misctor$ C au stabilitate$ Din sn-ele lor stri- toi consn-enii ti, Deceneu, dacii, sau tracii, cum se numesc dacii din adncimea 7alcanilor$ Stri- si stri-tul lor a;un-e pn la Tronul ceresc$ >umtatea de nord a fostei federaii iu-oslave este pmntul natal al dacilor si tracilor, iar cea de sud a ilirilor$ +lirii acestia erau foarte nrudii cu voi$ Dac nu cumva mai mult dect nrudii$$$7ul-aria de asemenea, n proporie de optzeci la sut sa format pe teritoriul dacilor, cealalt parte, de douzeci la sut, aparine Traciei$ Si srbii si bul-arii, i au mcelrit pe dacii ti$ (u mai rmas destule insule, dar si -rupuri mai mici, de dacolatini, ntre srbi, muntene-reni, sloveni, croai, bosnieci, ,ere-ovineni, bul-ari, dar nici acum nu li se d dreptul la existen, la scoli si biserici n limba lor$ Deceneu# (sta, aici, n Cer se stie foarte bine$ Dar Sfinte *asile cel 1are, nu prea nele- de ce abai discuia la raporturile dintre srbi si bul-ari, cu dacii mei$ 6u nu prea nele- de ce este sur-,iunit, n suferin, fa de Dumnezeu, neamul -recesc$ S,ntul 0asile cel Mare# 6sti abil, Deceneu$ Cu m lasi n afara adevrului$ *rei s m tra-i de limb, ca s afle ai ti, ?%rat spre salA acum$ (devrul e adevr si nevredinicia oamenilor niciodat nu l poate ster-e din eternitate$ Ca si srbii si bul-arii si -recii mei au lovit n mod nen-duit, n traci$ Si azi se mai opintesc s i afunde n moarte$$$Da, da$$$pe traci, cu alte cuvinte, pe vala,ii din )recia$ 9e dacii ti$ 9e romnasii ti$ C toi suntei de un neam si de o limb, indiferent cum v numii$ (sa este, Deceneu, dar te ro- s fii cu luare aminte, la o nedumerire a mea$ Deceneu# (scult$ S,ntul 0asile cel Mare# De ce ai renunat, pentru ara voastr, la denumirea de Dacia: %i zicei, azi, =omnia si v zicei romni, dar tot daci suntei, tot din Dacia ?$auzA$ *d c taci$$$ Deceneu# 1 ntristasi, Sfinte *asile cel 1are$ 9i, de aceeaE Sunt mut de durere$ S ster-i numele rii tale, numele neamului tu, constiina clar a continuitii de loc, de neam, de ar, n sirul mai multor mii de ani, pentru

niste socoteli lumesti, con;uncturale$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Dar, Deceneu$$$ Deceneu# Cu m mai arde cu fierul nrosit, Sfinte *asile cel 1areE (i toat dreptatea, de nesters din eternitate$ Cei ce au dat, abia n a doua ;umtate a secolului al H+H lea, noul nume de =omnia, au privit spre spri;inul lumii acesteia , spre rile latine, nu spre cei de sus, spre Dumenzeu$ Dac neamul
8

-recesc este n sur-,iun pentru pcatelele lui, la noi e mai -rav, sur-,iunul, plus uitarea$ S,ntul 0asile cel Mare# (mnezia$ Deceneu# Ce: S,ntul 0asile cel Mare# (mnezia$ .n termen medical$ Deceneu# Da, da, da$ 7oala uitrii propriei identiti$ Cumai c, Sfinte *asile cel 1are, cauza acestei boli, sunt tot -recii Sfiniei *oastre$ S,ntul 0asile cel Mare# Cred c pe mine nu are rost s m lmuresti$ *ezi cum se in -recii mei de poalele cerului, n ru-ciuni, s i a;utE /e port de -ri;, dar nu mpotriva adevrului etern$ Deceneu# (sa e Sfinte *asile cel 1are, cu vrednicie triesti, n spiritul lui Cristos$ Dar$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Ce, dar:E 6 partea ta de lupt, pentru a transmite si a instaura adevrul si dreptatea pe pmntul Daciei$ Sunt ai ti, s te asculte$ Deceneu /$entru sineA# De parc -recii, te ascult$ ?%poi ctre salA (i vzut ce a fcut Sfntul *asile cel 1are: )rec n toat le-eaE 9e cnd s demonstrez, cum ne au decapitat -recii, uite asa m a ntors, ca s v spun cte ceva despre venirea slavilor n 7alcani, despre numele de Dacia$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Te am deturnat$ Deceneu# Ce : S,ntul 0asile cel Mare# ( deturna$ .n neolo-ism$ Deceneu# Da, da, da$ S,ntul 0asile cel Mare# Deceneu, esti un nvat, un mare nvatE Ce mi tot dai cu ce:E Deceneu /!e ia cu minile de tmpleA# Ce m fac, Doamne, ce m fac: ?!pre cer, cu putereA ZalmoxisE ZalmoxisE ZalmoxisE ? %poi linistit, ctre !&ntul 'asile cel (areA$ %n nici un fel nu m pot compara cu neamul tu$ S,ntul 0asile cel Mare /$entru sineA# Cici nu am zis asa ceva$ Deceneu# 9oftim: S,ntul 0asile cel Mare# 6i, da, folosei si tu, un limba; elevat$ Deceneu# (cademic, ca ntre nvai$

S,ntul 0asile cel Mare# Da, acesta este cuvntul$ Deceneu# (i mei au fost la niste cursuri academice$ (tunci l au auzit prima dat$ S,ntul 0asile cel Mare# 1 ai fcut atent$ Deceneu# 9rofesorii lor triau pe cai si mer-eau ncotro mer-ea vntul$ 9oftim, este un cuvnt slav, Sfinte *asile cel mare, slavul po,teti$ + au luat slavii, pe stia ai mei si le a ndesat pe -t attea cuvinte, c era s se sufoce$ 9riveste la ei, Sfinte *asile cel 1are ?%rat spre sal12 Toi, fra excepie,
@

si terorizeaz copiii, cnd spun ce, n loc de poftim$ +ar toi copiii spun ce, fr ca prinii s i fi nvat asa cevaE S,ntul 0asile cel Mare /Cu s&iiciune, cu "rijA# Deceneu, preoimea dacilor, rezist n sufletele nevinovate ale copiilor: =edutele voastre de aprare$$$?!e nc*in cu mult cucernicie, trei nc*inciuni, atin"nd cu de"etele minii drepte pmntulA$ Deceneu /+e&eritor la nc*inciuniA# 1ulumim Sfiniei *oastre$$$?Cu alt tonA$ (sa c, prinii copiilor au devenit, mercenarii slavilor, mpotriva propriului neam$ C,iar mpotriva propriilor copii$ Cuvntul ce, este strvec,i, auto,ton, daciesc$ 6ste cuvnt latin$ Din c,iar seva coloanei multimilenare a neamului$ S,ntul 0asile cel Mare# Doamne, da nc,isi mai sunt la minte, stia, ai tiE Si tot mer-, asa, nainte$$$/i i rusine de limba de acas$ Deceneu# Sfinte *asile cel 1are, ei cred c poftim este un cuvnt romnesc$ (sa c, din patriotism si defi-ureaz ei copiii ?)rist, amttA$ +art m Sfinte *asile cel 1are$ 1i e -reu s recunosc$ Da, le este rusine de limba de acas, socotesc cuvntul ce, ca fiind, asa, rnesc$ Desi, a fi, asa, rnesc, nseamn uriasa ;ertf de sn-e, pentru pstrarea neamului$ Si mai nseamn pinea cea de toate zilele, rotund, miezoas, pe mas$ Starea aceasta de lepdare de limba matern si de aprare a uzurpatorului, care s a impus prin sabie, mrturisesc c procesul de slavizare este n plin desfsurare$ Stpnii le au ptruns n subconstient si acioneaz de acolo$ (sa c, alunecarea spre o alt memorie, spre un alt ocean spiritual, spre o alt patrie spiritual, mer-e de la sine$ 6 limpede, priveste i ?%rat spre salA$ Cici mcar nu constientizeaz cum sunt furai$ Cum un ntre- popor, este furatE + se nma-azineaz n sine, ape freatice strine$ S,ntul 0asile cel Mare# Cici nu m ar mira ca luciferienii stia, care, la +alta, la 1alta si mai n urm laIdar s trecem peste ultima secretomanie pmnteasc, nici nu m ar mira, am zis, s i fi at din nou =omnia, drept plocon, =usiei$(ceasi litur-,ie$ 0 mare parte din vocabularul litur-ic si laic, identic$ (r-umentul 1oscovei a fost clar$ Suntei de;a slavizai, -ndii

c suntei romni, luptai s rmnei romni, dar prin vocabularul litur-ic, prin termenii reli-iosi, tot alunecai spre 1oscova$ (cest vocabular acioneaz de;a ca un ma-net, din subconstientul vostru, ducndu v, pe nesimite si mai aproape de 1oscova$ (lunecai, fr s stii$ Si, 1oscova, miloas, i a ru-at, la tr-uial, pe ceilali mpritori de lume, s accepte ideea, c, dormii de mult vreme$ Si le a promis, s se comporte, lin, cu voi$ Si stnca doarme si alunec lin$ ?$entru sineA$ Cici mcar nu stiu s si apere interesele$ Se tot lupt cu 1oscova pentru 7asarabia, n loc s cear plecarea 1oscovei din prima lor 7asarabie, din Transnistria, ocupat de rusi n 1@!&$
"

Dac adormir n ei amintirile despre romnii din Transnistria, cum s le trezeasc Deceneu constiina de sine, din primul mileniu:E Deceneu# 0f, of, ofE Si ce bine eraE 0 desfsurare litur-ic, precum ploaia roditoare peste o-orE Ceamul cnta n versuri, le-ile morale, divine$ Cnta la bucurii si la necazuri$ Si ne era usor, n faa necazurilor vieii$ /ucrul de toate zilele, totul, totul se ritualizase, devenise obicei$ 9opor cu suflete de stnc$ (cum au mai rmas basmele, povestile$ C,iar si att si ar fi niste feresti ctre lumin, feresti prin care s evadeze, din ntunecimi$ /e citesc, sau le rostesc pe dinafar, uluii de frumuseea lor, dar nu mai pot s nelea- adevrurile eterne, rmase, n basme$ )ndul nu mai ndrzneste s urce pn la nlimi$ Dar s lsm suprrile, Sfinte *asile cel 1are si s i spun o poveste$ S,ntul 0asile cel Mare# C,iar: ?CopilresteA *oi avei niste basme, cum nu le mai are nimeni n ;urul vostru$ Cici un neam cu care v nvecinai acum$ %n afara acelora, care, din traista voastr, au czut n traista lor$$ Spune, spune, Deceneu, abia astept$ %mi plac enorm povestile romnilor$ Deceneu# C,iar: S,ntul 0asile cel Mare# C,iarE Dceneu# S vedem, asta o s i plac: S,ntul 0asile cel Mare# 0 s mi placE Spune mi o, te ro-E Deceneu# ( fost odat un romns de al meu$$$ S,ntul 0asile cel Mare# ( fost odat un romns de al meu$$$ Deceneu# Si avea acest romns o slu-$$$ S,ntul 0asile cel Mare# $$$o slu-$ Deceneu# Seara cnd veneu de la lucru, soia romnasului meu i astepta cu

masa ntins$$$ S,ntul 0asile cel Mare# masa ntins$ Deceneu# 1mli- mpturat cu brnz$ S,ntul 0asile cel Mare# Cum e asta: Trebuie s fie bun, c mi las -ura apE Deceneu# .n rnd de unt si de brnz de oi, dar nu telemea si un rnd de mmli- si tot asa pn se umple strac,ina$ (poi o ulcea de smntn, pe deasupra$ S,ntul 0asile cel Mare# $$$apoi o ulcea de smntn, pe deasupra$ Deceneu# Stpnul si slu-a se nc,inau frumos, mulumind Cerului, si, unul de o parte si altul, de cealalt parte a strac,inii, ncepeu s mnnce$ Si tot asa sear desear$ 9n ntr o sear cnd$$$ S,ntul 0asile cel Mare# 9n ntr o sear cnd$$$ Deceneu# Slu-a -ri stpnului su$ Si i spuse c la bun stpn o nimerit$ S,ntul 0asile cel Mare# /a bun stpn$$$
!

Deceneu# Dar c mai nainte, la un alt stpn, ntr un sat ndeprtat$$$.n stpn ru la suflet$ Ciciodat nu era mulumit$ S,ntul 0asile cel Mare# <ain, ,apsnE Deceneu# Si uite asa, l lua de urec,i si l rsucea$ Slu-a rsuci strac,ina cu mmli-a mpturat, ca s arate stpnului de fa, cum l nvrtea de urec,i, vec,iul stpn$ (poi slu-a tcu si ncepu s mnnce n continuare$ S,ntul 0asile cel Mare# 5oarte bine, foarte bine, trebuia s mnnce$ ( venit de la lucru$ 6ra flmnd$ Deceneu# %ncepu s mnnce si stpnul$ S,ntul 0asile cel Mare# 9rea bine$ Si el venise de la lucru$ Si el era flmnd$ Deceneu# Slu-a mnca rar, fr -rab, ca de obicei, din ;umtatea de strac,in dinspre el$ Si stpnul mnca, dar din cnd n cnd se oprea din mncat$ Se -ndea la ceva$ +i trecea lui prin -nd ceva$ S,ntul 0asile cel Mare# S mnnce, Deceneu$ Cu l zori, c ne spune el dup ce mnnc$ Cu i asa:E Deceneu# (sa e, asa$$$Si stpnul acesta se mir, ce stpn ru avusese slu-a$ S,ntul 0asile cel Mare# 9e drept cuvnt$ Deceneu# Si zici, -ri el de la o vreme ctre slu-, c, uite asa te rsucea de urec,iE Si rsuci si stpnul strac,ina cu mmli- mpturat$ Si iar se puser pe mncat$ Si nelese stpnul c dracul si b-ase coada n cas$ Cevast sa punea brnz si unt numai n ;umtatea dinspre brbatul ei, iar de

partea slu-ii, numai mmli- -oal$ (sa au fcut -recii ti, Sfinte *asile cel 1areE S au urcat, n biseric, la conducerea neamului daciesc si au luat de partea lor, tot ce se putea lua$ 9n si limba din biserici si scoli$ Scolile, stim toi, tot n biseric erau, dar si pe ln- re-i$ (sa c Sfinte *asile cel 1are, ntorc si eu farfuria, asa cum ai ntors si Sfinia Ta, convorbirea dintre noi, de cte ori ai vrut$ S,ntul 0asile cel Mare# C,iar de cte ori am vrut: Deceneu# C,iar$ S,ntul 0asile cel Mare# De ce nu ai ntors o si dumneata: De ce n ai ntors farfuria la loc: Deceneu# +aca o ntorc$ Si o ntorc de cte ori o vei rsuci$ (i spus, Sfinte *asile cel 1are, despre -recii Sfiniei *oastre, c, din nefericire, ndeprtndu se de iubirea divin, s au sur-,iunit per ei nsisi, fa de Dumnezeu$ S,ntul 0asile cel Mare# Da, am zis si eu, colea, o vorb$ Deceneu# (poi, Sfinia *oastr repede a coti-it o, mutnd vorba la nenorocirile pricinuite dacilor, de ctre srbi si bul-ari$
1#

S,ntul 0asile cel Mare# 1 prefac a nu auzi cum te exprimi, Deceneu, dar i amintesc ce am zisG C srbii si bul-arii si -recii mei au lovit n mod nen-duit n traci$ Si azi se mai opintesc s i mai afunde n moarte$ Deceneu# (sa e$ S,ntul 0asile cel Mare# (tunci ce vrei, Deceneu: (i -sit n tr-, smn de ceart: Deceneu# 1i ai pus o ntrebare de m am tulburat si m am tot dus dup rspunsul ei$ Cum spunea Sfinia *oastr: 1 ai deturnat$ S,ntul 0asile cel Mare# 6u: Deceneu# Da, Sfinia *oastr$ Ca de ce am renuna la numele de Dacia$ Si m tot ntrebai si m tot duceai mai departe de -rdina cu -recii Sfiniei *oastre$ 6u desc,isesem vorba despre independena reli-ioas a a latinilor carpato balcanici, prin (r,iepiscopia +ustiniana 9rima$ Si s a nlcrimat sufletul Sfiniei *oastre$ Doar stii de ce$ S,ntul 0asile cel mare# Stim amndoi$ /a ce bun s mai discutm si s ne tulburm amndoi$ Deceneu# (devrul tulbur, Sfinte *asile cel 1are: S,ntul 0asile cel Mare# 5ormularea mea a fost nefericit$ Cu asa ceva am -ndit$ Deceneu# Cu pentru noi, Sfinte *asile cel 1are, ci pentru dumnealor$ +at

ce frumos dorm$ ?%rat spre salA$ 9entru ei trebuie s discutm$ Spre a se face lumin$ S,ntul 0asile cel Mare# S discutm, Deceneu$ Deceneu# Despre ce:E Despre cuvintele slave, care si azi le mai alun- din limba noastr pe cele daciesti:E Cu abilitate m ai deturnat si pe teren lin-vistic, rsucind convorbirea noastr n asa fel, nct s nu se fac lumin$ S,ntul 0asile cel Mare# Cum, n am fcut lumin:E Deceneu# /umin deplin, Sfinte *asile cel 1areE Cu va fi lumin deplin peste neamul meu si nici trezirea din somnul cel de moarte, dac nu se stie si ce au fcut -recii$ (sa c, Sfinte *asile cel 1are, neamul meu trebuie s afle adevrulE Cimeni nu se mai atin-e de strac,in, nici Sfinia *oastraE ?$entru sineA Cu i dusmnim pe -reci$ (vem si izvoare tainice comune$ /umini$ Doar c -recii sunt neamul care accept cel mai -reu -lasul adevrului$ Cici azi nu mrturisesc, limpede, de cnd au venit n )recia si ce anume au fcut ei si ce anume au luat de la cei pe care i au -sit n )recia$ S,ntul 0asile cel Mare /$entru sineA# Te pui cu dacienii:E Totdeauna a fost asaE Deceneu /$entru sineA# (sa, asa, stie tot, dar dac nu l iau de scurt, pot trece vremile, iar vremile i vor n-ropa si mai adnc pe ai mei$ ?Ctre !&ntul 'asile cel (areA$ S ne ntoarcem, Sfinte *asile cel 1are, la
11

isprvile -recilor$ +sprvile -recilor si martirizarea neamului daciesc$ S ncepem, asa, -ospodreste$ Cu cele de nceput, de pe la anul sapte sute, pn la anul o mie dou sute$ C asa, cu limba noastr dacolatin, cu numele de Dacia, cu slavonismele b-ate cu anasna, prin biseric, n capul romnilor si n cancelariile domnitorilor, iese un -,iveci$ %i simt -ndul, Sfinte *asile cel 1are$ %ncerci s m detrurnezi iar$ Da, da, limba dacian este limb de izvor latin$ 6l este activ si l murmurm, n cuvinte si azi, n mileniul al treielea$ Dar -ata, Sfinte *asile cel 1are$ S facem o nele-ere$ S analizm faptele, -ospodreste, pas cu pas$ Dac nu, alta cale nu exist, voi cere o audien la Tronul Ceresc$ S,ntul 0asile cel Mare /!are ca arsA# Cu, nu e cazul, doar stii, nimic si nimeni nu m clinteste din eternitatea adevrului$ +ar dreptatea se va mplini, dup voia Domnului nostru +isus Cristos, n (devrE 6u sunt calea, adevrul si viaa, zice Domnul$ Deceneu# 9rea bineE Deci napoi la mpratul +ustinian, dacolatinul nostru, mndria ntre-ii ortodoxii si mai cu seam a -recilor$ S,ntul 0asile cel Mare# De bun seam, de bun seam, Deceneu$ Deceneu# Dacolatinul nostru de la care Sfinia *oastr m a aruncat la srbi

si bul-ari si la sc,imbarea numelui rii mele din cel de Dacia n cel de =omnia, de nu mai a;un-eam la nmormntarea neamului meu, dect$$$n mileniul al patrulea$$$+ar acest mprat +ustinian, care domnea la Constantinopol, peste imperiul roman de rsrit, s a nscut la sudul Dunrii, n Dacia 1editerranea, n inutul Caissus$ (ici cu o sut de ani mai nanite, pstorise Sfntul episcop dac Ciceta de =emesiana$ (cest mprat +ustinian, nfiineaz, n anul 'B', o ar,iepiscopie pentru noi, latinii orientali$ 0 ar,iepiscopie autocefal$ (r,iepiscopia noastr, a dacilor$ S,ntul 0asile cel Mare# Cu alte cuvinte independen reli-ioas$ Deceneu# %mi pare bine, Sfinte *asile cel 1are, c ai inut mine$ S,ntul 0asile cel Mare# Dar mi pare c nu tocmai peste toi$ %n sud estul =omniei cum rmne: Deceneu# 1ulamE De aici ncolo, oricum s ar ntoarc strac,ina, adevrul e tot la mine$ +ar pe dumnealor ?%rat spre salA, pas cu pas, am s i trezesc, pn cnd vor lua cu asalt toate potrivniciileE S,ntul 0asile cel Mare# 6 clar$$$Cu pe mine trebuie s m convin-i, ci pe ei ?%rat spre salA si pe alii si pe -recii mei$ Cnd vor ncepe s riposteze, mpreun, s a terminat cu tine, Deceneu$ Deceneu# 1ulam, Sfinte *asile cel 1are$ *d c te preocup totusi persoana mea, nu adevrul$ Da, noi romnii$$$ S,ntul 0asile cel Mare# =omnii:
1&

Deceneu# 9e mine nu m deran;eaz denunirea de romn, dac nu o uit pe cea de dac$ S,ntul 0asile cel Mare# 0 lasi la o parte pe cea de -et: Deceneu# Cicidecum$ 6 tot asa cum nu o las pe cea de oltean sau moldovean, sau bucovinean, sau dobro-ean, sau basarabean, sau bnean, sau ardelean, fa de cea de romn$ (sa ceva reprezint denumirea de -et, fa de cea de dac$ (mbele, denuniri strvec,i pentru Ceamul Dacian$ *ezi, Sfinte *asile cel 1are, asa cum Sfinia ta m opreste de la rostirea adevrului, despre -reci, tot asa se opun si -recii ti$ Spiritul lor din 7iserica 0rtodox =omn$ 9reoii romni, care spiritual, sunt pstrtorii bisericii constantinopolitane$ Si purttori ai imperiului bizantin, alturi de preoii ortodocsi ai celorlalte neamuri ortodoxe$ S,ntul 0asile cel Mare# 6xplic te$ Cum poi spune asa ceva:E Deceneu# %n le-tur cu -recii ti: Se opun adevrului$ Cu iubesc adevrul$ S,ntul 0asile cel Mare# Cu, nu$$$ Deceneu# (m neles, am neles$$$ Cum pot spune o enormitate$ Simplu si limpede ca bun ziua$ +mperiul bizantin a disprut ca stpnire teritorial, imperial, dar spiritul lui nu a disprut$ S a mutat n bisericile ortodoxe$

Cumai c la noi, fa de celelalte neamuri, are si un caracter distructiv$ S,ntul 0asile cel Mare /$entru sineA# 1i e mil de Deceneu$ Cu adevrat, un imperiu mpotriva saE Deceneu# /a celelalte neamuri ortodoxe, constructiv$ (sa la srbi, bul-ari, la rusi$ Si zice Sfinia *oastr, c nimic nu o clinteste pe Sfinia *oastr din eternitatea adevrului: S,ntul 0asile cel Mare# (sa am spus$ Deceneu# 9rea bine$ %mpratul +ustinian, n dioceza +lliricum si TraciaI S,ntul 0asile cel Mare# Suntei voi latini, dar explic le ce nseamn diocesis, dac tot zici c v ai uitat limba$ Deceneu# *d eu c faci tot ce se poate s plictisesti spectatorii, poate poate se vor ridica si vor pleca si nu vor aflaIDar romnii mei sunt rbdtori$ Stiu ce asteapt de la mine$ %nele-i, Sfinte *asile cel 1are: %n linie dreapt spre adevrE Diecez sau epar,ie, ar,iepiscopie sau episcopie, acelasi lucru$$$ %n dioceza +lliricum si Tracia, mpratul +ustinian reconstruieste, mreste sau consolideaz peste sasesute de ceti, de fortificaii, din care, multe , de mare importan, pe teritoriul =omniei$ S,ntul 0asile cel Mare# (cestea sunt date exacte, cunoscute$ Cu nelece vrei$ Deceneu /Ctre salA# Cu nele-e tocmai Sfinia Sa, care stie totul$$$ ?Ctre !&ntul 'asile cel (areA$ %n inutul (Jvae a restaurat treizeci si sase de ceti$
1B

S,ntul 0asile cel Mare# Treizeci si sase$ (sa e$ Deceneu# %n cel al =emesianei, treizeci$ S,ntul 0asile cel Mare# Da$ Treizeci$ Deceneu# (cestea erau si o baz de lansare a unor atacuri preventive, sau de urmrire a oricror nvlitori$ S,ntul 0asile cel Mare# %ntocmai$ Dceceneu# )recii, cu armata lor imperial, spre sfrsitul secolului la *+ lea, fac pace cu persii$ S,ntul 0asile cel Mare# (sa e$ Dar tot nu nele-$ Deceneu# 6u nu cred$$$ 1 ro-, Sfinte *asile cel 1are, o fac eu pe Sfinia *oastr s nelea-$ )recii vin cu armata la Dunre, trec n =omnia de azi si obin o serie de victorii asupra avarilor si slavilor$ S,ntul 0asile cel Mare# 6xcelent$ Doar nu era s i lase s treac prin

sabie pe crestinii din imperiu si nici s i mai c,inuie pe dacii ti liberi, din =omnia de azi$ Deceneu# (devr -risi, Sfinte *asile cel 1are$ Si acum, momentul adevrului$ 5ortificaiile lsate de +ustinian si naintasii si, continuau s funcioneze si dup +ustinian, sub 5laviu al ++ lea, fost mprat ntre anii '8' '@", si Tiberiu, fost mprat ntre '@" '"&, dar si pe vremea lui 1auricios, la sfrsitul secolului al *+ lea cnd, prin nebunia -recilor, -rania imperial, statornicit de o ;umtate de mileniu, va fi spulberatE S,ntul 0asile cel Mare# Deceneu, nuE CuE CuE CuE Deceneu# De ce: S,ntul 0asile cel Mare# Cu stiu dac -recii mei sunt pre-tii s recunoasc adevrulE Deceneu# %n toat z-uduitoarea lui manifestare$ S,ntul 0asile cel Mare# Cu toate catastrofalele lui urmri$ Cu i momentul, DeceneuE Deceneu# Dac asteptm pn vine iar Cristos pe pmnt, neamul tu -recesc este pierdut$ Trebuie scos de sub povara -rozavului pacatE S,ntul 0asile cel Mare# 5ie dup cuvntul tu, Deceneu$ Deceneu# Si dup cteva victorii obinute asupra avarilor si slavilor, din motive bine ascunse pn azi, de ctre -reci, acestia ntorc spatele avarilor si vin n cetatea noastr, Covae, aici, pe pmntul =omniei, n Covae, fortificaie de foarte mare nsemnaate strate-ic, n stare s reziste ani de zile, oricrui asediu$$$(cum e acum, Sfinte *asile cel 1areE 6ste Sfinia Ta nstare s mai poarte pcatul neamului -recesc: ?!&ntul 'asile cel (are se prbuseste n metanieA$ Comandanii -reci, cu ntrea-a armat, absolut inexplicabil, prsesc n mod neasteptat fortreaa strate-ic Covae$ Dacii, uluii si consternai, n loc s fu- dup -reci, se mobilizeaz pentru aprare,
1D

dar nu mai au r-azul mobilizrii unui numr suficient de lupttori, nu au r-azul narmrii si or-anizrii aprrii$ *or pieri de piept cu avarii si slavii, care ptrund, aproape nestin-,erii n fortrea$ Cataclism$ Dacii, femei, brbai, copii, toat suflarea este trecut prin sabie$ .nde: Tocmai n locul de maxim si-uran n faa oricror nvlitoriE S,ntul 0asile cel Mare# Doamne nu ;udeca pe -recii mei, dup frdele-ile lorE Deceneu# Si, incredibil, armata imperial renun la ntre-ul sistem de fortificaii din ;urul fortreei Covae, fortificaii pe ambele maluri ale Dunrii$ (varii si slavii debordeaz n imperiu, nluntrul -raniei

imperiale$ 9e unde: 9rin zona de si-uran maximE 9rin zona de excludere a oricrei navliri$ Cimeni nu se astepta la asa cevaE Si trec prin sabie toat suflarea daciasc din fortificaiile de pe ambele maluri ale Dunrii si din mpre;urimile apropiate$ 6roismul dacilor e fr seamn$ Surprinsi de dusman, nu trenurE Cefrica lor de moarte a impresionat CerulE 6i sunt aici, cu mineE Si ne vom ntoarce pe pmnt, la marea confruntare, la ;udecata de apoi, cnd minciuna nu mai e posibila$ Dac nu cumva ne vom ntoarce pn atunciE Dar aceasta este taina noastr$ ?$auzA S nu mai lun-im vorba$ + au lsat -recii pe slavi si avari, s fac ce aveau de fcut, s i cspeasc pe dacieni$ %n sc,imbul uciderii dacilor, au primit dreptul de ;efuire nestin-,erit a municipiilor si satelor daciestiE S,ntul 0asile cel Mare# DoamneE Deceneu# (poi avarii si slavii n au mai vrut s treac Dunrea napoi, s se retra-, n afara imperiului, cu przi cu tot$ 9rzile, ntr adevr, imperialeE Si n au mai plecat$ C au plecat nici bul-arii, nici srbiiE Doar avarii au disprut, mcinai de vremiE Si, Doamne, ce poft slbatic, de sn-e si distru-eri, au avut n faa bisericilorE Si n interiorul bisericilor$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Doamne nu i ;udeca pe -reci, dup frdele-ile lorE Deceneu# C tot asa au fcut -recii si cu turciiE + au adus n Dacia maritim, pe atunci inclus n imperiu, i au adus n 7alcani, ca s se foloseasc de ei mpotriva altora, apoi nu i au mai putut scoate afar$ Dar asta e o alt poveste$ Si acum$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Cu, nu, asta nuE Deceneu, nuE Deceneu# *znd c nu mai pot scpa de nvlitori, si au zis s scape mcar de daci$ + au crestinat pe bul-ari, trecndu i prin ascuisul sabiei$ + au crestinat pe rusii c,ievieni$ %n Serbia de azi si n 7ul-aria de azi, auto,tonii, dacii, fuseser, cam ;umtate din ei, trecui prin sabie$ (sa s a fcut loc pentru noii sosii$ Dar -recii pun la cale nc o -rozvie, care a cltinat iar Tronul Ceresc$ 9entru ca ierar,ii -reci s fie conductorii reli-iosi ai tuturor
1'

slavilor, de la Kiev, din Slovacia, din Serbia, din 7ul-aria, sub litur-,ia -receasc, strnesc n continuare pe slavi, mpotriva noastr, mpotriva sin-urului popor latin din aceast parte de lume$ (cum am fost rupi de 6uropa latin$ %ncon;urai peste tot de ctre slavi$ 1i-raiile slavilor spre apus$$$9trunseser n 9anonia, iar 9anonia era teritoriul de la apus de 7udapesta, unind pe slavii din 1oravia si Ce,ia, cu cei din Serbia$ .n-urii nc nu a;unseser n 6uropa$ Cnd vor veni se vor stabili n 9anonia$ Coi, poporul latin oriental, poporul daciesc, aveam litur-,ia n limba noastr, n

limba latinE Si au ,otrt -recii s lic,ideze litur-,ia dacolatinE Cu numai n Dacia, de acum micsorat, ci si de la dacii czui sub stpnirea bul-arilor si srbilor$ Si pentru a si atin-e acest scop, s au folosit de sbiile slave$ (ltfel, nu le ar fi fost cu putin$ Si toate acestea, cu mult naintea strnirii si mobilizrii militare a un-urilor, mpotriva dacolatinilor$ Si ei, un-urii, crestinai tot prin ascuisul sabiei$ 9e un-uri i a strnit =oma$ %n secolul al H+ lea$ Si =oma a rsuflat usurat$ .n-urii ;efuiau, de peste un secol, 6uropa 0ccidental$ 5ie s amintim doar c i a ;efuit pe -ermani, francezi, spanioli, italieni$$ De acum, =oma a reusit s i direcioneze spre rsrit$ 1ulumimISi azi mai suntem minii, c asemenea -rozvii, care au nsn-erat Cerul, ar fi fost fcute numai de ctre =oma catolic, prin braul narmat al un-urilorE Cici o vorb despre -reci$ S,ntul 0asile cel Mare /!e ridic. !e mpleticesteA# Doamne, unde s m duc dinaintea feei Tale: C am undeE Doamne, ct suferiE Si azi te rsti-nimE Si nu ca altdat, evreii$ (cum si noi, neamurileE Te rsti-nimE 1are adevr ai spus, s nu ;udecm pe nimeni$ Deceneu# Si acum o ro- frumos pe Sfinia *oastr, Sfinte *asile cel 1are, s m lase sin-ur cu ai mei ?%rat spre salA$ (sa cum -recii ti, nc te mai in rsti-nit, rsti-nitul este +isus Cristos, e timpul, acum, s rmn sin-ur, cu ai mei, s mi mreasc durerea, suferina, sau s mi o aline$ 0are m vor auzi: S,ntul 0asile cel Mare# Stiu eu:E ?Deceneu l conduce pe !&ntul 'asile cel (are na&ara sceneiA$ Scena %0 ?Deceneu, ntr,o splendid si simpl costumaie sacerdotal, n alb, cu stilizare de costum naionalA. Deceneu# Deci n secolul al *+ lea aveam o ar,iepiscopie autocefal, cum am spune azi, o patriar,ie$ %n bisericile noastre se slu;ea n limba latin, limb pe care tot dacul o nele-ea, pentru c era limba lui$ Stii prea bine c la nceptul mileniului al ++ lea, ni s a b-at pe -t, cu fora, litur-,ia -reac
18

n limba slav$ (poi, dup sute de ani, litur-,ia -reac a fost tradus n limba romn$ %n parte n limba romn, n parte a rmas n limba slavon$ 9artea rmas n slavon s a romnizat ntructva, alun-nd limba romn din limba romn ?$auzA$ Ci stii, dra-ii mei c Te Deumul L9e Tine Te ludm DoamneL a fost scris n secolul al +* lea si a fost n uz, n bisericile

noastre, pn n secolul al H+++ lea: Cinstit ar fi fost ca n litur-,ia de azi, -receasc, acest Te Deum s rmn n ori-inal, n limba latin, spre a se pstra vie constiina continuitii noastre de neam si de limb$ Da, frate dac ?%rat spre salA te aud$ Da, i aud -ndurile, de parc ar fi rostite cu voce tare$ Te aud$ Zici c nu ar pricepe nimeni latina$ Deci este bine c s a tradus din latin n romn$$$ Dar, dacul meu dra-, opinia ta c cei de azi, nu mai stiu limba strmosilor, este inexact$ 6sti nmormntat de viu$ (ltul trieste n locul tu$ .n strin$ 9entru ca nu e vorba de o traducere$$$Cu sunt limbi diferite$$$ ( voce /Blnd. Din mai multe di&uzoare, din sal. $rin repetareA# Deceneu, i fi vreun fac,ir$ Scoate ne din mormnt si f ne s nele-em limba latina$ Deceneu# Cu plcere ?-redoneaz, cnt un &ra"ment din )e Deum. . &raz melodic se aude n sal, la di&uzoare, inclusiv la cele de pe scen. )oate di&uzoarele vor &i, pe ct e posibil, ascunse privirii, mascateA$ Cu primul text latin v voi scoate dopurile din urec,i, apoi, la cellalt vei tresri n mod plcut, de parc ai fi n bisericile din primul mileniu crestin$ De parc suntei si nele-ei tot ce auzii$ Te aeternum$$$/!e citeste )e eternumA$ Te aeternum patrem$ 9e tine eternule printe$ 1ai repet o dat, dar nu nainte de a te ru-a, pe tine, care m fcusi fac,ir, s rspunzi, simplu, prin da sau nu, dac ai neles$ Te aeternum patrem$ 9e Tine eternule 9rinte$ (i neles: 0ocea //a di&uzorA# (m neles$ (m neles ?/a un alt di&uzorA$ (m neles ?/a altulA$ Deceneu# 0mnis terra veneratur$ Tot pmntul Te venereaz$ (i neles: 0ocea# Da, am neles$ Deceneu# Te ro- s fii atent$ Te ro- s fii atent la o alt versiuneG Te aeternum 9atrem omnis Terra veneratur$ 9e Tine vesnicule 9rinte tot pmntul Te cinsteste$ Care versiune are limpezimea apelor de munte: Ce traducere este mai expresiv, mai nltoare: 9e Tine eternule 9rinte tot pmntul Te venereaz, sau, 9e Tine vesnicule 9rinte tot pmntul Te cinsteste: 0ocea# 9rima traducere ?!e repet rspunsul si la un alt di&uzor. !i iar, prin suprapunerea vociiA$ Deceneu# 1ulumesc$ Te ro- s fii cu luare aminte, frate dra-$ Te aeternum 9atrem omnis Terra veneratur 9e Tine eternule 9rinte tot pmntul Te
1@

venereaz, este una si aceeasi limb, n usoara ei evoluie fonetic de a lun-ul secolelor$ Dar ce au fcut dr-uii nostri de preoi: %n loc de cuvntul strmosesc, latin, n loc de cuvntul LeternL au introdus n litur-,ie cuvntul slav, LvesnicL si ne au tot bombardat cu el, pn ni l au introdus n creer$ %n loc de att de expresivul cuvnt latinesc LvenereazL, au introdus slavul LcinstesteL$ Si-ur, putem respecta pe cineva, adic l putem cinsti, la nevoie si cu un pa,ar de uic, dar a venera, este limpede si neamenstecat cu mlurile ce nu au loc n lumea pur a constiinei$ Dra-ul meu dac, frate dra-, operaia de extre-ere a dopurilor din urec,i s a nc,eiat cu bine$ Dar nu numai din urec,iel taleE 0ocea# Demonstreaz$ Cum nu numai din urec,ile mele: *rei s spui c nici ei nu mai au dopuri n urec,i: Deceneu# Cici$ ( alt voce /)ot prin satia de ampli&icareA# Cici eu: Deceneu# Cici$ $ treie voce# Cici eu: Dececneu# Cici$ ?Continu. % se des&sura totul cu rbdare s&nt si cu blndeeA$ 9ieni sunt caeli ?!e citeste 0celi0A et terra$ 9line sunt cerurile si pmntul$ 9ieni sunt caeli et terra$ ?$auzA Salvum populum Tuum Domine$ Salveaz poporul Tu Doamne$ Salvum populum Tuum Domine$ ?$auz. )ot cu blndeeA 9e unii, buni patrioi, buni romni, s m ierte naltele fee bisericesti, c la Domniile /or m refer, i a deran;at cuvntul strmosesc$$$?)rece la o alt idee, cu alt tonA 0 clip$ Te ro- s mi rspunzi dintr o rsuflare, ce nele-i, m refer la un cuvnt litur-ic, pe care l auzim zilnic, de sute de ani, ce nele-i prin cuvntul La mntuiL: <ai, te ro-, rspunde miE 0ocea /Di&uzor, n sal. Di&uzoarele din sal s &ie cuplate cu cele de pe scen, pentru ca ntrea"a sal s aud replicile, prin repetareA# 9i, prin a mntui nele- a mntui, are nelesul de a mntui$ Deceneu# Curat murdarE *orba lui nenea +ancu$ Si nc n ce domeniuE +n cel spiritual de vrfE (l credinei$ (l constiinei$ Da, da, credina trece prin limpezimea constiinei$ ( mntui, lumineaz constiina crestinului de azi: Dar s intrm iar n bisericile din mileniul nti si s ne ascultm preoii de atunciG Salvum pupulum Tuum Domine$ Cuvntul strmosesc LsalvumL, salveaz, i a deran;at pe romnasii nostri si l au nlocuit cu unul strin, cu cel de LmntuiesteL$ ?$auz. %psatA Tu rex -loriae Cristi$ Tu Cristoase, re-e al -loriei$ Tu rex -loriae ?!e citeste0"lorie0A Cristi$ Toate cuvintele

sunt pe nelesul friilor voastre, pentru c sunt n sn-ele si sufletele voastre, acolo unde slsluiesc strmosii nostri$ Dar textul a fost tradus ntr o limb stranie, ;umtate romn, ;umtate strin, de parc noi am fi ;umtate
1"

de oameniE Tu Cristoase re-e al -loriei, a devenit Tu crisatoase mprat al slavei$ %n loc de Lre-e al -loriei, Lmprat al slaveiL$ (sa ni s a pre-tit dependena politic fa de 1oscova, pe crrile ,ipnotice ale cuvintelor ?+ar, apsatA +n Te Domine speravi$ +n Tine Doamne am sperat$ +n Te Domine speravi, ?Cu voce linistit, cu blndeeA a fost tradusG %n Tine Doamne am nd;duit$ ?Cu accent slavA Cade;deE +ar i a suprat pe unii cuvntul nostru La speraL$ <ai s l cinstim, cu vodc, pe Dumnezeu, la un col de mas, iar lui Stalin slav, slav s i cntmE$$$C limba noastr e infirm si deci s o proptim, s se rstoarne mai usor n mormnt$ ?)ot ctre salA 1ersi, dra- cole-aE Te am auzit$ Doar i am spus c aud -ndurile, de parc ar fi rostiote cu voce tare$ Cumai c ntre a mbo-i o limb si ntre a o alun-a din biseric si scoal, e o mare diferen$ 0rtodoxia e una si trdarea unui popor e alta$ %ntoarcerea la limba strmoseasc este un act de eliberare si nu unul mpotriva ortodoxiei$ 6liberarea prii de rsrit a =omniei a +nsulei Serpilor, a 7asarabiei, a Cordului 7ucovinei, a inutului <era se poate face numai dac ncepem s ne eliberm interiorul nostru sufletescE Dar s fim bine nelesi, nu vom scoate din circuitul limbii romne vorbite, sau scrise, cuvintele slave introduse abuziv n limba noastr$ Cu, n nici un c,ip$ Dar att vom face, le vom mpin-e afar din biseric si n locul lor vom reinstala cuvintele noastre strmosesti$ (cum, cele strmosesti, sunt nemniate, sunt inute nafara circulaiei lor libere$ 6i, dra-ii mei daci, asa i c nu v mai speriai de numele nostru de daci, cum nici eu nu m sperii de numele nostru de romni:E Coi, dacii, i am rs, victoriosi, morii, n fa, si tot victoriosi ne ntoarcem la viaE ?-raza se reia la micro&oane de mai multe oriA$ Scena 0 ?%celasi decor ca mai nainte. Deceneu, costumat ca n scena precedentA. Deceneu# Sfinte *asile cel 1are, -ata, poi s vii$ ?$auz. Ctre spectatoriA Cnd vine, ncetez, dar nu pot sta asa, n faa dumneavoastr, fr s spun nimic$ ?$riveste spre culiseA SfinteE ?$auzA 5rai crestini, s profitm de ocazie si s ne ru-mG +n nomine 9atris, et 5ilii et Spiritus Sancti$ (men$ +n

numele Tatlui si a 5iului si a Sfntului Spirit$ +n nomine 9atris, et 5ilii et Spiritus Sancti$ De ce L%n numele Tatlui si a Sfntului Du,L: De ce ni s a dat un sut, la spate, dup mai mult de o mie de ani de tradiie nou testamentar: Slavul Ldu,L, pe vremea aceea era cam pdure$ Srman$ %n altarul nostru nu si avea locul$ %n altarul salvilor, da, era firesc$ .surel, usurel, primea adncimile spirituale biblice$ Stim cu toii c asupra cuvntului slav Ldu,L, s a practicat un transplant de coninut, din partea cuvntului latin LspiritL$
1!

)n clugr ortodox /!e urc pe scenA# Deceneu, am stat cuminte, n sal, asa cum i st bine unui spectator$ Deceneu# Suntei un cuvios printe clu-r ortodox$ Spunei 9rinte adevrul si numai adevrul$ Spune tot ce ai pe suflet$ )n clugr ortodox# Cuvntul Ldu,L are anumite nuane de coninut, acestea fiind contribuia ortodoxiei la mbo-irea crestinii$ Deceneu# *rei s spunei c s a mbo-it crestinismul, cu frica de noapte, care brzda sufletele slavilor mi-ratori, necrestinai: )n clugr ortodox# Cu$ Deceneu# Sunt de acord cu interpretrile specifice, do-matice, la ortodocsi$ Dar tot att de simplu ar fi fost ca nelesul de spirit, la ortodocsi s fie mai nuanat dect la catolici$ Sovinism, acesta e cuvntul, 9rinte$ + ai urt pe daci$ Si ai acionat n mod sovin si asupra limbii lor$ )n clugr ortodox# Cu eu, nu preoimea de azi$ Deceneu# Cuviosia voastr, nu, ceilali, se va vedea, dup cum se vor implica n efortul de eliberare$ )n clugr ortodox# Deceneu, limba unui neam nu e nici catolic, nici ortodox$ Deceneu# (devrat ai -rit, 9rinte$ Ce pcat avea neamul daciesc: 6l era si este latin, ca si -alii, ,ispanii, italienii, portu-,ezii$ Ca toate popoarele latine$ )n clugr ortodox# Cici un pcat$ Deceneu# .nirea -reco slav, pe plan reli-ios, sub conducerea imperial a ierar,ilor -reci, a nsemnat declansarea, n biserica noastr, n secolul al H+++ lea, a unui ,olocaust, a unui -enocid$ 9reoilor daci, am n vedere pe copistii manuscriselor reli-ioase latine, li s a tiat mna, ca s nu mai poat scrie$ 9reoilor care continuau s oficieze n limba latin, li s a tiat limba$ +erarii 9atriar,iei de Constantinopol au pus la cale nvlirile militare ale bul-arilor, n 1untenia, pentru mutilarea preoimii auto,tone$ /a fel au fcut

cu preoii daci din 7ul-aria$ Documentele sunt clare si fac parte din corpusul celor mai preioase documente ale statului bul-ar$ Si cum toi preoii oficiau n limba latina trupul ,aric al lui Cristos a fost stropit cu sn-ele dacilor martiri$ +ncursiuni militare n numele lui Cristos, pentru a martiriza preoii lui Cristos$ Dar cu ce au fost diferite aceste incursiuni, ale slavilor crestinai, numii acum bul-ari, fa de cele ale slavilor p-ni, cror li s au desc,is porile 7alcanilor, de ctre -reci: Si iat, asa apar ierar,ii -reci si litur-,ia -reac, n limba slav, n c,iar bisericile episcopale, ale 9rincipatelor =omneE Curat murdarE 9rinte, au desc,is -recii, porile 6uropei si pentru turci:
&#

)n preot ortodox /$leac &runte n jos, a&irmativ$ Cu voce stinsA# Da$$$?Clu"rul, n tcere si smerenie, se retra"e, pleac de pe scenA$ Deceneu /+mas sin"ur. Ctre salA# Dar cu Crezul cum rmnem: Credo in unum deum$ Cred n unul Dumnezeu$ Credo in unum Deo$ 9reoii daci ai Coului Testament s au bucurat de acest Crez, mai mult dect oricine din lumea aceasta$ Sinodul de la Ciceea , din anul B&'$$$ 6piscopii de la Ciceea sunt n cer, n -loria etern a lui Cristos$ Dar preoii nostri ortodocsi, din mileniul doi si din prima parte a mileniului al treielea: 6t unam, sanctam, cat,olicam et apostolicam 6cclesia$ Si ntr una sfnt, catolic si apostoleasc biseric$ 6t unam, sanctam, cat,olicam et apostolicam 6cclesia$ Dac i incomoda cuvntul catolic, de ce nu l au tradus prin LuniversalL: Catolic nseamn universal$ Si ntr una sfnt, universal si apostolic biseric$ (u introdus ns slavonul LsoborniceascL, svrsind o mare abatere do-matic$ De necrezutE Da, do-maticE LSoborL nseamn L-rupL, LadunareL si, n fine LsinodL, ceea ce nu e tot una cu universala$ Soborniceasc nu are acelasi neles ca universal$ 9reoii daci au preferat s fie rsti-nii, dect s renune la litera si spiritul Crezului$ ?Cu alt tonA Sfinte *asile cel 1are, te ro- s nu mai ntrzii ?!i n continuare, linistit, rar, clarA Dar s profitm de ocazie si s revenim la Tatl Costru 4 et ne no inducas in tentationem, a fost tradus cu un cuvnt slavon, de nici azi nu i stim prea bine nelesul$$$Si nu ne duce pe noi n ispit ?$auzA Sed libera nos malo$ Si ne elibereaz pe noi de cel ru$ Sed libera nos malo, a fost tradus n asa fel nct s nu stim ce zicem$ %n loc de Lsi ne elibereaz pe noiL, ni s a servit traducerea Lsi ne mntuieste pe noiL$ %n toate dicionarele, cuvntul

LmntuiesteL este considerat de ori-ine ma-,iar$ Dar fie el de alt ori-ine, a fost introdus n biserica noastr, cu sabia$ 9oate s fie c,iar dacic, iesit din vremi trecute din uz: S i ptrundem miezul, nelesul, altfel$$$Deci dr-uii nostri de preoi nlocuiesc cuvintele noastre latine, cu cele slave, sau c,iar cu ma-,iarisme$ Sau -recisme$ Cumaim latine s nu fieE Sed libera nos malo si ne elibereaz pe noi de cel ru, a devenit LSi ne mntuieste pe noi de cel viclean$$$LCa s l pclim si pe dracuE C nici dracu nu mai stie ce zicemE S,ntul 0asile cel Mare /!e aude din culiseA# Deceneu, Deceneu, m ai c,emat: +at m, am venitE ?Deceneu i mer"e n ntmpinare, iesind din scenA$ Scena 0% Deceneu si !&ntul 'asile cel (are intr n scen. !e opresc n mijlocul scenei. S,ntul 0asile cel Mare# 6i, cum stai: ?%rat spre salA$
&1

Deceneu# Ceasteptat de ru$ S,ntul 0asile cel Mare# 9resimeam eu$ Deceneu# Tocmai i plictiseam$ S,ntul 0asile cel Mare /$entru sineA# Complet surzi$ Cu l mai aude nimeni$ Ce adnc dormE Cici un vis de la Decebal pn n secolul al H+++lea$ Cici vise nu mai au, de asa somn -reu sunt cuprinsiE Scap si eu mai usor$ ?%poi ctre DceceneuA Cum zisesi: Dormeau$ Dormeau n timp ce le vorbeai: Deceneu# Cam asa$ (u nvat asa de repede limba strmoseasc, nct am nceput s i plictisesc$$$ S,ntul 0asile cel Mare# 9oooftim:E Deceneu /1mitndu,l, artnd spre sal2# 9oooftimE (ud perfect$ 0peraia descoatere a dopurilor din urec,i a reusit sut la sut$E S,ntul 0asile cel Mare# Si acum ce urmeaz: Deceneu# S nu mai ;udece pe nimeni$ S ne ;udecm, fiecare pe el nsusi$ 6liberarea se face prin noi nsine, prin fiecare om n parte$ S,ntul 0asile cel Mare# %nseamn c eu am scpat$$$ Deceneu /Ctre salA# (sa c nu ai neles ce a vrut s zic: * pot spune anticipnd, c vei asista la rsti-nirea Sfntului *asile cel 1are$ 9catele neamurilor intuiesc pe crucea suferinei, att pe Cristos, ct si pe sfinii si, pe sfinii neamurilorE ?Ctre !&ntul 'asile cel (areA )ata, prezena noastr

fizic n lumea aceasta s a terminat$ S,ntul 0asile cel Mare# CuuuuE DeceneuG Deci dacii aveau o ar,iepiscopie auto cefal, e-al patriar,iilor de Constantinopol si a =omei$ %n afara ar,iepiscopiei +ustiniana a rmas Dacia maritim zona Tomis, Calatis, <istria si$$$*icina +saccea de azi$ S,ntul 0asile cel Mare# Cu, nu$ ?3ndureratA Stiu unde vei a;un-e$ Deceneu# Deci nu m mai ntrebi de ce Dacia maritim Dobro-ea de azi, deci inclusiv Cadrilaterul, nu fcea parte din ar,iepiscopia dacilor: S,ntul 0asile cel Mare# Cu, nu te ntrebE Deceneu# 7ine, atunci o s vorbesc de unul sin-ur$ .ite, vorbesc eu cu mine$ 9entru c Dacia maritim 1oesia +nferior aparinea reli-ios de 9atriar,ia de Constantinopol$ Cu alte cuvinte de capitala imperiului$ Datorit acestei situaii vor reusi -recii s impun, aici, litur-,ia -reac si de aici n ntrea-a 2ar =omneasc$ S,ntul 0asile cel Mare# Te ro-, Deceneu, te ro-$ CuE Cu mai potE Deceneu# /imba oficial n aceast parte a Daciei, att n relaiile civile, ct si n cele bisericesti, era tot limba locului, limba latin, limb oficial n ntre- imperiu$
&&

S,ntul 0asile cel Mare# 0, nu, nuE ?!e aude un tunet n&undat, ru prevestitorA$ Deceneu# Cu e lipsit de semnificaie faptul c mpratul desprindea dioceza Traciei$$$?(ai mult pentru sineA Dar mai stiu dacii din mileniul trei unde era Tracia: S,ntul 0asile cel Mare# Cu, nu stiu$ Ceaprat trebuie s le spui$ Deceneu# Da: S,ntul 0asile cel Mare# Da$ Deceneu# .nde e Turcia european si 7ul-aria de sud est$ S,ntul 0asile cel Mare# .n pic mai mare$ Deceneu# Cu te contrazic$ S,ntul 0asile cel Mare# %n secolul al HH lea$$$ Deceneu# Cu, asta si-ur nu se mai stie$$$Dup rzboaiele balcanice, toate rile din 7alcani czuser de acord ca Traciei s i se redea statutul de ar$ %n felul acesta, Tracia devenea o ar tampon ntre )recia, Turcia si 7ul-aria$ S,ntul 0asile cel Mare# Si s a cerut acordul marilor puteri$ Deceneu# Si s a -sit una, care, din prietesu- faa de 1area Cea-r si Strmtori, s a ,otrt s spri;ine Turcia$ 9rintr un veto$ Si asa nu a mai aprut Tracia pe ,arta lumii$ Te simi mai bine, Sfinte *asile cel 1are:

S,ntul 0asile cel Mare# 1 simt, Deceneu$ Deceneu# (tunci, spune le, Sfinia Ta, cine a avut interes la Strmtori, prin Turcia, pe care o controla$ Spune le cine a b-at Tracia n mormntE S,ntul 0asile cel Mare# (n-liaE Deceneu# 1ulumesc$ %mpratul +ustinian desprinde din dioceza Traciei, provincia ScFtia 1inor si 1oesia Secunda si le subordoneaz unui Juestor iustinuianus exercitus$ Stie Sfinia *oastr c ScFtia 1inor si 1oesia Secunda cuprind teritoriul strbun de la rsrit de -urile Cistrului, sudul 7asarabiei, Dobro-ea cu Cadrilaterul si, n continuare, partea de sud a Dunrii, pn la Dacia =ipensis: Stie$ Si mai stie de ce si a numit tocmai aici +ustinian un Juestor iustinianus exercitus$ Si pentru a i prote;a si a i linisti pe dacii de aiciE Ca un fel de -aranie, c si vor pstra rnduielile lor reli-ioase si limba lor latin, c,iar dac rmseser sub ;urisdicia reli-ioas a Constantinopolului$ S,ntul 0asile cel Mare# 0, nu, nu, Deceneu, era asa de bine, aici, printre oameni, n mileniul al treieleaE Deceneu# 7ine, n neadevr si minciun: S,ntul 0asile cel Mare# 0, nu, nuE +ertare, Doamne, iertareE ?$riveste spre cerA$
&B

Deceneu# ( lua 9atriar,iei de Constantinopol orice ;urisdicie asupra tuturor dacolatinilor ar fi fost ec,ivalent cu un dezastru, cu mari tulburri n capitala imperiului$ Totusi$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Totusi$$$ Deceneu# Totusi$ S,ntul 0asile cel Mare# Deceneu, mi e din ce n ce mai -reu$ Deceneu# Te rsti-nir, Sfinte *asile cel 1are att de strasnic$$$Si te pzesc, sus, pe cruce, s rmi, acolo, atrnnd de viu$ Totusi$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Totusi 9atriar,ia de Constantinopol fusese de;a limitat, n cadrul democraiei crestine$$$ Deceneu# 5rumos zis, democraia crestin$$$5usese limitat, cu excepia Traciei si a unei pri din Dacia, la teritoriul de limb -reac$ S,ntul 0asile cel Mare# Si ce i ru n asta, Deceneu: Deceneu# (sta e, c nu i nici un ru$ +ustinian respecta neamurile, precum Cristos le respectase$ Si apostolii si$ 5iecare neam s nfloreasc ntru lumina credinei$ S,ntul 0asile cel Mare# Deceneu, trebuie s m crezi, nu mai pot rbdaE Deceneu# (i mei ?%rat spre salA nc nu pricep, nu stiu nimicI6u, Sfinte

*asile cel 1are, cred n steaua neamului meu, n Zalmoxis si n Cristos$ S,ntul 0asile cel Mare# (minE (tunci f ce ai de fcutE Deceneu# >urisdicia (r,iepiscopiei +ustiniana 9rima, ar,iepiscopie daciasc, se exercita peste mitropoliile si episcopiile din Dacia 1editerranea, Dacia =ipensis, 1oesia 9rima ?SuperiorEA, Dardania, 9revalitania, 1acedonia Secunda ? SalutariasEA, o parte din 9anonia Secunda ?+nferiorEA si bineneles si la nordul Dunrii, nct, mpratul, mulumit, scrieG L/ocuitorii de pe ambele maluri al Dunrii se afl iarsi sub ;urisditia noastrL$?$e msur ce enumer teritorille acestei ar*iepiscopii, pe un ecran apar contururile lor. %poi se reia prin staia de ampli&icare, citatul de mai nainteA$ Dacii din imperiul roman erau astfel prote;ai de o ar,iepiscopie proprie$ Si nu numai ei, ci si dacii din Dacia de dinafara imperiului, cu alte cuvinte (rdealul ntre-, 1oldova ntrea- si partea de nord a 1unteniei$ +ustinian avusese si unele nenele-eri cu dacii liberi, pe cmpul de lupt, nct s a mulumit s aib, n interorul imperiului, doar Dunrea$ Si, inteli-ent, nu a numit si Dacia liber, nord dunrean, sub ;urisdicia ar,iepiscopiei iustiniene$ S,ntul 0asile cel Mare# %nelept acest +ustinian$$$neincluzndu i, textual si pe dacii liberi n ar,iepiscopia sa$$$9reoimea dacilor nu a avut -rani ntre Dacia liber si Daciile din imperiu$ Si nu numai preoimea, ci si oamenii de rnd, mai ales cei din asezrile limitrofe limesului, -raniei imperiale$ Strvezie nelepciunea lui +ustinian$ %i reunea reli-ios pe dacii liberi si pe
&D

dacii din imperiu$ +nima Daciei burebistane rencepuse s palpite, cu ventricolul n *ec,iul Testament Zalmoxian si cu auricolul n Coul Testament al lui Cristos$ .n neam se re-sea pe sine, se pacifica$ (min$ Deceneu, f ce ai de fcutE Deceneu# De la izvoarele Cistrului pn n 1acedonia si de la Dunrea 1i;locie de pe la ;umtatea .n-ariei de azi si pn la 7u-, nsusi Cristos, n ,rnicia Sa divin, vindeca rnile unui neam -reu ncercat, neamul daciesc$ ?)eritoriul apare pe marele ecran,sau pnz strvezie,de pe scen. . stea, din nime, cu razele albe, palpit peste el. %poi, c*ipul (aicii Domnului cu pruncul n braeA$ S,ntul 0asile cel Mare# (r,iepiscopiei de Tesalonic, din cele douzeci si cinci de epar,ii, mitropolii si episcopii, dup nfiinarea (r,iepiscopiei +ustiniana 9rima, i vor rmne sub ;urisdicie, numai cele de limb -reaccele dou 6pire, (,aia si Creta$ ?$auz. $entru prima dat, !&ntul 'asile

cel (are are aur. 4ste n ntre"ime n lumin s&ntA Da, neamurile din imperiul roman de rsrit, triau, la ele acas, viaa ntru Cristos, ntru limba lor$ Cu adevrat divin drum, linia dreapt spre civilizaia divina$ Deceneu# Cumai c$$$ S,ntul 0asile cel Mare# Cumai c$$$-recul +oanes, a;uns praefectus pretorio ?!e citeste 0pre&ectus pretorio0A, cam cum ar fi azi un presedinte de parlament$$$ (cest +oanes, n anul 'D#, ncearc s introduc limba -reac n administraia din prile dunrene ale imperiului, dar nu reuseste din cauza localnicilor, din cauza latinilor dunreni, cu alte cuvinte, din cauza dacilor$ Da, da din cauza voastr, a dacilor$ (min$ Deceneu, f ce ai de fcutE Deceneu# Ct sfnt liniste si blndee are Sfntul *asile cel 1areE Desi stie ce l asteapt de aici nainte$$$c,inuit, nlat pe cruce, prin suisul secolelor$ Dar vd eu acum, c nravul din fire n are lecuire$ Tot -rec$ Ci c s fac ce e de fcut, s ncep rsti-nirea$ Dar nu eu l am rsti-nit, ci c,iar -recii Sfiniei Sale$ (cest -rec +oanes$$$nebun$$Cumai nebunii au asa ndrzneal$ 9rin nebuni ndrznesc ntunecimile$ Cebunii zic si cred c sunt crestini, dar au unele portie desc,ise prin care se prelin-e n ei /ucifer$ Coi, latinii dunreni, eram n =omnia de azi, n 7ul-aria de azi si n 6x +u-oslaviaE 7ul-arii si srbii nu veniser nc n 6uropa, nu patrunsaeser n 7alcani$ S,ntul 0asile cel Mare /+eacioneaz neasteptat2# Stii ce , Deceneu, ,ai s lsm totul balt$ %i rcesti -ura de poman$ ( ncercat un -rec, da, a ncercat si n a reusit$ 6i, da, da, da, asa eE Deceneu# 0m vedea$ (m un popor, ce trebuie a;utat s se nale din mormintele n care a fost zidit de viu$ ?$e alt ton, ca la pericol si jaleA *iiin -reciiE *iiin -reciiE *iiin -reciiE Calc totul n picioare, cum nu a mai fcut
&'

nimeni n primul mileniu crestinE ?!pre !&ntul 'asile cel (areA Cine crezi c i a determinat la asa ceva: Cristos: %n nici un cazE Spune i pe numeE Spune i pe numeE ?!&ntul 'asile cel (are si pleac &runteaA$ 7ine$ %i spun eu pe numeG 1amonaE (u trecut de sub flamura lui Cristos, sub flamura lui 1amonaE %n secolul al *++ lea , -recii pun mna pe conducerea imperiului$ %n anul 81# limba -reac devine limb oficial a imperiului roman$ De acum, sub noul su nume, de imperiu bizantin$ .n secol ntre- de msuri draconice, pentru impunerea limbii -recestiE (poi a fost mai usor$ Deprinderile formate n timpul impunerii msurilor draconice, i a ndeprtat mereu de c,ipul lui Cristos$ Si azi, cu orict ardoare l ar cuta, nu l mai

-sesc$ Din ei stri- omucidrea poporului latin$ 0muciderea poporului latin din )recia si din )recia pn la Dunre$ Si nmormntarea constiinei de sine a aceluiasi popor la Cordul Dunrii$ ( noastr, a celor din =omnia$ S,ntul 0asile cel Mare ?3l n&runt pe DeceneuA# Si ce dac au introdus limba -reac: )recii mprai, -recii administratori, -recii comandaniE /imba -reacE Deceneu /1zbucnesteA# 6sti -recE S,ntul 0asile cel Mare# Si ce dac:E Deceneu# (bil ca un -rec, am vrut s spunE Dr-uii dumitale de -reci, pn n secolul al H+++ lea, cu sabia naintea 7iblieiE Cu sabia n Dacia maritim$ De unde au trecut n altarul 2rii romnesti$ Cu sabia, ca imperiali -reciE (;utai, n stadiul final al decapitrii noastre, n secolul al H+++ lea, de ctre bul-ari$ Ct fericire i a cuprins pe ierar,ii -reci, cnd sbiile bul-are au debordat n nordul Dunrii, tind mna dreapt si limba preoilor daciE Ca s nu se mai oficieze n limba latinaE Cici -ura nu v miroase, nici usturoi nu ai mncatE S,ntul 0asile cel Mare /!e repede spre culise de unde revine mbrcat ntr,o mantie ar*iereasc si cu un toia" ar*ieresc cu cruce, pe care l mnuiester amenintorA$ Deceneu# ?!e duce si el, calm, spre calalt parte a scenei, de unde apare &r mantie. %re si el un toia" ar*ieresc, cu crucea dacicA# *icleanuleE S,ntul 0asile cel Mare# Te trznescE Deceneu /+idic si el toia"ul cu crucea tracicA# Stiu c nu esti lipsit de ndrzneal$ Dar te plesc, te nsemn, s te cunoasc Domnul dup viclenia taE *rei s m trznesti: %ncearcE ?(iscri rzboinice de ambele priA *icleanuleE *rei s opresti adevrul etern, sau cel puin s l ntrzii$ Da, acei -reci imperiali, desi-ur, n -reac era mai bine s vorbeasc, dar stii$$$+a s te prind mai aproape, s te croiescE ?3nvrte toia"ul cu crucea ca pe o btA$ <aaaida mE <iar vicleanE *rei s n aud dacii mei, adevrul: Cetele mele de dacieni vor auzi si se vor ntoarce din mori, aici, la zidirile eterne,
&8

unde e nevoie de eiE 9leac 1amonaE 9leac /uciferE 9leacE /as l pe prietenul meu, Sfntul *asile cel 1areE /as l n paceE S,ntul 0asile cel Mare /!e prbuseste n metanieA# Doamne nu i ;udeca pe -reci dup pcatele lorE ?3ntuneric. %poi, la lumina re&lectorului apare doar !&ntul 'asile cel (are, &r toia"A$ Doamne, cum de au pctuit -recii mei att de mult fa de dacii lui Deceneu: Sfinii daci martirizai de -reci si

bul-ari$ De -reci n primul rnd$ )recilor le aparine -ndul cel ru, direcionarea martirizrii$ Doamne, -recii mei s au lsat rpii pe dinuntru, de 1amonaE + au desc,is porile$ Sfinii -reci si daci erau uriesi de lumin, iar /ucifer un tro-lodit, care si lua tlpsia, btnd n retra-ere, spre iadul exilului su$ %ntre-ul pmnt ar fi fost senin$$$%ntru lumina lui Cristos, niciodat, niciodat, niciodat, /ucifer, nu vei biruiE +at ne ostiri nenumrate de sfini -reci, dacieni, italieni si din toate neamurile pmntului, pornind marele asalt mpotriva ntunecimii taleE C asa este dreptE Coi oamenii te am eliberat n lume, tot noi te vom scoate din lumeE Domnul te va scoateE Ca s adeverim c fpturile lui Dumnezeu, cu sufletul ntru lumina lui Cristos, nu sunt sub puterea ta, ci tu sub puterea noastrE 7lestemu te pe tine nceptorul rutilor si al ,ulei, cpetenia mpotrivirii si urzitorul vicleniei$ 7lestemu te pe tine cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mndrie n ntunericul pmntului$ 7lestemu te pe tine si pe toat puterea cea czut, ce a urmat voina ta$ 7lestemu te pe tine du, necurat, cu (donai, cu 6loi Dumnezeul cel (totputernic, iesi si te deprteaz de la robii lui Dumnezeu, aici de faE +esi si te depreteaz de la robii lui Dumnezeu, aici de faE +esi si te deprteaz de la robii lui Dumnezeu, aici de faE Scena 0%% ?3n inuta lor de orseni, n localA$ 'oetul# %ntre *ec,iul Testament Zalmoxian si Coul Testament al lui Cristos existau mari asemnri: 9oate c,iar mai mult dect asemnari$$$ Deceneu# 1ai limpezi dect n orice tradiie reli-ioas de dinainte de Cristos$ %n aceast apreciere nu avem n vedere si cele zece porunci primite de 1oise pe 1untele Sinai$ Cu ele vor trebui s nceap, n mod cinstit, toate neamurile pmntului, inclusiv everii$ 'oetul# Si ce s a ntmplat cu asemnrile dintre vec,ea reli-ie a dacilor si Coul Testament: Deceneu# Ceea ce a fost firesc$ (u fost preluate n cultul reli-ios nou testamentar$ +ar *ec,iul Testament Daciesc si a oferit ceremoniile pentru Coul Testament$ 'oetul# Si a oferitIDar au fost ele primite:
&@

Deceneu# Coul testament nu avea obiceiuri statornicite, asa cum sunt ele azi la catolici si la ortodocsi$ 6le s au nfiripat pro-resiv$ (devrul e c

botezaii ntru Cristos si au manifestat credina ntru ceremoniile *ec,iului Testament Daciesc$ (sa s a ntmplat si pe vremea lui Cristos, n cadrul Cultului 1ozaic$ De la un timp s a a;uns la un rezonabil ec,ilibru ntre *ec,iul Testament Dacienesc si Coul Testament$ (m renunat la ceea ce trebuia s renunm si am preluat din *ec,iul Testament 6braic ceea ce trebuia s prelum, limpezimile divine, cristalul, prin care se simte cerul palpitnd$ (zi ar fi existat, n lumea crestin, tradiia latin occidental, catolic, tradiia oriental, ortodox, si tradiia dacieneasc, ecumenic$ 'oetul# Cu am cuvinte$$$9reoii daci nou testamentari, au preferat martira;ul, dect s renune la ceea ce preluaser din *ec,iul nostru Testament si la /itur-,ia nou testamentar n limba latin$ Deceneu# %n sopritul si exemplul dat de Cristos si apostolii si$ 5r s se revolte, fr s i ridice pe dacieni la lupt armat mpotriva rsti-nitorilor$ Cu avem dreptul s ucidem n numele crucii, nici c,iar aprnd o$ Cu am rzbunat moartea celor martirizai$ De aceea, noi preoii daci suntem monolitE De aceea, n mod inevitabil, vlstrim, nflorim, de aceea ne ntoarcemE Ce ntoarcem ntre cei de azi, ntre cei de mine si n eternitate$ 'oetul# Deceneu, m tot frmnt si nu prind, asa, din zbor, ceva, mai concret, din vec,iul nostru Testament$ Deceneu# Claca avea un caracter ritualic$ 'oetul# Claca: Deceneu# Da, munca de bun voie, n -rup, n casele constenilor$ Cu ai neles nici pn acum de ce la clac, nu se bea, nici azi, dect asa, pe -ustate$ Claca, n mileniul al doilea s a desacralizat$ Tentaia tratrii cu uic s a accentuat$ Dar tot nu a de-enerat n c,efuri$ 9e -ustate$ 1unca era o bucurie fr mar-ini$ Se cnta si se lucra$ %n serile de toamn trzie si de iarn, pn dup miezul nopii$ *eneau preoii, pe nserat, cnd se adunau fecioarele si feciorii si i binecuvnta s aib spor la lucru si s fie mult si sfnt voie bun$ 'oetul# Cnd ciorc,inii de stele si strluceau rubinul deasupra rii$$$ Deceneu# +ar munca era o distracie$ 'oetul# .n alt exemplu, de a lucra de bun voie si cu bun voie, pentru alii$ Deceneu# Cnd venea vremea mritisului, vremea nsuratului$$$ trebuia cas nou pentru viitoarea perec,e$ Tot prin clac se fcea$ Cu o usurin si cu o voie bun si cu un ritm, de parc era un miracol$ %n numai cteva zile era

nlat si cu acoperisul pus, urmnd ca prinii s fac tmplria, s umple zidul, s tencuiasc$ =udeniile mai apropiate a;utau si n partea aceasta, de finalizare$ Cerul lucra alturi de oameniE
&"

'oetul# (cum, ca sa i faci o cas, e un blestem$ Crpi si mori de zeci de ori pn o termini$ 0rsenii pn o cumpr$$$1ai spune mi, Deceneu$$$ Deceneu# 0biceiul de a zidi o fntn$ *enea preotul la sfinirea ei$ 'oetul# 1ai spune mi, mai spune mi, mai spune mi$ Deceneu# Tierea moului este botezul dacic vec,i testamentar$ 'oetul# Zalmoxis, unde esti, vreau s te mbrisezE Deceneu /'orbeste cu 5almoxisA6 Zalmoxis, mult nu mai este, pn cnd se va prbusi, n -enunc,i, sub povara buntii tale$ 5ie plaiul de rai, n sufletul suE 'oetul# Tierea moului este botezul dacic vec,i testamentar$ %ncep s nele- si unitatea de monolit a preoimii daciene$ .nirea n cu-et si simiri$$$ 0biceiurile *ac,iului Testament Dacienesc$$$ Deceneu# /itur-,ia vec,i testamentar se oficiaz si azi, n adncimile depozitelor sufletesti ale neamului nostru romnesc $ Tierea moului: %n albia de mbiat, n albia pruncuilor, Sanctuarul Daciei depunea, n c,iar apa sfinit, o moned mare de ar-int$ .n dar pentru noul nscut$ 1oned la purttor, pentru toat viaa$ (vea omul o ran, din cine sie ce nefericit ntmplare, si punea moneda pe ran, o le-a cu un banda; si si vedea de lucrul su$ Savanii, abia n secolul al HH lea au descoperit c ar-intul este un foarte bun dezinfectant$ Si azi, n muni, unele rnci, asa numitele doftoroaie, mai vindec rnile, cu cte o moned de ar-int$ Si ntr adevr descnt deci *ec,iul Testament Dacienesc, si spun Tatl Costru deci Coul Testament$ (sa cum a fost ntre- ntiul mileniu crestin$ Cuvntul are o mare for, o mare putere$ Ce au fcut -reco slavii si ce mai fac si azi unii dintre preoii nostri, prin comportarea lor: (u surpat ncrederea n Cuvnt$ Si totul s a ntors mpotriva bisericii$ 0amenii ne mai creznd n Cuvnt, nu mai mer- la biseric$ Descntecele risipite pe la bietele btrne ale satului, sunt fra-mente din ru-ciunile noastre strvec,i$ Si totdeauna s au rostit si se rostesc numai pentru a face bine celor n suferin$ 'oetul# 1 nfior de propria mea orbire si prostieE 9runcului i se ofer spre ale-ere tot felul de unelte -ospodresti, pentru a i se sesiza nclinaiile$ .nelte n miniatur un plu-, o rindea, o coas, un ciocan, un topor, o -rebl

si alte unelte Si o carte sfnt$ Copilul atin-e sau ia o unealt$ %n ultimii ani am vzut aparate moderne, sub form de ;ucrii, depuse n albie$ Deceneu# Si l binecuvntm s fie de folos neamului su, familiei sale, iar cartea sfnt s i fie lumin cluzitoare$ +ar dac ridic, sau prinde, sau atin-e, prin repetare, numai cartea sfnt, mulumim cerului c se manifest n felul acestaE Si c vom avea cresstini vrednici$ Trebuie s ne ,rnicim si s avem -ri; de toi copiii neamului, ca de oc,ii din cap$ 'oetul# 9entru Dumenzeu, 9rinteE
&!

Deceneu# Ce e, poete: 'oetul# .nii preoi ortodocsi de azi, ntr ascuns, ca s nu afle 9atriar,ia si episcopul locului, mer- si particip la tierea moului$ Deceneu# (sa e$ %n acesti preoi mai este activ spiritul preoilor daci vc,i si nou testamentari$ *a veni o vreme si nu e departe, cnd vec,iul botez se va oficia de ctre preoii ortodocsi, pe fa$ /a nceput cel vec,i testamentar, urmat de ndat, de cel nou testamentar$ ?!e,ndreapt ctre spectatoriA +ar aud un -nd: 'oetul# 9arc asi ndrzni s te ro- s faci ca s aud si eu -ndurile$ 1ie, mi pare uneori c le simt$ Deceneu# 6 drum lun-$ 'oetul# Ct de lun-: Ct de aici pn n paradis: Deceneu# 9oi s ncepi s simi si -ndurile celor de dincolo$ 'oetul# Din mormnt: Deceneu# Zi i cum vrei$ (i neles ce am zis: 'oetul# S aud -ndurile mosilor si strmosilor: Deceneu# 6i, nici c,iar asa, c nu stai de vorb la telefoane de astea, de stri-ai unii n urec,ile altora$ C urec,ile acestea sunt fcute pentru surzi, poete$ Sunt niste proteze ?$oate arata cu de"etele, spre urec*iA$ 'oetul# 9oooftim:E Deceneu# Ceea ce ai auzit$ )ndurile celor de demult se simt n inim si izvorsc n -rai, asa cum apare apa n fntna$ +ar cuvintele sunt ciuturi care le aduc la lumin$ 'oetul# Te ro- mai rmi la mosii si strmosii nostri$ Toi cei de aici din sal, toi avem rnduri rnduri de strmosi$ S fie n lumea noastr, urcnd n cuvinte ca apa din fntniE Deceneu# 1area srbatoare a mosilor$ .n popor este constituit dintr o sin-ur obste, a viilor si morilor$ 1orii sunt si ei vii$ Si au lepdat doar straiele$ (u trecut n templele vii$ 'oetul# Templele vii:

Deceneu# 1 uimesti, poete, c nu simi, cum zici tu, adevrul acesta$ Templele vii sunt trupurile noastre$ 7isericile vii$ 'oetul# Si toi stmosii mei sunt acum n mine: Deceneu# 6xact$Toi n unul si unul n toi$ 5iecare om este purttorul ntre-ului su neam$ Dac nu este la nlime, se prbuseste prin el, ntre-ul neam$ 'oetul# Ce vd si strmosii, nu numai Cristos, cnd ne blcim n tot felul de pcate: Deceneu# /a marea srbtoare a mosilor, preoii daci erau n mi;locul poporenilor$ (ud un -nd, din sal, care mi reproseaz c si azi, la biseric,
B#

se fac pomenirile mosilor$ Si mi spune acel -las, c avem attea smbete ale mosilor$ Cumai c preoimea -reco slav din mileniul al doilea a sters si mai ster-e din circuitul naional, numele mosilor si strmosilor nostri daci$ Si azi mai promoveaz, cu ,rnicie, nume strineE %n vec,ime, smbta, ne pomeneam sfinii si re-ii, vec,i si nou testamentari, ne pomeneam mosii si strmosii, pe fiecare dup numele su$ 5aptul c preoii ortodocsi din mileniul doi au preluat srbatoarea mosilor, se datoreaz doar intensei ei -eneralizri naionale$ Dar ce a rmas din ea: 'oetul# Cevoia imperioas de a ne srbtori mosii$ Deceneu# (sa e$ +ar n miezul acestei nevoi suntem noi, preoii daci ai *ec,iului Testament Dacienesc, noi preoii daci ai Coului Testament$ (cest adevr l stiu prea bine preoii ortodocsi de azi, dar fac si ei tot ce le st n putin s rmnem nluntrul acestei nevoi, s nu iesim afar, s nu vlastrim$ Suntem un popor latin, vremile imixtiunilor reli-ioase -reco slave au ncetat, consecinele nc nu$ Dar noi dacii vom reintroduce litur-,ia noastr latin, fr s renunm la cea de azi$ )n preot ortodox /Din sal, sub re&lectorA# *isezi, Deceneu, niciodat nu vom renuna la stmoseasca noastr le-eE Deceneu# 9rinte, strmoseasc, n limba slavon$ Contrar voinei poporului si preoimii auto,tone$ %n limba slavon pn pe la 1"##$ Cei care au condus 7iserica Daciei, pn n secolul al H+H lea au fost -recii$ Cu aceste precizri, da, strmoseasc$ Cici nu v cerem s renuai la aceast litur-,ie$ Coi nu renunmE Dar tot noi, un popor latin cerem, s nu se renune nici la litur-,ia noastr latin$ Cu numai c cerem, dar o reinstaurm n drepturile ei de le-e strmoseascE )n preot ortodox# *isezi, DeceneuE CiciodatE Deceneu# Cu visez, 9rinte$ %n prima duminec litur-,ia latin, primar, n

uz, pn azi, la ortodocsii din 6uropa 0ccidental$ %n a doua duminec, aceeasi, n limba romn de azi, dar cu ec,ivalente de ori-ine latin$ 6xact este vorba de o de o transpunere din limba latin din mileniul nti, n limba literar de azi$ %n luna urmtoare, tot prima duminec, litur-,ia latin, -eneralizat n primul mileniu, n snul neamurilor latine si pstrat pn azi, de catolici$ %n a doua duminec, aceeasi, n limba romna de azi, cu ec,ivalente de ori-ine latin n uz n limba romn$ %n a treia si a patra duminec, litur-,ia -reac de azi, n limba romn, asa cum este ea azi, conform traducerii n uz, recunoscut si practicat de 7iserica 0rtodox =omn$ Cu alte cuvinte, n prima duminec litur-,ia n latin, n a doua duminec litur-,ia latin n limba romn, n a +++ a si a +* a duminec litur-,ia -reac n limba romn, asa cum se oficiaz ea n bisericile noastre$ )n preot ortodox# *isezi, DeceneuE CiciodatE
B1

Deceneu# Cu visez, 9rinte$ *om dezmormnta mileniul nti, mileniul n care Cristos a venit printre noi, a ptimit, a murit si a nviat$ %n primele secole dup Cristos au venit printre noi si civa -reci Cu i am oprit sa oficieze n limba -reac$ *om pstra acele vremi de iubire, oficiind litur-,ia -reac, n limba -reac, de trei ori pe an, n toate bisericile din =omnia$ (sa nele-em s i cinstim pe Sfinii Trei +erar,iG *asile cel 1are, )ri-orie Teolo-ul si +oan )ur de a (ur$ Dar nele-em s l preuim n mod deplin si pe papa de la =oma, Sfntul )ri-orie cel 1are, care a vieuit pe scaunul ar,iepiscopal, patriar,al, de la =oma ntre anii '!# 8#D ( sn-erat n sufletul su de odat cu dacii martirizai si mai sn-er dimpreun cu noi, pna n noua lume, ce va s fie$ Cici un demnitar -rec, nici un ierar, -rec , nu au desc,is -ura a compasiune si opunere fa de mcelrirea dacilor si n faa distru-erii tradiiei reli-ioase dacienesti n limba latin$ (l doilea mileniu a fost al di,oniei, al rupturii, n catolicism si ortodoxism, al intoleranei$ %n mileniul al treielea, iubirea va fi mai tare dect intolerana$ Stii prea bine, 9rinte, c episcopii daci nu au participatla nici un conciliu al dezbinrii, concilii ce au avut loc ntre anii "'! si 1#'D$ Deci 7iserica Daciei este 7iserica celor sapte concilii ecumenice, dup care se conduce ntrea-a lume crestin, catolicismul si ortodoxismul$ /itur-,ia latin se oficia de la 7u-, pn n (n-lia$ De la 7u- la Canalul 1necii, un sin-ur pmnt si un sin-ur bloc crestin, al popoarelor latine$ Din anul "!8 n 9anonia vor veni un-urii, popor nelatin, dar si acestia vor avea tot litur-,ia latin$ )n preot ortodox# Cu, Deceneu, nu se poateE

Deceneu# 7a se poate$ Ceea ce nu e fcut bine, e vremea s ncepem, s fie bine$ Simplu si divin$ (devrurile sunt totdeauna simple si limpezi$ (ici n Dacia, prin voia Cerului, se reface mileniul ecumenic$ De aici din Dacia rencepe unificarea bisericii universale, cu biserica drept credincioas, cu alte cuvinte unirea catolicilor, cu ortodocsii$ Cu exist dou biserici$ Cu exista, 9arinteE Cu e nimic nedo-matic n acest drum al rentoarcerii Domnului pe pmnt$ Tcei, 9rinte: %mi este de a;uns -lasul divin al constiinei Cuviosiei *oastre, pe care l aud$ Cu dorim nici o tulburare n 7iserica 0rtodox =omn$ 0rtodoxia nseamn do-ma purcederii Sfntului Du,, purcedere care difereniaz lumea crestin n ortodocsi si catolici$ *om pstra cu stsnicie do-ma orotdox, deci nu vom face tulburare$ 0 vom pstra pn cnd va voi Domnul s lumineze mintea omeneasc$ De asemenea nu vom recunoaste primatul papei peste neamul nostru ortodox, dar nici nu l vom ne-a peste neamurile catolice$ Cu aceste dou diferenieri, recunoastem att catolicismul, ct si ortodoxia, ca o sin-ur biseric$ Diferenierile vor fi pstrate nea-resiv$ 0rice disput asupra lor va fi oprit$ 9olemicile asupra purcederii Sfntului Spirit si asupra
B&

primatului papei, vor fi n-,eate$ =eunificarea, n aceste condiii, este de;a ,otrt de Cer$ 5erice de cei ,arnici n unire, nu n dezbinare$ 'oetul# Deceneu, cum e textul do-matic la ortodocsi: Deceneu# Si ntru Du,ul Sfnt, care din Tatl purcede$ 'oetul# Dar la catolici: Deceneu# Si ntru Du,ul Sfnt, care de la Tatl si de la 5iul purcede$ 'oetul# 0menirea, dup mult zbucium, nc n vremurile vec,i testamentare, la unele popoare, a;unsese iar la un sin-ur Dumnezeu, la monoteism$ Cred c episcopii au -resit cnd au naintat cu a sti spre Societatea divin$ (u crezut c pot desc,ide porile Tronului ceresc si privi n alctuirea intim, decizional, a divinitii$ ( Sfintei Treimi$ ( Tatlui, a 5iului si a Du,ului Sfnt$ C nu au fcut bine, se vede din starea de dezbinare a ntre-ii crestinti$ Spre Dumnezeu se mer-e, se poate nainta numai prin iubire$ Tot asa, din iubire, a venit Cristos la noi, pe pmnt$ ?3ntuneric. Deceneu prseste scena. +e&lector pe poet. 'orbeste cu sine nsusi, linistit, liniarA (cum stiu tot$ *ec,ea reli-ie a bunilor nostri exist sub nvelisul reli-iei lui Cristos$ .neori se identific$ Cu e nevoie dect de un pas, pentru a ptrunde n cerul spiritual al strbunilor nostri vec,i testamentari$ 6 de a;uns s ascultm cu dor, -,iocul sufletului, si i auzim, pe daci, psalmodiind, n-emnnd *ec,iul nostru Testament, cu Coul Testament$ %n sanctuarele

noastre se acompaniau cu unele instrumente muzicale$ Si, far s nefrumuseea ar,itectonic a bisericilor de azi, mi este nespus de dra- svelteea si frumuseea sanctuarelor dacienesti$ %n ele s a oficiat si litur-,ia nou testamentar$ Cici unul din sanctuarele, n marmor, nu a fost reconstruit$ Doar bisericile noastre de lemn$ De ce: )recii, n =omnia, n 7ucuresti, si au o splendid biseric n stilul templelor antice -recesti$ Tradiia sanctuarelor daciesti este mai vec,e dect apariia -recilor n istorie$ Sanctuarul de la Cscioarele, de pe o insul de ln- 7ucuresti, are acoperisul n dou ape, pe coam si la mar-inile frontonului cu ornamente, rafinament ar,itectonic pe care templele -recesti l vor atin-e, dup mai bine de o mie dousute de ani$ Contextul istoric si religios3date noi ,a- de cele din Deceneu 9n n secolul *++ limba latin era limba oficial n +mperiul roman, att n (pus, ct si n =srit, latina fiind si limba litur-ic universal$ 6xcepie, -recii, armenii, sirienii, e-iptenii si dacii, unde, n biseric vor fi folosite limbile proprii$ (vem n vedere c n bisericile dacilor se oficia n limba dacilor, latina oriental n aspectul ei popular si cult$ %n Constantinopol, n unele biserici, s a oficiat serviciul divin n limba latin pn n a doua
BB

;umtate a sec$ +H, cnd oficialitile din Constantinopol, ordon nc,iderea lor$ Constantinopolul se afla n Tracia, ara de bastin a tracilor ?dacii cu denumirea de traciA$ (ctivitatea reli-ioas n snul dacilor sud si nord dunreni se desfsura att n reli-ia zalmoxian ct si n cea nou testamentar n limba dac latina oriental, sub aspectul ei popular, sau cult, fenomen usor de constatat n secolele +* * *+, dar si n continuare$ C asa este ne st mrturie o documentaie ferm s amintim doar lucrrile Sfntului episcop dac Ciceta de =emesiana?BD# D&#A, dar si faptul c neamul bessilor ?dacii sud dunreni, dar tritori si n nordul DunriiA nla ru-ciuni Celui 9rea %nalt n limba lor naional limba dacilor nord si sud dunreni, n mnstirea de pe malul de rsrit al +ordanului, mnstire construit de clu-rul Teodosie ?a murit n anul '&!A, ct si (r,iepiscopia +ustiniana 9rima$ 9rin limba naional se nele-e limba vie , popular, ct si aspectul ei literar, folosit la nordul si la sudul Dunrii$ 9e vremea aceea Dunrea era fluviul intern al poporului dac$ %n mileniul nti, pn la >ustinian, toi dacii, din Dacia pn n Tracia, )recia, (lbania, Dalmaia si 9anonia, nu se bucuraser de un astfel de cadru cultural instituionalizat, niciodat nu beneficiaser de o situaie att de

-eneroas, de normal$ Si nici nu au mai beneficiat$ Dar spiritul acestei ar,iepiscopii dinuieste n Dacia de azi ?=omniaA, sin-ura ar a dacilor nord si sud dunreni care a nfruntat toate ur-iile istoriei$ %mpratul +ustinian ?'&@ '8'A a ntemeiat (r,iepiscopia >usatiniana 9rima, cu resedina la Serdica, aceasta fiind capitala Daciei 1editerranea ? va deveni capitala bul-arilor, Sofia de aziA$ %n cazul acesta, avnd n vedere c Serdica va rmne pn n sec$ +H n cadrul +mperiului bizantin, fiind cucerit de ctre bul-ari abia n sec$ +H, ar,iepiscopia nu si nceteaz existena la nceputul sec$ *++, dup nvlirea slavilor, cum se afirm$ Dac resedina a fost la Taurisium, la sudul Dunrii, nvlirile slavilor au dezor-anizat viaa reli-ioas a dacilor, distru-nd centrul ar,iepiscopal si multe biserici, dar acesti slavi nu au avut un pro-ram pentru desfiinarea cultului reli-ios n limba dacienilor, aspectul acesta nu i interesa ei distru-eau si ;efuiau, att$ (u fost crestinai n sec$ +H$ 5ie s enumerm, pentru sec +* *+, localitile, din dreapta si stn-a Dunrii, deci si de pe teritoriul actual al Daciei, unde existau resedine de episcopiiG Durostorum, (ppiaria, (brittus, 0escus, =atiaria, Castra 1artis ?Tomis, din sec$*A, (Juae, *iminacium, 1ar-um, Sin-idunum$ De reinut ar,iepiscopia si mitropolia de Tomis, scaunele episcopale de la Callatis, <istria, Tropaeum Traiani ?(damclisiA, (xiopolis, Capidava, Carsium, Constantiana, Troesmis, Coviodunum, (e-isus, Salsovia, <almFris si DionFsopolis$
BD

+nterzicerea cultului crestin n limba dacilor a venit din partea -recilor care doreau un cult reli-ios n limba -reac n ntre-ul imperiu, iar dup debordarea slavilor n imperiu si pentru acestia$ Considerm c trebuie s precizm c att Sfntul mprat Constantin cel 1are, ct si Dreptcredinciosul >ustinian cel 1are erau daci si si aveau aceeasi patrie si acelasi inut natal, n Dacia 1editerranera$ Constantin cel 1are se nscuse la Caissus, unde, revenind des, construieste suburbia 1ediana, cu un palat imperial$ /a rndul su, +ustinian, n locul satului su natal, Taurisium, ridic un oras, pe care l numeste >ustiniana 9rima, ceea ce a determinat pe unii cercettori s considere c aici a fost resedina (r,iepiscopiei$ +mportant este c att >ustiniana 9rima, ct si Serdica fceau parte din aceast ar,iepiscopie, ambele localiti avnd un rol important politic, cultural si reli-ios$ (r,iepiscopia dacilor s a nfiinat mai departe de Costantinopol si mai aproape de Dunre, acesta fiind, pe atunci, fluviul intern al poporului dac$ =oma, de pe vremea cnd era capitala imperiului roman, nc mai reprezenta pentru poporul dac, rana adnc, pricinuit de

le-iunile romane, care, ptrunznd n Dacia, au produs un dezastru, consecinele suportndu le, nc, si noi, cei din secolul HH+$ %mpratul >ustinian rupe astfel orice le-tur cu =oma$ /a drept vorbind dacii au nceput s se crestineze naintea =omei, prin misiunile apostolice al Sfntului apostol 9avel n lumea dacilor din 7alcani, inclusiv n Tesalonic, 7ereea si 5illipi, iar prin sfntii apostoli (ndrei si 5ilip, pn pe teritoriul actual al Daciei$ (r,iepiscopia dacilor era un teren spiritual de pace si liniste$ S a dorit evitarea confruntrilor pe plan reli-ios dintre =oma si Constantinopol, confruntri care au de-enerat, cu timpul, n cumplite nclestri armate, ntr un adevrat rzboi ntre ortodoxie si catolicism$ %ntre crestinarea unui neam si ntre ;urisdicia reli-ioas sunt diferene$ /a nceputul sec ++ au loc rzboaiele ntre romani si daci a-resori, romanii$ %n ntre-ul sec$ al ++ poporul dac trece prin tra-edii -reu de ima-inat$ %n ;umtatea a doua a sec$ +++ dacii liberi elibereaz Dacia$ /e-iunile romane nu le mai pot face fa$ Dacii vor a;un-e n Spania, cu reli-ia lor zalmoxian, fiind piatr de temelie n istoria Spaniei$ 9e fondul acestei resurecii militare a dacilor, =oma si pierde autoritatea de capital imperial$ %ntre anul &"8 ?deci dup alum-area le-iunilor romane din Dacia si a administraiei romane si ca o consecin a acestei alun-riA si B&D, imperiul este condus de mprai daci 1aximian <ercules, 1aximian )aleriu, 1aximian Daia si /iciniu si alii$ )aleriu a;unsese la un pas de a sc,imba numele imperiului roman, n cel de imperiu dac$ .ra fa de =oma nu si o ascunde2 (cestia si ntrepoporul dac sunt n spatele succesului lui Constantin cel 1are, el nsusi dac va muta capitala imperiului n localitatea trac 7izan, din Tracia$ Dup
B'

cum bine se poate constata, domnia lui este n continuarea celorlai mprai daci$ Ceamul dac era salvat, fr ca celorlalte neamuri din imperiu s li se pre;udicieze existena dovad litur-,ia n limba lor$ (ceast tradiie cu adevrat crestin este =sritean$Ca s nele-em problema ;urisdiciei =omei trebuie s avem n vedere ce s a ntmplat n cea de a doua ;umtate a secolului al +* lea$ Din anul B@!, mpratul )raian va administra (pusul imperiului, iar mpratul Teodosie +, =sritul, deci si +liricul$ Teodosie, va fi mprat, de la Consatntinopol, peste ntre-ul imperiu$ +liricul se ntindea pn la stn-a Dunrii, n Dacia de azi, n sudul balcanilor avnd ca orase importante Sirmium, Scupi si Tesalonic$ Ca orice capital, =oma si avea

;urisdicia reli-ioas asupra teritoriilor nvinse de le-iunile romane si administrate de ctre imperiu$ 9apa doreste s si pstreze ;urisdicia asupra +liricului$ (dministrativ, =oma l pierduse, acesta intrase sub administraia Constantinopolului$ 9apa, pentru a si pstra ;urisdicia reli-ioas asupra acestui teritoriu, nfiineaz *icariatul de Tesalonic$ Conflictul reli-ios ntre =oma si Constantinopol, aprinse spiritele$ >ustinian era n tratative cu 9apa de la =oma n le-tur cu recunoasterea (r,iepiscopiei >ustiniana 9rima, de sine stttoare, autocefal, asa cum o decretase$ Ce s a ntmplat, cu timpul, din partea =omei, e contrar le-ii fondatoare$ Constantinopolul, mai trziu, desfiineaz orice ;urisdicie a =omei peste +liric$ (zi, peste vremi, alte polemici$ Dar pe daci i a ntrebat cineva, ce doresc:E %n aceste situaii se poate vorbi de ;urisdicia reli-ioas a =omei asupra dacilor:E =eli-ia e vie, e minunat doar cea liber consimit, stpnitorii, fie reli-iosi, fie fore strine de ocupaie, nu sunt liber consimii, deci nu pot fi acceptai$ (ceast msur, din adncul nostru sufletesc, unde Dumnezeu slsluieste, este aceeasi si pentru -reci si pentru slavi$ Totusi -reco salvii au pierdut, n Dacia, ;urisdicia, ierar,ia si limba lor de cult, limba dac prelundu si drepturile firesti n viaa poporului dac$ =oma se pare c mai vrea ;urisdicie asupra (r,iepiscopiei >ustiniana 9rima, asupra dacilor$ (zi, n Dacia mileniului al treielea$ Dup zdrobirea militar, bul-arii se crestineaz de nevoie$ Cneazul bul-arilor, 7oris, primi botezul, la Consatntinopol, n anul "8D$ =itul -rec, introdus n 7ul-aria ntre "8D "88, face loc, ntre "88 "@#, ritului latin ?de la =omaA, apoi, dup "@#, ritul -rec revine iar, sfrsind prin a fi nlocuit, din ""' """, de ritul slav$ S reinem si opinia, dup care, 7oris, sau fiul su Simion ?"!B !&@A a distrus toate crile latinesti ale dacilor, impunndu le cu fora limba slav n cultul lor reli-ios$ Dup !@1, respectiv 1#1", -recii vor ncerca s nlocuiasc limba slav din biserica 7ul-ariei, cu limba -reac, aducnd -rave pre;udicii fondului de manuscrise slave abia nfiripat$ (tacul asupra cultului reli-ios al dacilor este continuat de imperialii -reci, a se nele-e mereu cu ierar,ii -reci, care se doreau ierar,i
B8

unici peste neamuri$ Cnd, mai trziu, n sec H+* H*, ntre daci au aprut primii ierar,i auto,toni, 9atriar,ia de Constantinopol a refuzat asa ceva si a blestemat ntre-ul popor dac ?'A$ /a cele de pn acum se impune limpezirea viziunii asupra celor ntmplate$ C,iar dac resedina (r,iepiscopiei +ustiniana prima nu a fost la Serdica, ci n satul natal al lui >ustinian, Tauresium, n locul cruia ridic un oras, numindu l >ustiniana 9rima,

Serdica, nfloritorul oras al dacilor, care fcea parte din (r,iepiscopia +ustiniana 9rima, a rmas la ndemna distructiv a imperialilor si ierar,ilor -reci, n primul rnd fa de cultul reli-ios al dacilor, n limba lor, latin$ De re-ul biblio-rafia de specialitate, nu coroboreaz datele, lsnd cea cnd e vorba de -reci$ +i mena;eaz si pe bul-ari si pe srbi, desi ierar,ii acestora si militarii lor s au unit cu cei ai imperiului bizantin, impunnd distru-erea dezvoltrii spirituale a dacilor, prin ndeprtarea cultultului divin n limba latin, nlocuindu l cu litur-,ia -reac n traducere slavon, iar -recii devenind ierar,ii dacilor, dar avnd n cancelariile domnesti ale vala,ilor ?ale dacilorA, limba salvon, ca limb oficial$ /itur-,ia -reac n slavon si slavona ca limb de stat pentru cancelariile domnesti si administrativ pe teritoriul principatelor, a favorizat rostul dominator al ierar,ilor -reci si al bisericilor slave sud dunrene si a unor ierar,i slavi de aici, in mileniul al ++lea$ 9reoii, dac erau daci, oficiau cultul divin n slavon, desi n viaa de zi cu zi vorbeau cu dacii n limba lor matern, daca$ Cu si preoii si ierar,ii slavi sud dunreni$ %nvarea limbii trebuia s fie invers cei domninai s nvee limba dominatorilor$ /a fel si fa de ierar,ii -reci$ (ceast introducere n istoria dacilor din primul mileniu si de la nceputul celui de al doilea am crezut o necesar, pentru a nele-e contextul istoric al continuitii reli-iei zalmoxiene, cel puin sub aspectul comemorrii mosilor$ +nc,eiem aceste rnduri tot cu (r,iepiscopia dacilor, autocefal$ 6ste nfiinat prin Covela H+, din anul 'B'$ De acum Tesalonicul ncezeaz s mai fie resedina +liricului$ Se mutase la Tesalonic de la Sirmium, din cauza nvlirii ,unilor$ >urisdicia ar,iepiscopiei se exercit peste mitropoliile si episcopiile din urmtoarele provincii ale prefecturii +liriculuiG Dacia 1editerranea, Dacia =ipensis, 1oesia 9rima ?SuperiorA, Dardania, 9revalitania, 1acedonia Secunda ?SalutarisA si o parte din 9anonia Secunda ?+nferiorA$ Ceamintite de Covel, 1oesia +nferior si ScFtia 1inor depindeau ;urisdicional, n continuare, de 9atriar,ia de Constantinopol$ >urisdicia ar,iepiscopiei se exercita si pe rmul de nord al Dunrii, n Dacia de azi, asupra unor rer-iuni de aici si ceti construite sau reconstruite de +ustinian$ (r,iepiscopul de Tesalonic avusese sub ;urisdicia sa &' de epar,ii ?mitropolii si episcopiiA$ Dup nfiinarea (r,iepiscopiei >ustiniana 9rima, i vor rmne sub ;urisdicie numai cele de limb -reac ?cele dou 6pire,
B@

T,esalia, (,aia, CretaA$ Deci, (r,iepiscopia >ustiniana 9rima era o ar,iepiscopie a dacilor, latinii orientali$ (cestia aveau astfel si ei asi-urat unitatea de neam din daciile sud dunrene, din 1oesia, din 9anonia si din Dacia de azi$ (r,iepiscopia si desfsoar activitatea deplin pn la nceputul se$ *++, cnd, n urma nvlirii slavilor, si nceteaz activitatea se pune totul pe seama nvlitorilor, uitndu se de Serdica si de alte lar-i zone din 7alcani, din interiorul imperiului, care au rmas n imperiu pn n secolul al +H, de dacii ?vala,ii Ade peste tot din 7alcani si de cei din )recia$ Cei din )recia sunt nterzisi si acum, n al treielea mileniu de dup <ristos, la existen reli-ioas n limba lor si la scoli n limba matern, n )recia de azi, care se vrea si se crede fruntea ortodoxismului de peste tot din lume$ %ncetarea activitii noi o punem n -,ilimele$ 0 reli-ie nu nceteaz prin distru-erea unor biserici si a centrului ar,iepiscopal si nici n urma mcelului la care au fost supusi dacii, ea continu s se exercite, pentru c nvlitorii nu reli-ia doreau s o scoat din uz, pe vremea aceea nu aveau asemenea preopcupri$ Totusi nu se poate ocoli ;urisdicia =omei asupra Tesalonicului, fr a se avea n vedere c aceast diecez era format din locuitori de limb latin, cu litur-,ia n limba latin$ Cnd asupra acestor daci au domnit -recii, limba lor matern a fost scoas din biserici$ %mpratul >ustinian a ales o cale salutar pentru oprirea disputei reli-ioase ;urisdicionale ntre Consatntinopol si =oma, constituind aceast ar,iepiscopie autocefal, autonom si unitar$ Ceamurile din imperiul roman, enumerate mai nainte, au avut si au si azi bisericile lor, autocefale si litur-,ia n limba neamului lor$ =oma nu poate nele-e nici azi c si noi dacii avem (r,iepiscopia noastr autocefal din mileniul nti, asa cum avem, azi, n mileniul al ++ lea si 7iserica 0rtodox =omn, autocefal$ Suntem ortodocsi prin (r,iepiscopia >ustiniana prima, ortodocsi cu rnduielile bisericesti n limba vorbit de noi atunci, latina popular oriental si n aspectul ei cult, asa cum suntem si azi ortodocsi, tot cu rnduieli n limba noastr, conform evoluiei acestei limbi de aproape un mileniu si ;umtate de la nfiinarea (r,iepiscopiei >ustiniana 9rima$ /imba, fie latina mileniului nti, fie limba dacilor din muileniul al +++ lea, nu e nici ortodox nici catolic$ 0 limb nu e nici ortodox, nici catolic$ (vem n sufletul nostru litur-,ia latin si litur-,ia -reac tradus n limba romna ?limba dac de aziA$ (mndou litur-,iile pot convieui pentru c si n una si n cealalt suntem ortodocsi$ Coi, Dacii, am fost crestinai naintea =omei, dar =oma pretinde ;urisdicia asupra noastr$ Dac nu ar fi fost capital de imperiu, nu ar fi fost posibil asa ceva$ Coi nu recunoastem nici ;urisdicia -recilor, nici a Constantinopolului, nici a slavilor a bul-arilor, srbilor, rusilor$ C,iar nu se nele-e c suntem un popor prin excelen pasnic si c

B"

nu este de la Dumnezeu ncercarea de dominare ;urisdicional strin, indiferent din partea cui vine prea multe rni ne au fost pricinuite$ C avem resentimente, dar btliile pentru anexarea noastr reli-ioas n au ncetat (tena =oma 1oscova$ Da, (r,iepiscopia >ustiniana prima si avea cultul n limba latin, limba noastr de atunci nu ne incomodeaz acest cult, doar a fost si este al nostru si cu timpul vom auzi n bisericile noastre, litur-,ia dacilor$ Se cunoaste textul acesteia$ %n fapt este vorba de litur-,ia de rit daco latin, nu e nici romano latin, nici -reco bizantin, ci este litur-,ia dacilor, din Tesalonic, pn n Dacia de azi$ (utorul acestei Sfinte /itur-,ii este Sfntul episcop dac Ciceta de =emesiana$ 6a a fost, n continuare, litur-,ia din (r,iepiscopia dacilor, dar si din secolele urmtoare, preoii ei, din secolul al H+++ lea fiind martirizai, pentru sin-ura vin c oficiau n limba neamului lor$ =epublicarea ei a devenit o necesitate$ 7iserica 0rtodox =omn are destul nelepciune, dup cum se poate constata, pentru recuperarea noastr din mileniul nti, dar nu se poate, n Dacia de azi, dup opinia noastr, cu o ar,iepiscopie sub ;urisdicie strin, n cadrul 7isericii 0rtodoxe =omne, indiferent care ar fi aceea$ (r,iepiscopia >utiniana 9rima, este revendicat de ctre papalitate$ (ici este, considerm noi, ceea ce mpiedic 7iserica 0rtodox =omn, de a include n calendarul srbtorilor si zile cu litur-,ia noastr din mileniul nti$ 9rima duminec din fiecare lun$ )recii, a;unsi imperiali, au folosit litur-,ia n limba -reac, sau tradus n limba slavon, sufocnd neamul dacilor$ 9entru a nu exista nici un dubiu n acest sens, s privim spre 1oscova imperial, care pe msura extinderii teritoriale impunea si impune litur-,ia -reac n limba slavon, ct si limba rus ca limb oficial, n felul acesta deznaionaliznd neamurile ocupate, procedeu preluat de la imperialii -reci$ Ct vreme au fost mpraii daci n fruntea imperiului roman de rsrit, Constantinopolul a asi-urat dezvoltarea armonioas, natural a neamurilor, acestea avnd litur-,ia n limba lor, inclusiv -recii$ +mperiul 7izantin a fost scos din istorie prin cruciada reli-ioas si etnic declansat de -reci mpotriva dacilor din imperiu, i-nornd folosul de care se bucura imperiul, prin fora militar a acestora$ 9entru a lovi n masa etnic a dacilor sud dunreni, -recii au desc,is -rania dunrean n calea slavilor$ )recii sunt adevrata cauz a proastei adminstrri a imperiului si a prbusirii acestuia$ Constantinopolul si =oma si disput de la bun nceput ;urisdicia asupra bisericii bul-are$ =itul latin roman ?de la =omaA a fost n uz n 7ul-aria ntre "88 "@#, ceea ce nseamn c litur-,ia latin tradiional a dacilor ?vala,ii din 7ul-ariaA s a practicat nestin-,erit$ Si bine neles si la dacii din Dacia

nord dunrean ?=omnia de aziA$ 7ul-arul Simion ?"!B !&@A si primeste


B!

coroana de la =oma$ Cere, tot =omei, recunoasterea unui ar,iepiscop autocefal, cerere respins$ Spiritul (r,iepiscopiei >ustiniana 9rima continu s fie activ, nct numele ar,iepiscopiei va reveni, n actualitate n secolul H++$ Si urmasul lui Simion, 9etru ?!&@ !8"A si primeste coroana de la =oma, dar apoi face pace cu Constantinopolul, care recunoaste ar,iepiscopia$ 7iserica bul-ar s a declarat independent n "!1$ ( fost recunoscut de 9atriar,ia de Constantinopol n !&@$ 2arul Samuil ?!@8 1#1DA primeste si el coroana de la =oma$ Cu este de mirare deci violena -recilor nu numai mpotriva existenei statului bul-ar, n !@1 si 1#1", pe care l desfineaz, ci si mpotriva bisericii bul-are, ncercnd reintroducerea limbii -recesti$ Desi n sec$ H+ H++ imperiul bizantin era din nou, ca pe vremea imperiului roman, n apo-eul puterii, a-resivitatea un-aro papal ?cu nimic mai pre;os dect cea -receasc din 7ul-aria si Dacia de sud est, dimpotrivA, crestinarea rusilor Kievului n anul !"", urmat, n sec$ H+ de o mitropolie condus de ierar,i -reci, ct si ulterioara descrestere a puterii militare a imperiului bizantin, i va determnina pe -reci s accepte colaborarea pe plan reli-ios cu slavii, adic s recunoasc deplina folosire a limbii slave n biseric, slavii prelund litur-,ia -reac n traducere slavon$ Dacii au avut de suferit n timpul mi-rrii slavilor n nordul, centrul 6uropei si sudul ei balcanic$ %n secolul +H sunt crestinai bul-arii$ %n sec +H Dacia mai era prins ca ntr un cleste de oceanul slav revrsat peste 6uropa, conveuind de nevoie o vreme cu ei, fr a se sufoca, dimpotriv, pas cu pas eliberndu se, sau asimiulindu i$ %n sec$ +H era ncon;urat si inut sub presiune de imperiul slav al 1oraviei care cuprindea 9anonia ?teritoriu dacA, Ce,ia, 1oravia, Slovacia, la sud, de croai, srbi si bul-ari, la rsrit de slavii Mievieni si de <alici$ Ce s a ntmplat cu dacii din aceste teritorii unde slavii erau n mase compacte: 9apa +oan al *+++ ea, n anul ""# i scrie principelui slav al 9anoniei s se in slu;bele n limba slavon, dar Sfnta 6van-,elie s se citeasc si n limba latin, ca s fie neleas si de crestinii care nu stiu slavon$ (cesti crestini erau dacii auto,toni$ %n !#' !#8, un-urii mi-ratori spar- acest cerc slav, reusind s si fixeze popasul ln- lacul 7alaton, n 9anonia, unde cu timpul si vor constitui propria ar$ Dacii, n acest context, cu o ptur dominant slav extrem de a-resiv, cu presiunea militar a bul-arilor, care, pe Tisa, i nvin- pe avari, cu vec,ea si mereu recenta presiune si atac armat al imperialilor -reci, aud litur-,ia slavon pe teritoriul lor, desi-ur ntre slavi, dar viaa litur-,iei latine era -rav

ameninat, spiritul latin, etnicitatea dacilor$ %n sec$ H+ se consider c salvii erau asimiliai de ctre daci, datorit civilizaiei superioare a dacilor, dar evenimentele externe, au dus la lr-irea ariei de folosire a litur-,iei slavone n Dacia la -eneralizarea ei, pn n sec$H* si a folosirii limbii slavone n
D#

cancelariile domnesti$ %n sec H, o parte a Daciei nord Dunrene czuse sub dominaia bul-arilor, dacii fiind silii s treac sub ;urisdicia reli-ioas a acestora, la litur-,ia n limba slavon$ +mpraul bizantin *asile ++ 7ul-araoctonul, la 1#1" nc,eie cucerirea 7ul-ariei si desfiinarea acesteia, dominnd si Dacia nord dunrean, litur-,ia -reac fiind iar abuziv introdus, apoi litur-,ia -reac n limb slavon$ (cum ar,iepiscopul (r,iepiscopiei autocefale din 0,rida, din dispruta 7ul-arie ca stat, ?devenise o simpl provincie a imperiuluiA, este investit de ctre mprat cu puteri peste toi episcopii din fosta 7ul-arie$ 6ste investit si peste vala,ii din fosta 7ul-arie ? fiind astfel la zi si (r,iepiscopia >ustiniana 9rima, acum autocefal fa de Constantinopol:A Dar (r,iepiscopia dacilor era ntr un fel de captivitate, pe mna -recilor si bul-arilor, 0,rida fiind n totalitate sub control imperial$ Sub ;urisdicia (r,iepiscopiei de 0,rida se aflau si eopiscopiile vala,e, cu episcopi vala,i ?daciA, desi-ur de rit -recesc, acestia avnd le-tur direct si cu dacii nord dunreni$ Cu toate acestea se constat c viaa reli-ioas n limba latin, din Dacia, continua s existe, ceea a dus n sec$ H+++, la intervenie armat mpotriva preoilor daci de litur-,ie latin$ Ceea ce nu se realizase pn n sec H+++, se desvrseste acum, cu sbiile bul-arilor lic,idarea preoimii dace de limb latin, nct ntemeierea principatelor romne -seste litur-,ia slavon n bisericile dacilor$ (m creionat cteva aspecte ale desfsurrii istoriei n primul mileniu si n primele secole din cel de al doilea, pentru a nele-e mediul n care a continuat s existe ritul zalmoxian al reli-iei dacilor el exist si azi$ %n zonele mr-inase ale Daciei se atest ritul -recesc$ /itur-,ia n limba slavon pe pmntul Daciei a fost preluat de slavii de aici, dar slavii, pro-resiv, disprnd, ritul -recesc a rmas ntre daci$ Se atest ritul -recesc si n interiorul Daciei, la Carpaii de curbur$ Se las tcerea asupra ritului latin auto,ton, asupra tradiiei ar,iepiscopiei dacilor, autonom fa de Constasntinopol si =oma$ (sa o ntemeiase Dreptcredinciosul +ustinian cel 1are si asa a rmas, asupra ei nu s a exercitat niciodat ;urisdicia Constantinopolului, sau a =omei$ (nexarea ei de -reco bul-ari a fost o anexare temporar si att$ %n numele ei nu s a convenit acceptarea vreunei

;urisdicii$ Cimeni nu a acceptat, niciodat, nici ;urisdicia =omei$ 6a a rmas de sine stttoare, pstrtoare a latinitii noastre de dinaninte de <ristos, pn azi$ +nsitena =omei de a avea ;urisdicia asupra acestei (r,iepiscopii, de a o patrona si n zilele noastre, este n contradicie cu cea a poporului dac de atunci si din zilele noastre si din timpul mpratului >ustinian$ 6ste adevrat c =oma nc nu acceptase s recunoasc aceast ar,iepiscopie, tratativele fiind n desfsurare sub >ustinian, dar ea exist ca atare, iar preteia =omei de a fi sub ;urisdicia ei, se loveste si azi de noi,
D1

dacii$ Dac =oma nu i recunoaste autocefalia, ar,iepiscopia fiind vie n sufletul nostru de latini orientali, nu nseamn c este mai puin autocefal$ Sabia papalitii prin ,oardele ma-,iare diri;ate din vest spre est, n Dacia, a anulat orice sans de a avea o ;urisdicie din partea =omei$ /a fel din partea Constantinopolului nici nu a revendicat asa ceva n timpul lui >ustinian, doar =oma nu nele-ea noul context istoric, prelun-ind discuiile pentru recunoasterea acestei autocefalii$ ( avut acest sfnt mprat o viziune asupra viitorului, a fost un adevrat profet, considerrnd c dacii din punct de vedere re-li-ios nu trebuie s fie supusi nici =omei, nici Constantinopului, n felul acesta calmndu se starea conflictual reli-ioas dintre =oma si -reci$ Cici =oma, nici Constantinopolul ?acesta nici nu exista pn n sec$ +*A nu pot revendica nici un fel de ;urisdicie mpotriva dacilor, acestia crestinnduse naintea =omei, stiut fiind c apostolii au ntrziat n mi;locul dacilor de la sudul Dunrii, apoi au mers la =oma$ 5ie s amintim c n reli-ia nou testamentar din snul poporului dac nu exist termenii impusi de =oma n tot (pusul latin, cum sunt Deus, ecclesia, oratio, re-num Dei, pater, incarnatio, ressurectio, assumptio, creator, omnipotens, vir-o,etc, ar-ument clar c nu misionarii =omei ne au crestinat, dovad c la crestinarea dacilor nu participaser misionarii =omei$ Termenii nostri auto,toni, din limba noastr, latina dacilor, din reli-a zalmoxian sunt vii pn azi n limba noastr, n reli-ia ortodox romnG credin, Treime, Dumnezeu, Tatl, ntrupare, nviere, nlare, biseric, mpria cerurilor, ru-ciune, 5ctorul, (totiitorul, 5ecioar, etc ?8A$ Cu excludem si sosirea unor misionari din partea =omei, dar este evident, c dup ce crestinarea ncepuse, nct termenii din latina literar specifici terminolo-iei catolice nu au mai avut succes ntre daci$ Cici termenii -reci nu i au putut ndeprta pe cei auto,toni$ 9ace vrem si cu =oma si cu Constantinopolul si cu (tena$

Dacii, n aceste condiii vitre-e, se vor or-aniza n formaiuni statale proprii, asupra crora bul-arii sunt neputinciosi, bul-arii disprnd din istorie sub turci, pe cnd dacii se vor pstra n principatele lor, adesea prin for armat, de care turcii s au lovit, n final pierznd definitiv orice control asupra Daciei ?=omniaA, aceasta devenind independent$ Dacii se treziser si n faa unei aliane slavo -recesti pentru litur-,ia unic, -receasc, n vesmnt slavon si cu dictatura reli-ioas a -recilor, ct si cu obli-ativitatea folosirii limbii slavone n cancelariile domnesti$ %n aceste condiii vitre-e, relum ideea de mai nainte, dacii se reor-anizeaz ntemeind primele voivodate medievale, care, pro-resiv, se vor uni constituind cele trei mari principate romnesti, 1oldova, Tara =omneasc si Transilvania, apoi, prin unirea acestora, Dacia ?=omniaA$ .n adevrat miracol, prin voia lui Dumnezeu$
D&

%ntemeierea primelor voivodate si cnezate dace, au avut loc n contextul n care litur-,ia -reac n traducere slavon era impus n lumea dacilor, ct si limba slavon ca limb de stat, de ctre imperiul bizantin si de ctre lumea salv$ Dar, dup cum vom constata litur-,ia dac va continua s existe ntre daci$ Considerm c la sfrsitul secolului al sec$al H+ asimilarea slavilor din Dacia era nc,eiat, ceea ce certific fora etnic a dacilor, permanena lor, activ, la ei acas$ %n secolul al H+++ litur-,ia n limba dacilor, preoimea lor, crestinii daci triesc o adevrat renastere$ Dacii ?vala,iiA din 7alcani, au mprtsit, dup transformarea 7ul-arirei n provincie bizantin aceeasi soart amar ca bul-arii, numai c vala,ii?daciiA buser pa,arul amar, pn la fund si sub stpnirea bul-arilor$ Spre sfrsitul sec$ H++ ?11"'A acesti latini orientali de la sudul Dunrii sub conducerea dinastiei latine a asnestilor, se vor rscula, fondnd statul vala,o bul-ar$ 0presiunea -receasc nceteaz, cultul latin renvie, evenimentele vor duce la normalizarea folosirii limbii latine n biseric si stat nu numai pentru vala,ii din 7ul-aria, ci pentru toi vala,ii din peninsula balcanic din timpul +mperiului latin de Constantinopol ?1&#D 1&81A, desi-ur sub ;urisdicia =omei$ >urisdicia puterii$ /atinii venii la Constantinopol, pe care l iau n stpnire, erau catolici, deci aparinnd de 9apa de la =oma$ Dar, s recunoastem, a fost o perioad benefic pentru daci, nimeni nu le mai intezicea folosirea limbii lor n biseric$ )recii se retraser cu imperiul n (sia 1ic$ Dacii de la nordul Dunrii au a;utat militar dinastia asnestilor, n Tracia, n luptele mpotriva bizantinilor, n anii 11"' 11"8$ 7izantinii fuseser constrnsi, pe cale

armat, s recunoasc, n 11"", lui 9etru si (san, stpnirea asupra teritoriului dintre Dunre si 7alcani, desemnat n izvoare ca o N*ala,ieL$ Dinastia dacilor ?vala,ilorA la conducera bul-arilor dureaz ntre 11"' 1&'"$ Statul dinastiei vala,e al asnestilor, cu centrul puterii n 7ul-aria, devenise cel mai ntins si important stat din peninsula balcanic, mai ntins si mai puternic dect imperiul bizantin latin si dect imperiul bizantin -recesc$ Dup rzboiul n urma cruia un-aro papalitatea avanseaz n sud sud vestul Daciei, creind 7anatul de Severin, patriar,ul -rec ),erman ++, printr un sinod, n 1&B', recunoaste autocefalia 7isericii din Trnovo, iar conductorului ei titlul de patriar,, desi, de re-ul, acest titlu -recii l recunosteau numai pentru conductorul reli-ios de la Costantinopol$ %n felul acesta bul-arii, desi autocefali, reintr reli-ios, ca satelii ai 9atriar,iei de Constantinopol$ Dar, de fapt, -recii, prin aceast recunoastere, au acionat, prin bul-ari mpotriva dinastiei latine orientale a asnestilor, implicit mpotriva bisericii latine orientale$ ( fost o lovitur de culise, prin firele nevzute ale diplomaiei -recesti$ %i ridic pe bul-ari, manevrndu i
DB

mpotriva vala,ilor ?dacilorA$ Scopul nu a fost -reu de atins$ .n-aropapalitatea a;unsese pn la *idin cnd vala,o bul-arii se confruntau cu -recii pe cmpul de lupt$ (cum recunosc -recii, bul-arilor, NindependenaL reli-ioas$ (cum, dup aceast recunoastere, (san ++, n sec$ H+++, se va lansa n Dacia mpotriva crilor latinesti de cult si a preoilor slu;itori ?Trecuse iar la ortodoxie la -reciA$ Cu exist nici o ndoial c dacii din Dacia si nu numai, erau profund afectai de avansarea un-urilor n Dacia si de atrocitile tipice svrsite de ctre acestia$ =ezistena militar a dacilor nu las loc de ndoial$ Sec H+++G (san, mpratul bul-arilor, a trecut n *ala,ia Ns o cucereasc si s o curee de eresul roman, care pe atunci domnea n ea si (san s a dus si a supus amndou vala,iile sub stpnirea sa si a silit pe vala,i, care pn arunci ceteau n limba latin, s lase mrturisirea roman si s nu mai ceteasc n limba latin, ci n cea bul-ar si a poruncit ca celui ce va ceti n limba latin s i se taie limba, si de atunci vala,ii au nceput a ceti bul-resteL$ S curee *ala,ia de eresul roman e una si, care pn atunci citeau n latin este alta$ 9rima se refer la confesiunea catolic, cealalt la strvec,ea tradiie latin auto,ton$ Si bul-arii fuseser si de rit catolic$ (san ++ moare n anul 1&D1$ +nvazia mon-ol are loc n anii 1&D1 1&D&$ 9uterea militar a bul-arilor nceteaz$ 6ste firesc ca litur-,ia latin dacieneas, n virtutea tradiiei, s continue si

n sec$H+*$ Coexist si cea slavon$ Continuitatea litur-,iei latine, dacienesti, auto,tone, se i-nor cu bun stiin$ Concluzionnd, se poate afirma c nici un popor mi-rator de pn acum nu a avut un efect att de devastator asupra dacilor, ca cel slav, cu lar-ul concurs al imperiului bizantin$ +mperiul latin de Constantinopol dureaz pn n anul 1&81$ )recii revenind la putere n 7alcani, prima lor mare aciune, dup stabilirea puterii,a fost un atac nimicitor mpotriva latinilor orientali$ Ce nu reusiser prin interzicerea limbii latine n bisericile lor si prin interzicerea litur-,iei -recesti, vor ncerca prin fora brutal a armelorG ster-erea latinilor orientali din 6uropa$ Cecazul lor asupra latinilor apuseni care constituiser un imperiu la Constantinopol si l revars peste latinii orientali$ Se stie c acestia nu au avut nici o vin pentru constituirea +mperiului latin de Constantinopol$ )recii conduceau imperiul bizantin, ei i au invitat pe cruciai,etc$ %mpratul (ndronic 9aleolo-ul mprstie n (sia o bun parte din auto,tonii Traciei$ Desnaionalizarea forat a acestor vla,i continu si azi n )recia$ Dar atrocitile un-urilor catolici n ncercarea lor de a ani,ila pe dacii din Translivania a dus la coalizarea acestora cu -ruprile de rit -recesc si la rspnirea litur-,iei slavone n poporul dac$ 1surile dure ale papalitii pentru a dispare ritul -recesc, fr s exercite nici o opreliste fa de un-uri,
DD

dimpotriv, care, ptrunznd n Transilvania dacilor, produceau -rave rni, n nesfrsite confruntri armate cu dacii, latinii orientali, de litur-,ie latinE =eise cu eviden, c atrocitile un-urilor cutremurau si acum, dup ce mi-rarea lor spre apusul 6uropei fusese oprit$ Dacii, ncon;urai de slavi rit -recesc, litur-,ie slavon si presai, lovii de imperiul bizantin, au trebuit s duc sute de ani povara unei litur-,ii ntr o limb pe care nu o nele-eau, dar cu sperana nestrmutat c vor a;un-e la oficializarea limbii lor n biseric$ (vansarea ortodoxiei n conflict cu catolicismul, pe pmntul Daciei, desi a fi ortodox, nu nseamn introducerea litur-,iei -recesti sau slave n locul celei latine, a lsat rni adnci$ Cu o limba este ortodox sau catolic, difernierea n catolic si ortodox o face do-ma Sfntului Spirit ? Sfntului Du,A, 5ilioJue$ Sfntul Du, purcede de la Tatl si de la 5iul, sau de la Tatl$ Tot att de bine este ortodox si o comunitate reli-ioas cu litur-,ie latin$ Dar (r,iepiscopia dacilor, +ustiniana 9rima, nu este nici catolic nici ortodox, pentru c la nfiinarea ei, reli-ia era unic, ecumenic, nu se produsese scindarea, asa c ar,iepiscopia dacilor a fost si este ecumenic, vina scindrii trebuie cutat la =oma si la Constantinopol$

/itur-,ia ?misaA comun prin latina cult, din Dacia si de la =oma, nu nsemneaz automat catolicism$ Sfntul ierar, dac Ciceta de =emesiana ?338417) este NortodoxL, a contribuit la stabilirea do-mei Sfintei Treimi, preluat de ortodoxie, dar avea relaii apropiate cu episcopii de la =oma, asa cu Sfntul episcop 9aulin de Cola$ Din motive care nu ar trebui s umbreasc istoria universal a reli-iei si n particular cea a dacilor, se i-nor c abia n sec$ +* apare Constantinopolul pe ,arta lumii$ 6xcluderea ;urisdiciei =omei prin (r,iepiscopia dacilor este un fapt mplinit$ +mportant pentru noi dacii considerm c este c,iar ritul latin dacienesc$ C a fost nici -reco bizantin, nici romano latin$ 6lemente ale ritului zalmoxian, elemente locale, au fost preluate n litur-,ia dacic si sunt pstrate pn azi, c,iar dac acum litur-,ia este -reac, tradus n limba romn$ ( se vedea aceste elemente tradiionale, locale, dacienesti, zalmoxiene, la Sf$ Ciceta de =emesiana si a se avea n vedere c epar,iile din care fcea parte si cea a Sf$ Ciceta, au intrat n (r,iepiscopia dacilor$ (ceste elemente litur-ice stmosesti zalmoxiene considerm c sunt la vedere si azi, doar c , din nefericire se las sub tcere acest adevr, desi e vorba de continuitatea noastr, de la suflet la suflet, de la om la om, la modul nentrerupt, din vremile de dinainte de <ristos pn azi$ Si dac la contextul istoric si reli-ios se pot adu-a informaii si opinii, ele nu vor umbri cu nimic elementele locale, auto,tone, preluate de cultul nou testamentar$ +n-enioasa si inspirata acomodare a -recilor, cnd au dat de -reu, ne dezvluie capaciti diplomatice de excepie$ (zi, imperiul bizantin -recii,
D'

istoria lor, spiritualitatea, continu s existe, n du,, n bisericile, seminariile, facultile de teolo-ie din lumea ortodox, dar nu numai n biseric ci si n o serie de lucrri din lumea laic, din rile ortodoxe$ Dar -recii, avnd puterea militar, si artaser un c,ip care nu avea absolut nimic nici cu crestinismul, nici cu tradiiile convieuirii civilizate ntre neamuri, ci mai de-rab cu aciunile sti,iale ale popoarelor mi-ratoare ?BA$ =econstituind -raniele +mperiului roman ar fi trebuit s si i apropie pe latinii orientali, lsndu le aceleasi drepturi salutare, de care se bucuraser si -recii n imperiul roman, ntrind astfel capacitatea de rezisten si de lupt a imperiului$ Dar nu au procedat asa$ .nde este, spre exemplu, atmosfera de la .niversitatea din Constantinopol din sec$ * *+ *++, unde se preda n limba latin si -reac: +ntolerana -recilor fa de latini este fr precedent prin constana ei, n sirul

tuturor secoleleor, ncepnd cu sfrsitul secolului *++$ 9oate c n acest exclusivism s fie nceputul divizrii lumii crestine n dou$ (vem o bnuial, c se evit constatarea continuitii cultului nou testamentar n limba dacilor din mileniul nti, pn azi, din motive usor de neles$$$ Temelia latinitii noastre a supravieuit$ Sfinirea darurilor din cultul zalmoxian a fost preluat n cultul nou testamentar, n aceleasi rnduieli strmosesti, doar c momentul sfinirii darurilor ?cuvnt dacA de ctre preoii zalmoxieni a fost preluat de preoii zalmoxieni nou testamentari$ 5ericit situaie preoi daci si episcopi daci, neexistnd nici o interdicie n sensul acesta, excepiile n aceast context fiind ceva firesc pn n a doua ;umtate a mileniului, ncepnd cu sec al *++ lea, de cnd -recii, prin toate mi;loacele imperiale si reli-ioase au procedat contra tradiiei rsritene nou testamentare, de a fi aduse la <ristos toate neamurile, acestea oficiind cultul reli-ios n limba lor$ Si nici 9atriar,ia de Constantinopol si nici Sinodul 7isericii 0rtodoxe )recesti nu si au cerut iertare pentru crdsia dintre or-anismele reli-ioase si -uvernele )reciei mpotriva dacilor ?vala,ii, romnii da zi din )reciaA, locuitori de dintotdeauna n )recia, crora si azi li se interzice, att litur-,ia n limba romn, ct si nvmntul n limba lor$ Ce ar fi ca azi, sau n viitor, toi ierar,ii -reci s fie de alt neam, iar n bisericile -recesti s nu se oficieze n limba -reac: Crestinarea dacilor a avut loc prin cuvnt, pe cnd a neamurilor din ;urul Daciei, prin sabie$ Toat lauda pentru mosii si strmosii nostri daci, din snul crora se plmdise o rezisten de nebiruit, prin preoimea auto,ton, care n cteva sute de ani, a anulat interzicerea limbii dacilor ?limba romneascA n stat si biseric, pe la 1"## limba noastr, latina oriental, redevenind, astfel, limba
D8

unic n ntrea-a Dacie$ 9reoimea ortodox romn merit toat preuirea$ 6ste un exemplu de druire, de urmat, demonstrnd c neamul nostru poate birui, n adevr si dreptate, orice vremuri -rele$ Datorit efortului acestor preoi si a dacilor crestini, s a a;uns la sinta-ma 7iserica 0rtodox =omn este 1ama Ceamului =omnesc$ Se impune precizarea, pentru a se constientiza c nu este vorba de biserica ortodox de rit -recesc n limb slavon, c nu este vorba de biserica ortodox de dintotdeauna$ Sinta-ma i aparine lui 1i,ail 6minescu$ S ne ramnitim cuvintele saleGLSin-ur 1itropolia 1oldovei si a Sucevei e ab antiJuo suveran, neatrnat de nici o patriar,ieO acestei mitropolii a 1oldovei si a Sucevei se datoreste

introducerea limbii romne n biseric si stat, ea este mama neamului romnescL ?'A 9atriar,ul -rec de Costantinopol arunc anatema ?blestemulEA asupra domnitorilor 1oldovei si a ntre-ului popor pentru c ntre daci, aici, n sec H+* H*, n 1oldova, au aprut primii episcopi, primii mitropolii daci ?pmnteni vala,iA$ Cerbicia dacilor a a nvins afurisenia si 7iserica noastr ortodox a nceput s fie mama neamului romnesc$ Si continu s fieE Drumul spre limba romn n bisericile din Dacia nu era departe$ Ceatrnat de nici o patriar,ie n spiritul acestei neatrnri considerm c avem dreptul s recunoastem si (r,iepiscopia dacilor, +ustiniana 9rima$ ++ Comemorarea mosilor" de dinainte de Hristos" pn azi +itul zalmoxian al mosilor a.$entru &iecare rposat n parte b.$entru toi mosii si strmosii Cultul zalmoxian dacienesc n comuna .ezdead" 4ud Dmbovi-a si n alte localit-i" azi" n -ara noastr de dintotdeauna" Dacia2 Cult pstrat de ctre cine5 De ctre noi" dacii de dinainte de Hristos" pn azi6 Si pn mine si mereu" mereu" pn cnd neamul nostru va a4unge n orizontul civiliza-iei divine6 Se stie c bisericii nou testamentare i au trebuit mult vreme, uneori sute de ani, pn si a dobndit rnduielile si slu;bele reli-ioase de azi$ S ni l nc,ipuim pe Sfntul apostol (ndrei n mi;locul dacilor$ 9rimit cu dra- inim si ascultat$ /a fel Sfntul apostol 5ilip$ /a fel a fost si Sfntul apostol 9avel$ Din Tracia pn n Dacia 9ontic si nord dunrean, un sin-ur popor, cel dac$ Credina la nivelul ntre-ului popor dac n viaa de dup moarte, a;utorul crestin -eneralizat n contextul srbtoririi mosilor, era att de bine trit de daci, nct, cu tristee o spunem, nu este e-alat nici azi, fie s ne referim doar la 7iserica 0rtodox =omn$ Triau sfinii apostoli ai lui
D@

<ristos si ucenicii acestora ntr un mediu crestin nu numai primitor, ci impresionant, pre-tit pentru primirea lui <ristos$ Darurile pe care si le fceau dacii, mncruri -tite, produse alimentare, dulciuri si fructe$ 5r alcool, fr beii$ Toi crestinii daci erau veseli n aceste zile de ntlnire pe planul sufletesc cu mosii si strmosii lor$ Dar darurile nici pe departe nu se restrn-eau la alimente$ Si totul ncepea dup ce crestinele dace plecau la temple unde preoii svrseau actul sfinitor peste pr-a darurilor$ Trecerea dacilor la reli-ia nou testamentar s a fcut cu ntrea-a rnduial a srbtoririi mosilor, fr s ntmpine nici o opreliste din partea preoimii nou testamentare, dimpotriv$ Doar c actul sfinitor l fceau preoii nou

testamentari, desi-ur n limba dacilor latina oriental, asa cum l fceau si preoii zalmoxieni$ 6ste de neles c trecerea s a fcut n timp, nct e usor de acceptat c la unele temple oficiau preoii zalmoxieni, la altele preoii nou testamentari$ Doar asa se poate nele-e de ce srbtoririle mosilor s au pstrat pn azi$ 6ste usor de neles de ce crestinii daci mer-eau cu pr-a darurilor alimentare pentru mosi la preoimea nou testamentar pentru c asa i sftuiau preoii zalmoxieni, pe msur ce acestuia treceau la credina n <ristos$ 1er-eau tot la preoii lor$ (zi 7iserica 0rtodox =omn are un mare tezaur spiritual de martiri si sfini daci din primul mileniu$ C printre misionarii nou testamentari au fost si oameni din alte neamuri este usor de neles, avnd n vedere c fu-ind din calea persecutorilor, au -sit la preoimea dacilor si n mi;locul dacilor, un loc de salvare si de trai$ Cu numai misionarii, ci si crestinii de rnd$ N=itul cultic zalmoxian se pstreaz n cel ,ristianic ortodox$ %n continuare voi prezenta cteva repere eseniale$ 1$Credina n zeul soare al dacilor la daco romni a devenit credina n +isus <ristos soarele dreptii &$.rstoarele sau ursitoarele B$Datul la -rind D$ Tiatul moului '$ (dusul apei la nunt 8$9rimirea miresei de ctre soacr @$1ort cu lumnare "$Statul de cear al mortului !$Stlpul mortului 1# (dusul apei pentru cel mort si tmierea mortului D# de zile$ 11$ 9omenile ?daruri pentru cei moriA 1&$ /umnrile de cear ale cultului ortodox crestinL?DA (2 Ce se druieste pentru rposat5
D"

Dup ce trupul nceteaz s mai fie viu, dup ce este nmormntat, ncep pomenile$ a cimitir se mpart pac!ete cu colaci" dulciuri si alte alimente" aduse n cosuri" acas la mort" masa ntins" cu meniu bogat" la plecarea de la mas" ,iecare participant primeste si un pac!et" pentru cei de acas" ntr3o strac!in3brnz" crna-" carne pr4it" cozonac" colaci"

bomboane2 7n vremile noastre" ntr3o ,ar,urie" sau strac!in2 Se car ap cu gleata" de la ,ntn" la trei ,amilii" timp de 89 de zile" se mai d de poman si un rnd sau dou de mbrcminte3dup starea material a mortului3panto,i" sosete" c!ilo-i" cmas" !ain" pantalon" cciul sau plrie si altele" noi3nou-e" la un an de la deces" iar" tot asa" se dau mbrcminte si obiecte de uz casnic3mas" scaune" gle-ile cu care s3a crat ap2 +mediat dup nmormntare, dup ce au fost slu;ite la biseric, se mpart, la cimitir, pac,ete cu colaci, coliv, dulciuri si alte alimente, aduse n cosuri$ Se serveste, ln- mormnt, cte un p,rel de uic sau un pa,ar de vin$ (tt$ %n zilele de pomeni nu exist petreceri cu alcol, nu exist beiiE 0biceiul, care se mai poate constata n localitile rurale mai mici, era,ca ntrea-a comunitate s l conduc pe cel decedat pn la mormnt$ +at un cult strvec,i, de mii de ani pe care nu trebuie s l pierdem, cu nalt spiritualitate, dincolo de aspectele vizibile ale pomenilor$ /a aceast srbtoare a dacilor de dintotdeauna ne ntlnim n sufletul nostru cu mosii si strmosii nostri si cu preoii nostri zalmoxieni, cu ,arul divin, cultivat de acestia, cu bucuriile n spirit, cu bucuriile sufletesti$ Cerul era aproape, n sufletele dacilor de demult si dacii erau si n cer si pe pmnt$ Srbtoarea mosilor este pentru sufletele celor rposai, cu cele necesare vieii noastre trupesti si, simbolic, cu un pa,ar de butur si att, pentruc mai este ceva nevzut, noi nsine, statura noastr adevrat, noi nsine, care nu suntem oase si tendoane, ci mentalul simmintele noastre, emoiile, sufletul comuniunea cu cei dra-i din viaa aceast si cu cei din lumea spiritual$ (sa, prin acurateea srbtoririi mosilor, du,ovniceasc, reli-ioas, si pstreaz neamul dac sntatea sufleteasc si fizic, robusteea, ec,ilibrul, tria si calmul si rbdarea, n vremi cu -reuti, sau de restriste$ Si preoii daci zalmoxieni sunt prezeni n sufletul nostru ntru paza rnduielii$ Credina ne ofer ec,ilibrul necesar$ 0 foarte bun pilduire pentru cei tineri, care ndtinai de obicei, l pstreaz si ei n anii vieuirii lor$ Credina n nemurirea celor decedai era o stare de spirit a fiecrui dac, de comuniune cu cel plecat din trup, cu cei plecai, cu mosii si strmosii lui$ 0 ntlnire de la suflet la suflet cu tot neamul, din trup si din nevzut, din inima noastr$
D!

+mpreun vieuind$ Cu este uimitor c, de mosi, nu se bea nu se fac c,efuri, nu este vorba de o petreecere pmnteasc, nici n localuri, nici la cimitir, nici acas:E 6ste mult pace si bucurie$ .neori vreun brbat, la iesirea din cimitir, i mbie pe cei care l au condus pe mort pe ultimul drum cu un pa,ar

de uic sau vin, la ci a;un-e, ceilali, ma;oritatea, pleac fr s fi but alcool, dovad c nu acesat aspect este esenial$ 9rimul dar ?pomanA se numeste aburel si se face la casa mortului$ 6 vorba de un meniu bo-at, n funcie si de starea material a celui ce a murit$ %nainte se servea la mas n strc,ini de pmnt, cu lin-uri de lemn, ciorbe sau supe de pasre$ Strac,inile de pmnt, frumoasele si ecolo-icele noastre strac,ini si lin-urile de lemn, certific si prin ele nsele vec,imea acestei rnduieli sacerdotale zalmoxiene$ .rmeaz neaprat varza$ /a cei mai bo-ai se fceau si fripturi$ *arza, ori simpl, ori cu carne si mai trziu, cu timpul si sarmale$ *arza simpl varz fiart cu puin -rsime$ Dac este post ciorb de fasole, scover-i, -o-osi, cozonac$ 9e mas exist si butur, pentru nc,inat si de but un pa,ar$ Cel ce doreste mai mult, si pune sin-ur n pa,ar, dar mpresia -eneral, nerostit, i este defavorabil$ Se abate de la datin$ /a plecarea de la mas, fiecare participant primeste si un pac,et, pentru cei de acas, ntr o strac,in brnz, crna, carne pr;it, cozonac, colaci, bomboane$ %n vremile noastre, ntr o farfurie, sau strac,in$ Din an n an, pn la sapte ani, se fac pomeni, fie acas la familia mortului se pune masa fie c se mpart la consteni$ Din toate bucatele ce se vor drui, se ia cte o porie, n castron sau farfurie, se pun n cos si se duc, smbta dimineaa, la biseric$ Se slu;esc la biseric si la cimitir, la capul mortului$ Cosul, de la cimitir se duce acas, apoi, dac pomana se face acas, se pun alimentele pe mas, pentru cei invitai, dac nu, darurile pre-tite se mpart la consteni ?aceasta se numeste poman mpritA$ /a trei zile de la nmormntare se face pomana de trei zile, apoi la ! zile, la trei sptmni, apoi la sase sptmni si la un an$ Sunt pomenile cele mai importante$ Dup sase sptmni sufletul mortului nu stiu unde se duce, mi spune o crestin priceput si participant cu evlavie la srbtorirea mosilor$ Dup sase sptmni se dau lucruri# mas" scaune" gle-ile cu care s3a crat apa pentru mort / timp de D# de zileA, toate la oamenii mai nevoiasi, neputinciosi, n dificultate$ (pa se duce cel puin la trei -ospodrii, femeia care duce apa fiind pltit de familia decedatului$ ( se reine c aceste rnduieli au un caracter permanent, nct ideea de om srac este depsit, omul este a;utat s ias la liman$ (alele de lut" strc!inile si mobilierul din lemn erau strict necesare unei ,amilii, ct si apa pentru persoanele n vrst, sau bolnave, sau cu unele infirmiti$ $4utor social permanent n snul comunit-ilor" la nivel paro!ial2 (u reusit sacerdoii daci, tot clerul
'#

dac, ntre acesta fiind si re-ii, s asi-ure cu cele strict necesare pe toi fiii

neamului, prin aceste rnduieli$ Ci ne nastem, toi si murim, dar aceast srbtoare a atins parametrii a;utorului social, din toat inima, tuturor celor care aveau nevoie de el, parametri ne atinsi de nici o ar din zilele noastre, cu tot pro-ramul lor de protecie a celor defavorizai, sau btrni, azi a;utai, mine, c nu sunt bani, expusi unor mari suferine si c,iar mortalitii$ 9lecarea unui om dra- din familie declansa, sub forma unei rnduieli reli-ioase, prezena ,aric a lui Dumnezeu n sufletul dacilor$ Cele divine, oricnd sunt trite, rostite si mplinite, sunt tot de la .nul si 7unul Dumnezeu$ Si acum s fim cu luare aminte la cuvintele Domnului nostru +isus <ristosG L*enii, binecuvntaii Tatlui meu, mostenii mpria cea pre-tit vou de la ntemeierea lumii3Cci flmnd am fost si 1i ai dat s mnncO nsetat am fost si 1i ai dat s beauO strin am fost si 1 ai primit3)ol am fost si 1ai mbrcatO bolnav am fost si 1 ai cercetat, n temni am fost si ai venit la 1ineL$ =nduiala mosilor vine din vremile de dinainte de <ristos, mplinind ntrutotul cerinele acestea divine$ +ar dintre toi crestinii din 7iserica noastr ortodox de azi, ci se pot compara, la nivel de comunitate, de paro,ie, cu crestinii ortodoxi zalmoxieni din biserica noastr ortodox de azi: 6i sunt mplinitori de mii de ani si continu s mplineasc, cu cea mai deplin smerenie si sfiiciune ?Se certific astfel prezena lui Dumnezeu n sufletul lorA$ Tineri care si nemeiau o familie si aveau nevoie de ceva spri;in din partea lui Dumnezeu, dup alt nume specific limbii noastre, Zalmoxe, erau a;utai prin fraii lor, dacii n mi;locul crora convieuiau$ Cuvntul Zalmoxe l am pstrat n alfabet -recesc$ )recii nu aveau liter pentru si s, Zulmos, Zul1os, Zlmos Zalmoxis$ 6ste evident c prin numele lui, Zulmos, .nicul, 5ctorul vieii, 9rimul 9ater, 9rintele cel dinti al vieii, 1osul$+ma-inea 1osului este doar o form simbolic pe nelesul fiinei umane pentru a sublinia c este Tatl, 5ctorul, 9rimul si .nicul Dumnezeu$ Cu nseamn c nu stim c pe Dumnezeu, ca oameni, nu e posibil s l vedem, dare s constientizm locul su n iconomia vieii si cldura inimii divine, da$ Si tocmai srbtoarea mosilor, la noi, dacii, se suprapune peste numele lui Dumnezeu ?Zu1os, Dumnezumos, Dumnzu,

Dumnezeu, %ntiul, 5ctorul cerului si pmntului, 5actorul vieii, 9rintele planetei noastre, a vieii de pe acest pmntA$ Ca 1os este mai apropiat de fiina uman, i descoperim de ndat buntatea inimii, dup modelul bunilor nostri mosi ?mosu, bunicu, tataie, tata mare, bunica, mamaie, mama mare, mama bunA, cu inima lor plin de iubire pentru familia lor si pentru ceilali oameni$ Si totul este verificabil si azi$ (pa
'1

trebuia crat, cu -leile, uneori de la distane destul de mari, de la fntna cea mai apropiat, ctre oamenii btrni sau bolnavi, att pentru ei ct si pentru animalele pe care le aveau si vara, dar si iarna$ 9entru btrni, invalizi, bolnavi, bunici cu copii orfani, vduve n dificultate, cu copii, spre orice dac sau familie n dificultate$ /a cimitir, o crac de mr mpodobit, iar dulciurile din mr si colacii simbolizeaz scara pe care se urc sufletul la Dumnezeu, mna mortului, cu care sufletul mortului mnnc ce e n pom si alte fi-urine din coc capt, cpeel, cruci, mere, nuci$ Toate sunt le-ate cu fir rosu de ln sau bumbac ?*ezi mrisorul n$n$ existau n desfsurare deplin si 1osii de 1risorA$ Se mai d de poman, dup cum am mai spus si un rnd sau dou de mbrcminte dup starea material a mortului pantofi, sosete, c,iloi, cmas, ,ain, pantalon, cciul sau plrie si altele, noi noue, iar la un an de la deces, tot asa se dau mbrcminte si obiecte de uz casnic, s aib sufletul mortului pe lumea cealalt$ Ce s aib: Dra-ostea cu care am druit, dra-ostea cu care am fcut binele n numele su si dra-ostea, mulumirea celui care le primesteE 5iindc cimitirul a fost mprit pe ,reamul familiilor ?pe familii o bucat de pmntA, familiile nmulindu se, a devenit necesar scoaterea mortului dup minim sapte ani ? se presupune c a putrezitA$ Se spal cu ap, cu vin si ulei$ )roparii pun oasele ntr un sac fcut din pnz si l duc la biseric, iar cu ducerea mortului care trebuie nmormntat se duc si aceste osemnite, care au fost n prealabil si ele slu;ite de preot si se pun la picioarele celui ce va fi n-ropat, nafara cosciu-ului, apoi se acoper cu pmnt$ Se impun unele ntrebri, unele rspunsuri, unele precizri$ ( auzit vreun dac, pe vreun preot, vorbind de bine pe cei care pstreaz obiceiurile strmosesti, de a drui n numele celui plecat dintre noi, cele necesari pentru o familie, pentru cei care au nevoie de asa ceva:E Cu, n cazul 1osilor, nuE 9entru c este obicei p-nE 5iecare nmormntare face parte din rnduiala particular a 1osilor, iar srbtoarea 1osilor i cuprinde pe toi cei

rposai$ Druirea semenilor n dificultate este o cerin divinE 0rict s ar zbate unii preoi cernd crestinilor care vin dumineca la litur-,ie, s fie milostivi, s dea bani pentru biseric, rodul acestor insistente cereri nu se poate compara cu druirea nesilit, acceptat, druire din suflet, pe care o fac preotului, bisericii, cei din familia decedatului, n numele celui plecat n lumea spiritului$ Si fac acest lucru de mii de ani, de dinainte de <ristos pn azi$ +ar azi aceste obiceiuri reli-ioase strvec,i fac parte c,iar din rnduielile litur-ice de azi ale 7isericii ortodoxe romne$ De ce nu a renunat biserica la ele, dac sunt p-ne:
'&

Mosii pentru toi mosii si strmosii De comemorarea mosilor se oficiaz Sfnta /itur-,ie$ Srbtoare tradiional pe care o pre-tesc n special femeile$ (dun din timp, pentru morii noi si mai vec,i si de dintotdeauna, cele necesare pentru dus la biseric si de mprit la rude si la vecini si la oamenii sraci$ Darurile care sunt destinate pentru mosi se slu;esc la biseric ?se sfinescA n Smbta 1osilor, la nceputul primverii si vara si iarna, mpreun cu o coliv si prescur si un colac mai mare, care se numeste cpeel$ Se duc la biseric

ntr un cos, destul de mare, de rc,it, cu toart, pe care se pune un servet cusut cu motive naionale, uneori, n ultima vreme, un prosop din comer, peste care se aseaz cele necesare, sticl de vin ln- coliv, prescur, cpeel, lumnari$ 0 parte din coliva de pe fiecare platou este tiat ?luatA de dascl ?de cntreA si rmne la biseric$ %n biseric mai rmn, pe ln- coliv, prescur si cpeelul$ 5iecare femeie mer-e cu un pomelnic n faa altarului, dndu l preotului, cu o sum de bani, spre a citi, n timpul slu;bei, acest pomelnic, cu numele morilor ei$ Separat sunt pltii dasclul si clopotarul$ Dup ce se termin slu;ba, femeile mer- la cimitir, unde preotul si dasclul, unul pe o parte a cimitirului, cellalt pe cealalt, vin la fiecare mormnt$ 5emeile ntre timp au aprins lumnrile, la capul celui decedat$ 5iecare femeie, ln- mormntul morilor si, d sticla cu vinul sfinit preotului sau dasclului, care stropesc cu el mormntul$ (;unse acas mpart la sraci, la vecini si rude cele pre-tite n acest scop colaci, alimente, ou, dulciuri si vasul n care se pun acestea$ Dac se mpart oale de

pmnt sau strc,ini, la mosii de var, se lea- de toarta, buc,eele de flori sau cirese$ %n timp ce preotul stropeste mormintele cu vin, clopotul bate ncontinuu$$ 5iecare femeie aprinde lumnri la mormntul morilor si si pune flori$ De Mosi nu se consum deloc buturi alcoolice2 Mosii zalmoxieni s3au pstrat pn nsecolul :%: n toat amplitudinea lor3aveau ;< zile tradi-ionale3de Crciun, iarn, paresimi, 5lorii, >oi 1ari, 9asti, Sn-eor-e, +spas, =usalii, =usitori, Snziene, Sn 9etru, Sntilie, Sc,imbarea la fa, Snta 1aria, Ziua crucii, Sn 1edru, de 1risor, de corastr ?@A$ %n comuna 7ezdead, 1osii din >oia 1are, din sptmna 9atimilor, de dinainte de %nviere ?de 9astiA, desi 7iserica 0rtodox =omn a interzis parastasele n aceast zi, crestinele vin la biseric dup toat =nduiala 1osilor$ 9reotul a rspuns cu nelepciune, acestei situaii desi sunt oprite
'B

parastasele n aceast zi, n faa cucerniciei femeilor si a tradiiei care se pstreaz n comuna noastr, voi face slu;ba pentru parastase$ Cu adevrat, printele d dovad de nelepciune, altfel ar fi existat posibilitatea ca femeile s nu vin la biseric pentru slu;ba sfinitoare si de pomenire a celor rposai si s mear- direct la cimitir, stropirea cu vin fcnd o c,iar ele$ Si nu ca o frond adus bisericii, nici vorb, fiind vorba doar de mplinirea unor rnduieli reli-ioase din mosi strmosi$ (sa c preotul si cntreul vin si la cimitir$ Si nu e sin-ura localitate n care se poate constata efortul rbduriu al bisericii de a scoate din istorie srbtorirea mosilor$ (sa s a procedat si pentru alte zile tradiionale ale 1osilor$ Dar s nu ne pierdem dreapta ;udecat$ 7iserica 0rtodox =omn are trecut n caledarul din anul &#11, ne-ru pe alb, pe &8 februarie, Smbta morilor 1osii de iarn, pe 11 iunie, Smbta morilor 1osii de var si pe ' noiembrie, Smbta morilor 1osii de toamn$ 1ai sunt sase smbete, n dreptul crora scrie 9omenirea morilor$ Cu alte cuvinte 1osii sunt recunoscui ca srbtoare reli-ioas de trei ori pe an, sub numele de 1osi si nc de sase ori sub denumirea de 9omenirea morilor$ Totusi nu se poate i-nora punctul de vedere al bisericii, c e vorba de rnduieli p-ne, punct de vedere care aduce pre;udicii att bisericii, dac acesta nu

precizeaz care rnduieli se mai socotesc p-ne si care nu$ Cu poate face acest precizare, pentru c prin rnduieli p-ne nele-e tot ce vine de dinainte de <ristos$ Totusi, tot din snul bisericii s a fcut precizarea, c e vorba de ncrestinarea unor rnduieli p-ne$ 9i dac s au ncrestinat, nu mai sunt p-neE Copii botezai, sunt crestinai, ncrestinai, deci nu mai sunt p-ni$ Si oamenii mari, care primesc botezul mai trziu$ Se impune cu deplin limpezime c Smbetele morilor ?Smbetele 1osilorA si 1osii de var, de toamn si de iarn sunt srbtori crestine n deplina lor manifestare, cu tot ritualul lorE Se ridic, n acest context o situaie extrem de sensibil, pe care 70= va trebui s o rezolve ntr un viitor apropiat$ Se pare c s a a;uns la un impas de exprimare$ 7iserica 0rtodox =omn ar putea scrie ne-ru pe alb c este salvatoarea vec,ilor rnduieli reli-ioase ? de re-ul ocoleste cuvntul reli-ioase pentru reli-ia zalmoxian, folosindu l pe cel de p-neA, dar nu si ad;udec acest rol$ Stie adevrul$ 7iserica nou testamentar nu si avea rnduieli nici pe vremea apostolilor, nici pe vremea urmasilor acestora, rnduielile reli-ioase formndu se ncet,
'D

vreme de cteva secole$ Si totusi s a bucurat de rnduieli, care fac deplintatea 7iserici 0rtodoxe =omne si azi$ =nduielile reli-iei dacilor de dinainte si de dup <ristos, rnduieli reli-ioase la care participm si azi$ %n cadrul lor au oficiat preoii si mona,ii zalmoxieni, n cadrul lor a oficiat si Sfntul apostol (ndrei si ucenicii si urmasii acestora, n cadrul ei a oficiat Sfntul apostol 5ilip si ucenicii acestuia, la fel Sfntul apostol 9avel si nu numai$ 9as cu pas s au trezit n cadrul unei reli-ii foarte bine or-anizat, n mi;locul unor crestini daci iubitori de Dumnezeu$ (ceast or-anizare si trire reli-ioas a fost suportul de mas a ntre-ului fenomen nou testamentar din 7alcani si din Dacia de azi$ ( nu se uita c pn n secolul al *++ lea si n 7alcani triam tot noi, dacii, ct si -recii si ilirii ?nrudii cu dacii, dac nu cumva de aceeasi etnieA$ Si azi supravieuim n numr restrns ntre neamurile din 7alcani, dar nici un neam nu ne aprob litur-,ia si scoal n limba noastr$ Spre deosebire, la noi, n Dacia, cei de un neam cu neamurile din 7alcani, au litur-,ia si scoala n limba lor matern$ Si dac vrem s fim cinstii si s rostim adevrul, rnduielile reli-ioase dacienesti, strmosesti, -site aici de misionarii nou testamentari, au fost si sunt

baza economic a bisericii lui +isus <ristos, nainte si concomitent cu orice a;utor statal$ (cest a;utor a fost si este permanent$ 6 de a;uns s se constate cum e azi, apoi a se privi de la sfinii apostoli, pn azi$ 9reoii, cntreii, clopotarii beneficiaz, fr comentarii din partea crestinilor, pentru c e dar din inim, de spri;in financiar consistentplata pentru pomeniri, dar si coliva, prescura, colacul mai mare ?cpeelulA$ Si nimeni nu a ntrebat si nu ntreab ce se face, cu atta coliv, cu attea prescuri si cu atia colaci, dar nici din partea preotului nu se d nici o explicaie$ (cest tcere trebuie respectat, cuprinde n ea adncimi si bucurii crestine de mare pre$ 6ste iubire, este dar crestin$ +ubirea cere iubire si att$ 1are inut au att femeile, ct si brbaii, care vine de la educaia reli-ioas zalmoxian$ (u trecut, sub ndemnul preoilor zalmoxieni, sub ascultarea preoilor nou testamentari, iar darurile sunt date bisericii acesta e format din consteni, din oamnenii acelei paro,ii, din familiile acesteia, inclusiv a preotului$ Si nici sub aspect financiar nu exist nici o persoan care s bombne$ 7ombnelile au loc, avem n vedere aspectul financiar, n le-tur cu toate celelalte rnduieli ale bisericii, fie -enerale, fie locale$ Si cu toate acestea nu s a auzit la o predic, vreun preot, s spun
''

cuvinte de laud pentru rnduiala mosilor, pentru comportarea crestinilor fa de biseric si fa de semeni, n smbetele morilor a mosilor si de Mosi, s spun cuvinte de laud pentru a4utorul social consistent si permanent pentru comunitate2 De ce: 9entru c sunt srbtori p-ne$ Dac sunt p-ne de ce mai sunt tolerate n biserica nou testamentar:E Sunt srbtori ncrestinate, deci nu mai sunt p-ne$ Dar nici n aceast situaie, de facto, nici un cuvnt de laud, de preuire, de ndemn s se continue tot asa$ Ca si cum nici nu ar existaE Cei -rbii si superficiali, citind aceste rnduri, poate c vor vorbi cte si mai cte despre preoi, ncercnd s le stirbeasc ima-inea public$ Dar acesti -uralivi, ce au fcut, dumnealor si ce fac pentru dinuirea si mntuirea acestui neam, ca s arunce cu piatra n obrazul preoilor ortodocsi romni:E Cu fac altceva dect s se pln-, s vorbeasc de ru, s fie neputincisi n faa -reutilor prin care este ncercat neamul

si s fie surzi la durerile semenilor$ 9reoii romni sunt, pn azi, sin-ura cate-orie de daci, care, n sute de ani de vremi de restriste, nu si au pierdut sperana n eliberarea acestui neam, n viitorul lui, n mntuirea lui$ Dup sute de ani de mari si periculoase mpotriviri, au reusit s reintroduc limba noastr n biseric si scoli, asa cum a fost pe timpul reli-iei zalmoxiene, apoi n timpul (r,iepiscopiei dacilor si la nceputul mileniului al doilea$ Da, sunt prinii acestui neamE Du,ul neamului a avut iar prile;ul, prin limba noastr, s se manifeste deplin$ Ceea ce nu nseamn c nu mai au de fcut un pas importantE Cumele dacilor pe care le au avut dacii nostri din rnduielile zalmoxiene si din aceleasi rnduieli, trecute la reli-ia nou testamentar, au fost ndeprtate pe timpul dominrii -recesti si srbesti si bul-resti si rusesti si un-uresti$ Cume de crestini daci, doar trecusem la reli-ia nou testamentar si eram botezai cu numele prinilor si mosilor nostriE Ci n Hristos v,ai botezat, n Hristos v,ai si,mbrcat, aliluiaE Si ncepusem s trim ntru reli-ia nou testamentar cu aproximativ o mie de ani nainte de a se fi crestinat neamurile pomenite mai nainte$ Direcia oprimatoare mpotriva dacilor au dat o -recii, direcie preluat si continuat mpreun cu -recii, de bul-ari, srbi, rusi, ucrainieni, la un-uri, fiind ei nsisi de vin, pentru c =oma nu a interzis urcarea n ierar,ie a un-urilor, dar si =oma, pentru c papa a fost si este patriarul tuturor catolicilorE Si ce este mai -rav si de neuitat este c si -recii, ca dacii, aveau tot aproximativ o mie de ani ntru noul testament, pn la
'8

crestinarea celor care li s a alturat la o campanie total necrestineasc mpotriva dacilor$ (zi, cnd ntrebi un preot ortodocs romn, de ce nu accept ca fiii neamului dac s fie botezai cu numele strmosilor daci, i rspunde c sunt nume p-ne$ Cu este adevrat, acest rspuns este incorect si inexact$ (sa ceva se stie, la nivelul ntre-ii ierar,ii romnesti, dar si a preoilor mai ateni la istoria bisericii ortodoxe romne si a celei universale$ Continund ntrebarea de ce numele de la botez sunt fie de ori-in slav, fie -recesti, ni se mai rspunde c numele acestea sunt de sfini$ 9i dac neamurile din ;urul nostru s au crestinat la sute de ani dup noi, nseamn c pn la crestinare au avut numele lor Np-neL, apoi unele au devenit nume de sfini$ Coi am avut

numele noastre de daci$ Desi-ur, unii si nume biblice, dar care familii, cu unele excepii, ar vrea, cum nici azi nu vor, s stear- numele prinilor si bunicilor si copilul lor s nu fie purttorul unui astfel de nume:E Dar si noi, dacii de azi, purttori de nume strmosesti, putem a;un-e sfini si deci numele dacilor pot fi nume de sfini$ Si am avut sfini daci n primul mileniu 7iserica 0rtodox =omn a nceput s i canonizeze foarte bine$ Deci si acest mpotrivire e de respins$ C numele de botez sunt vec,i si nou testamentare: Cumai nou si vec,i testamenare: Coi nu avem nimic mpotriva numelor pe care le avem azi, dar cerem, pn nu e prea trziu, s nu ni se mai refuze numele strmosilor nostri daci$ Continuitatea noastr multimilenar este la vederea zilei prin rnduielile 1osilor$ Satele n vremile cele de demult ascultau de un mos, mai multe, de un ;ude, de unde si denumirea de ;ude$ 9mntul satului era mosia dacilor respectivi, ;udeul avea mosia sa, ara toat era si este mosia tuturor dacilor si a mosilor si strmosilor nostri, adic mosia noastr de dintotdeauna si pentru totdeauna$ 0rice form de uzurpare, de nstrinare a acestei mosteniri, va fi anulat$ Si prin nume se evideniaz continuitatea unui neam$ S avem n vedere, spre exemplu, numele re-elui dac Dromi,ete faptele lui de crestin zalmoxian nu stim s fie ec,ivalate sau ntrecute de cineva din *ec,iul Testament +udaic$ (steptm exemple din aceste dou milenii crestine, spre a fi comparate cu cele ale lui Dromi,ete$ Dromi,ete si are un loc de cinste n panteonul reli-iei zalmoxiene, dar si ar avea un loc n crestinismul nou testamentar romnesc de pn acum si suntem n cel de al treielea mileniu, fie doar ca pomenire si preuire$ Dar iar se poate a;un-e la un impas, asa ceva ar nsemna, ceea ce 7iserica 0rtodox
'@

=omn respin-e, c rnduiele cultului zalmoxian ar fi avute n vedere ca un *ec,i Testament Dac, fa de Coul Testament$ Dar ele sunt de facto asa cevaE 9rinii pot ale-e pentru copiii lor orice nume dac$ 9o-orrea Sfntului Du, ?Cincizecimea, =usaliileA sunt a doua mare srbtoare reli-ioas dup cea de 9asti$ (mplitudinea ei se datoreaz si 1osilor de var care se desfsoar c,iar acum$ /ui 9etrac,e /upu, de la 1a-lavit, Du,ul lui Dumnezeu i s a artat ca un 1os strlucind, cu barba alb, ar-intie, acoperindu l pn la pmnt, ca o bund

ciobneasc, tot n timpul 1osilor de var, n vinerea de dinaintea =usaliilor$ C am fcut comentarii pentru dinuirea 1osilor n contextul istoric si reli-ios, etap cu etap, cititorii sunt ru-ai s se transpun n cultul zalmoxian pn la <ristos si s l nsoeasc prin malaxoarele istoriei, pn azi$ Ce vom consolida spiritual, fiind ncreztori n continuitatea noastr ca neam$ (m nfruntat mari adversiti ale istoriei, vom trece si prin altele, dar vom fi aici, pe pmntrul mosilor si strmosilor nostri, dinuind mereu, cu ei n sufletul nostru$ <ristos nu are nici o vin pentru suferinele care ne au fost pricinuite$ ( suferit si sufer solidar cu noi si continu s conlucreze cu noi, traversnd cu noi, perioadele -rele din istorie$ ),eor-,e )avril Copil
Cot biblio-rafic 1A),eor-,e )avril Copil, Testamentul Zalmoxian Dacoromn ?v$ ),-eor-,e )avril Copil 3 )eo Stroe, 5ile din Testamentul Zamolsian Dacoromn, 6ditura Dacoromn, &##8 &A),eor-,e )avril Copil, Deceneu, 6ditura Cestor, 7ucuresti, 1!!' BA),eor-,e )avril Copil, Dacia secoleleor +H H+*$ /iteratura dacoromn vec,e n context istoric si cultural european, 7ucuresti, 1!"", .niversitatea din 7ucuresti, Catedra de literatur romn, nr$ 8BB3&! *+++, 1!"" vezi capitolul /imbile litur-ice din Dacia si implicaiile pe planul mostenirii culturale, p$ @@ &88A DA9r$ Dumitru 7lasa, De la Zalmoxe la +isus <ristos, 6ditura NCu-et =omnescL, 7rda, &##', p$ @& 'A),eor-,e )avril Copil, NDin adncul fiinei sale care este cea a neamuluiL, Dacia ma-azin, nr$ 'B, iunie &##"
'"

8A D$ Stniloaie, *ec,imea si spiritualitatea termenilor crestini romni n solidaritate cu ale limbii romne n -eneral, n revista 7iserica 0rtodox =omn, nr$ BD, 1!@! ?*$Dacia secolelor +H H+*, p$ !&A @A =omulus *ulcnescu, 1itolo-ie romn, 6ditura (cademeiei, 1!"', 7ucuresti, p$ &1@ 3n continuare, dou din trimiterile biblio"ra&ice, sin"urele pe care le avem n ediie electronic7888.noidacii.ro 26 Testamentul Zalmoxian Dacoromn http://www.noidacii.ro/Nr.%20permanent/Testamentul%20Zalmoxian%2 0Dacienesc.pdf

NDin adncul fiinei sale, care este cea a neamuluiL ,ttpG33PPP$noidacii$ro3CoiQ&#DaciiQ&#nr$1"3Sin-uraQ&#1itropoliaQ&# 1oldovei$pdf