Sunteți pe pagina 1din 26

www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Zamolxe i Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic ci o realitate a crei acceptare si intelegere il ancoreaz intr!un spatiu geografic determinat in contextul unor legi fizice. "ste vor#a de Muntele $ugu %&. &'( m) din Masivul *arcu!$odeanu semn de +otar convergent pentru cele trei provincii istorice, -anatul Ardealul si .ltenia care constituiau arealul spiritualittii si politicului geto!dacilor dar si a ceea ce avea s fie /acia 0elix dup cucerirea de catre imperiu. 1ersona2ul Zalmoxis %denumire dat de 3erodot %454!4&6 i.d.+. ) in "7storii") sau Zamolxis %dup 8tra#on %9: i.d.+. !(' d.+. ) in "$eografia") pare a se regsi su# aceast denumire de!a lungul secolelor in formele de manifestare spiritual la geto!daci precum si la traci cu un specific aparte pentru teritoriile nord!dunrene prin persona2e cu rol de mari preoti care s!au identificat cu zeul suprem al crui nume l!au imprumutat. 3erodot printele istoriei il plaseaz pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu 1itagora iar pentru a!i da o dimensiune peren adaug, "...mi se pare ins c el a trit cu multi ani inainte de 1itagora"%7storii. 7;. '9). 1ersona2ul Zalmoxis contemporan cu 1itagora era considerat un reformator pentru c el prin invtturile pe care le propovduia a adus "zalmoxianismul " mai aproape de puterea de intelegere a poporului popor care l!a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie" adic de a conduce a sftui. 7n #aza afirmatiilor lui 3erodot cu privire la Zalmoxis despre care spune ! legat de natura lui uman ! c "fiind doar un muritor a fost ro# in 8amos ro#ul lui 1itagora" se pot formula cateva idei, ! Cunoscand c 1itagora %cca 65< ! 6<< i.d.+. ) a fcut cltorii de studii in 7udeea 1ersia 0enicia "gipt apoi 8parta si Creta se pare c l!ar fi

intalnit pe acel epopt in zalmoxianism in cltoria din "gipt unde conform lui 8tra#on deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii %preotii) de acolo. "ste posi#il ca 1itagora si epoptul in zalmoxianism care va deveni un Zamolxis s se fi apropiat ca dascl!invtcel si nu neaprat ca stpan!sclav. *re#uie su#liniat c si la epoptii in zalmoxianism cltoriile de studii erau relativ curente dac se au in vedere cele scrise de =ucian de 8amosata in "8citul sau oaspetele" unde este vor#a de *oxaris ! figur legendar! care a vizitat Atena in vremea lui 8olon %sec ;77 i.d.+. ) cu mult inaintea lui Anac+arsis. ! 7nitierea va fi durat pan la anul 6:( i.d.+. cand 1itagora emigreaz in 7talia meridional la Crotona unde fundeaz o comunitate religioas si politic datorit creia cetatea o#tine suprematia in regiune devenind un model ulterior si pentru *arent si 8iracuza. Aici este posi#il ca epoptul in zalmoxianism devenit cola#orator apropiat lui 1itagora s se fi "im#ogtit"%cf. 3erodot. 7;. '6) ca dup aceea "...s se intoarc in patria lui unde a cldit o cas pentru adunarea #r#atilor in care ii punea s #enc+etuiasc pe fruntasii trii invtandu!i..." %3erodot). Ceea ce pare o certitudine in relatia celor doi este faptul c getul a fost profund marcat de cunostiintele astronomice invtate in "gipt si la 8amos la care se adaug initierea fcut de 1itagora in matematic si filozofie. 3erodot su#liniaz, "Zalmoxis avuse legturi cu grecii si cu 1itagora un insemnat ganditor al acestora..." 1itagora i!a transmis getului ! ca o premier pentru lumea sa ! realitatea c matematica este o stiint demonstrativ iar numerele principiul rdcina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s!a concentrat asupra numrului (< care aprea su# forma unui triung+i cu laturile alctuite din patru unitti %tetra>t?s) 7n cosmologie 1itagora ii va fi transmis c numrul avea un rol esential el constituind

partea rational a universului granita lui cu infinitul. . Ceea ce s!a pstrat din toate www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z acestea implantate de Zalmoxisul secolului ;7 i.d.+. in structura spiritual a geto!dacilor nord!dunreni ca form de gandire si conceptie independent de elementele filozofice si stiintifice a fost o profund religiozitate. *re#uie mentionat c in acea perioad istoric cand noul Zalmoxis reforma religia geto!dacilor tul#urtor in intreaga lume antic se intamplau lucruri deose#ite decisive pentru istoria umanittii, ! =a -a#ilon in timpul lui @a#ucodonosor se construia %intre 9<6!6&9 i.d.+. ) zigguratul "temena>i cunoscut ca "*urnul lui -a#el" in mod cert si cu rol de o#servator astronomic. ! *ria si crea filozoful c+inez =ao!*se %9<4!6:( i.d.+. ) intemeietorul daoismului. ! *ria si crea Zarat+ustra %6''!6&& i.d.+. ) filozof si intemeietor al religiei iraniene. ! *ria 8a>?a!muni adic $aut+ama -udd+a %666!459 i.d.+. ) intemeietorul #udismului. ! *ria filozoful si moralistul Kon !0u !*zi %66( ! 4A' i.d.+. ) intemeietorul confucianismului. ! 8e scriau cele mai vec+i prti ale -i#liei parte redactate in sec. ;7 i.d.+. ! 7n Capitoliul din Boma se instala un sim#ol de origine etrusc "=upoaica" devenit sim#olul cettii "terne. . explicatie la aparitia aceastei incredi#ile liste de reformatori si reforme ar putea fi cele spuse de /iodor din 8icilia %C!&( d.+. ), "7ntr!adevr se povesteste la arieni c Zarat+ustra a fcut s se cread c o zeitate #un i!a dat legile intocmite de el. =a asa!numitii geti care se cred nemuritori Zamolxis sustine si el c a intrat in legturi cu zeita 3estia iar la iudei Moise cu divinitatea creia ii spune 7a+ve..."%"-i#lioteca istorica" (. '4. &. ) /up intoarcerea acas ZAM.=D" avea s construiasc amintita "cas" in care!i aduna pe puternicii trii punandu!i s "#enc+etuiasc" cert fiind vor#a

de mese rituale invtandu!i c sunt nemuritori. Aceast "cas" tre#uie s se fi aflat intr!o zon accesi#il si frecventat. 3erodot specific legat de casa in care marele preot fcea cunoscute invtturile sale in "adunarea #r#atilor" c era o constructie cu caracter pu#lic si aminteste c noul Zamolxis a poruncit s i se construiasc apoi si o locuint su#pmanteana de uz personal in care avea s triasc timp de trei ani fcand prorociri #azate pe semne ceresti si primind numele de zeu dup care s!a retras "petrecandu!si viata intr! o pester..." 7ntre perioada de locuire in acel centru unde era "casa #r#atilor" si retragere din textele lui 3erodot si 8tra#on se constat c a existat o perioad de locuire de trei ani intr!o locuint su#pmantean care a insemnat prorociri pe #az de semne ceresti ceea ce ne poate duce la concluzia c acea locuint ar fi putut fi un o#servator astronomic construit undeva intr!o zon favora#il o#servrii mersului astrelor si planetelor care nu putea fi decat un munte devenit o zon sacr. /e!a lungul timpului au fost numeroase propuneri ale istoricilor in legtur cu "zona sacr" sau "muntele sacru" in mai tot lantul Carpatilor cum ar fi Muntii Climani %M. 8adoveanu) sau ;f. .mul %@. /ensusianu). 7mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului! muntele sfant! s!au ridicat o#iectii legate de faptul c muntele in cauz tre#uia s fie neaprat "un munte ascuns" asa cum pretind vec+ile traditii. 7n legtur cu localizarea Kogaionului %Cogaenum Kogaionon $ogaionul) tre#uie amintit c ma2oritatea istoricilor urmand pe Constantin si 3adrian /aicoviciu susEin ideea c muntele "Kogaionon" al dacilor este /ealul Muncelului % /ealul $rdistei) din Muntii .rstiei cu complexul su de sanctuare. 7storici de seam ca C. C. $iurescu si

/inu C. $iurescu par a admite c Cog+eonul ar fi actualul munte $ugu #azat www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z in principal pe existenta unei pesteri situat aproape de varf adus in atentie de naturalistul Alexandru -orza in anul ('4& dar si pe o similitudine de fonetism, Cog+eon Cog+en $ugu atat pentru munte cat si pentru apa care curge in prea2ma lui %amintit de 8tra#on) Conform vec+ilor traditii o insusire a muntelui sacru tre#uia s fie aceea de a se ascunde privirilor dar nu intr!o #anal ceat care ar exclude ideea de supranatural. .r un asemenea fenomen real a fost descris, "...acest cel mai inalt pisc al masivului $odeanu uneori se ascunde. /ac vii din Betezat spre apus si e senin si soarele strluceste in sens avanta2os $ugu poate fi invluit in ceat sau cine stie cum si in ce fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul ca si cum muntele ar fi strveziu. @u se intampl totdeauna aceasta poate destul de rar dar uneori muntele $ugu se ascunde. " %;ictor Kern#ac+!"Muntele ascuns al lui Zamolxis" Bomania pitoreasc nr. AF('A&). 7nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate intre "muntele sacru" si ;f. $ugu tre#uie su#liniat c este vor#a de un fenomen optic de total refractie a luminii care se produce in anumite conditii meteo. "l se datoreaz straturilor de aer cu densitti diferite care se "pliaz" pe versantii estici ai muntilor din zon in conditii de calm atmosferic local. 0enomenul de o deose#it complexitate poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce!l are "centrul de frig local" generat de prezenta a dou cldri glaciare in imediata apropiere a varfului $ugu si a varfului Cracul 1esterii care modific densitatea stratului de aer si implicit indicele de refractie. Gn alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a ne#ulozittii %ceat nori) de pe versantul estic al celor dou varfuri su# forma unui condens in al#ia paraului

-ranului. 1e versantul vestic fenomenul determin precipitatii care alimenteaz paraul 7zvorul $ugului. 7n aceste conditii mai ales deasupra versantului rsritean este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confer locului o trstur de "sacralitate" dar mai ales versantului estic ii ofer conditii ce permit o#servarea cerului. Conexand cele de mai sus cu afirmatia lui 8tra#on legat de faptul c Zamolxis "intemeiat pe semne ceresti fcea prorociri. . " se pot avansa urmtoarele, ! 7n perioada in care Zamolxis "ii invta pe fruntasii trii" in sec ;7 i.d.+. in zona paralelei 46 clima "uropei se rcise considera#il %dovad studiile de climatologie istoric pe #aza miscrilor g+etarului 0ernau) rezultand si o ne#ulozitate accentuat si de lung durat ceea ce ridica pro#leme in privinta amplasrii unui o#servator astronomic. ! Zamolxis a cutat un loc de unde in ciuda conditiilor neprielnice s poat o#serva nesting+erit cerul. Acest loc a fost gsit era "o locuint su#pmantean" in fapt o crevas natural in apropierea varfului muntelui care a fost modificat pentru a o#tine un coridor din care se putea o#serva cerul intr!o anumit dec+idere ung+iular. ! /up ce lucrarea a fost terminat Zamolxis "dispare din mi2locul tracilor co#orand in locuinta lui de su# pmant. A trit acolo trei ani. *racii doreau mult s! ai# 2elindu!l ca pe un mort. 7n al patrulea an el le!a aprut si astfel Zamolxis fcu vrednice de crezare invtturile lui..."%3erodot. 7;. '6). /esi vreme de trei ani a lsat s se cread c este mort ca apoi s apar iar in comunitate se pare c Zamolxis nu a urmrit o "reinviere" care s intreasc invtturile lui despre nemurire ci cu totul altceva. 8copul autoizolrii de trei ani a fost o#servarea unui anumit fenomen ceresc considerat de o deose#it important. =ocuinta su#pmantean ca un o#servator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmrirea astrelor si ziua pentru c desi fantanarii se feresc s o spun se stie c din fundul

fantanilor adanci se poate vedea si ziua licrirea stelelor datorit reflexiei www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z razelor de lumin su# un anumit ung+i de incident in mediul dat. 7n plus dac lumina soarelui n!ar "estompa" in timpul zilei cerul atunci s!ar putea o#serva cum in &4 de ore constelatiile zodiacului se perind una dup alta la o or si 2umtate deasupra orizontului. *erenul ales un "amfiteatru" cu "amplificare" natural datorit orografiei locului ar fi putut s fi fost incinta sacr unde dup reaparitie se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta isi fcea cunoscute invtturile si prorocirile pe #aza o#servatiilor astronomice. Beferitor la aceste cunostiinte ele erau extrem de avansate pentru acea epoc iar 7ordanes %sec. ;7 d.+. ) istoric al gotilor atrage atentia c geto!dacii in timpul regelui -ure#ista si a marelui preot /eceneu cunosteau "teoria celor dousprezece semne ale zodiacului cum creste si scade or#ita =unii cu cat glo#ul de foc al 8oarelui intrece msura glo#ului pmantesc su# ce nume si su# ce semne cele treisute si patruzeci si sase de stele trec in drumul lor cel repede de la rasarit la apus spre a se apropia sau deprta de polul ceresc eclipsele solare rotatia cerului regulile presta#ilite ale astrelor care se gr#esc s ating regiunea oriental si sunt duse inapoi in regiunea occidental". "ste ceva nuC Amplasarea "o#servatorului astronomic" din $ugu semnalat pentru prima dat de Alexandru -orza %"8anctuarul /acilor" 1u#licatiile 7nstitutului 8ocial -anat! Crisana *imisoara ('4&) permite o#servarea cerului pe o desc+idere de cca. (9< grade pe directa de la @" la 8. 7n situatia dat in perioada solstitiului de iarn se putea o#serva Constelatia $emenii care prin or#ita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de var permitea o#servarea culminatiei Constelatiei 8gettorului tot deasupra

orizontului sudic ea avand or#ita cea mai 2oas dintre toate constelatiile zodiacului. 7ntre or#itele celor dou constelatii se inscriu or#itele celorlalte constelatii zodiacale. ;arful Cracul $ugului cu "o#servatorul astronomic" isi primeste astfel inc o legitimitate. *re#uie su#liniat c la o incercare astzi de a se reconstitui "cerul" o#servat de Zamolxis ar aprea pro#leme ma2ore datorit procesiei ec+inoctiilor in timpul celor peste &. 6<< de ani trecuti in care punctul vernal si semnele zodiacului s!au deplasat in sens retrograd cu cca. &5 de grade fat de constelatiile zodiacale. 7n ce priveste "o#servatorul" acesta este o crevas amena2at in ;f. Cracul $ugului dimensiunile fiind, lungime (<m ltime & m inltime &!: m coordonatele geografice fiind 46 (9H 64HH latitudine nordic si && 4&H 44HH longitudine estic altitudinea fiind de de &. (6< m. Accesul nu este deloc facil muntele putand fi a#ordat dinspre vest dar mai ales dinspre est unde se gsesc si astzi stanele care acum dou milenii si 2umtate "asigurau" pro#a#il pe cel de la "o#servator". Acolo se poate a2unge venind doar pe plaiuri pe creste dinspre %fapt semnificativ) /epresiunea 3ateg ;alea Iiului sau ;alea Cernei. 1iscul secundar al varfului $ugu ! Cracul 1esterii ! este alctuit din #locuri de granit dezagregate peisa2ul oferit de cliva2ul rocilor dizlocate si prvlite de climatul aspru de altitudine fiind spectaculos. Cu toat inaccesi#ilitatea muntelui si duritatea rocilor "pestera" sugereaz o munc titanic de amena2are intrarea amintind de o poart megalitic. realizarea constructiei su#pmantene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi care nu puteau avea decat o motivatie ! o credint intens capa#il s mo#ilizeze energii spirituale si materiale la un inalt nivel. . 7n afar de acel "confort astronomic" necesar locul tre#uia s mai contin si unele sim#oluri ale

marelui preot cum ar fi tring+iul dreptung+ic format de cele trei varfuri posi#ile elemente de triangulatie pentru msurtori ceresti. Considerat zeu reformator al religiei sau profet Zalmoxis intrupeaz geniul religios al daco!geEilor pentru c in ultim instanE el reprezint www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z spiritualitatea auto+tonilor a acelor strmoi aproape mitici invini de romani. =iteratura ii atri#uie sensuri sim#olice de figur auroral a spaEiului mitic romanesc. 7n poemul Memento mori "minescu il prezint in ipostaza de zeu rz#oinic, Ji Zamolxe cu uraganul cel #tran prin drum de nouri Mic caii lui de fulger i!a lui car. 7nvemantat cu +lamid al# Zamolxe conduce otirea dac impotriva romanilorK portretul su este realizat in replic la cel al lui Zeus, Ca o negur!argintie #ar#a lui flutur!n soare 1letele!n furtun!nflate al#e ard ca o ninsoare ColEuroasa lui coroan e ca fulger impietrit 7mpletit cu stele al#astre. Bsturnat in car cu rune Cu!a lui man arat drumul la otirile!i #trane Ji de dor de #tlie crunt e oc+iul strlucit. 7n poemul L$emeniiM apare ca zeu al armoniei insoEit de lun i soare, 7n capul mesei ade Zamolxe zeul getic Ce lesne urc lumea cu umru!i atletic. 7n dreapta lui su# vlul de ceaE mandrul soare 7n stanga!i ade luna sfioas zam#itoare.... *ot ca zeu suprem capa#il s readuc viaEa in trupul ing+eEat de moarte este infEiat i in poemul 8trigoii. =ucian -laga scrie o dram intitulat Zamolxe in care a#ordeaz pro#lema naterii religiilorK su#intitulat mit pgan scrierea sa il prezint pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru c propvduiete credinEa in Marele .r#K timp de apte ani triete intr!o peter din mi2locul pdurii. 7ntre timp ideile lui se rspandesc in cetate. 8imEindu!se ameninEat de noua religie marele mag al dacilor +otrte s!l transforme pe Zamolxe in zeu. 7i comand o statuie iar cand profetul se reantoarce in postura de strin sl#ticit gsete

lumea adunat la templu pentru a!i inlEa statuia. Magul ii explic acest demers, 1oporul se rz#un fr s vrea fr s tie. Ai incercat s!l scapi de zei i azi iEi ai i tu un c+ip de piatr printre eiN 0urios pe manevra preotului ii distruge statuia starnind revolta mulEimii care il ucide cu #ucEi din statuie. 7n final lumea recunoate in cel mort pe Zamolxe i realizeaz c prin moartea sa le!a fost redat /umnezeul .r#. -laga sugereaz discret c instituirea unei ordini religioase are nevoie de o 2ertfK de altfel in singurtatea peterii sale Zamolxe primete mai multe semne care ii vestesc sacrificiul. 1utine referinte antice descriu nu intotdeauna la fel zeul suprem al dacogetilor Zamolxis prezentindu!l fie ca pe o divinitate +tonica fie personificind cerul sau prin cumul de atri#uteOerou civilizator zeu mesianic invatator si 2udecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor aratindu!ne deci o divinitate totala. www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce cu minima incertitudine ca Zamolxe a fost un erou national unul din acele persona2e ilustre pe care mitologia le numeste initiati ceea ce se intimpla de o#icei in epoca de formarea miturilor cind dupa disparitia sa eroul care a fost invatator si 2udecator al poporului su a fost transformat in zeu. 7zvoarele antice sint putine si incerte, "astfel se spune ca un oarecare get numit Zamolxe a fost sclavul lui 1itagora. /e la filosof a o#tinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti in timpul peregrinarii sale in "gipt. 7ntors in patrie Zamolxe a do#indit respectul cirmuitorilor si pe al poporului ca talmacitor al fenomenelor ceresti.

7n cele din urma a iz#utit sa!l convinga pe rege sa si!l faca asociat ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui vointa zeilor. =a inceput i s!a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor iar apoi l! au proclamat zeu pe el insusi. Zamolxe si!a ales o anume pestera inaccesi#ila tuturor celorlalti si acolo isi petrecea viata intilnindu!se rar cu oamenii afara de rege si de dregatorii lui. Begele cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor i!a dat tot spri2inul. Acest o#icei a dainuit pina in vremea noastraKdupa datina mereu se gasea un astfel de om care a2ungea sfetnicul regelui iar la geti acest om era c+iar numit zeu. 1ina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si numesc. @umele lui este Kogaionon la fel ca al riului care cuege pe linga el. Apoi cind peste geti a a2uns sa domneasca -ure#ista impotriva caruia divinul Cezar s!a pregatit sa porneasca o expeditie aceasta cinste o tinea /eceneu. 7ar practica p?t+agoreica de a se a#tine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe" %8tra#on $eografia ;77 : 6) "/upa aceea am aflat de la +elenii care locuiesc in 3ellespont si in 1ont ca acest Zamolxis ar fi trait in 8amos ca sclav al lui 1itagora fiul lui Mnesac+os. /o#indind dupa aceea li#ertate ar fi strins multa #ogatie si astfel cu averea cistigata s!ar fi intors printre ai sai #ogat. /eoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura acest Zamolxe intru!cit traise printre eleni indeose#i in prea2ma lui 1itagora omul cel mai intelept al 3elladei cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit cele din *racia a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete cetatenilor de vazaK in timpul ospetelor ii invata ca nici el nici oaspetii

sai nici urmasii lor nu vor muri vreodata ci numai se vor muta intr!un loc unde traind de!a pururi vor avea parte de toate #unatatile. 7n tot acest rastimp cit isi gazduia oaspetii vor#indu!le astfel poruncise sa i se faca o locuinta su#terana. Cind locuinta a fost gata el a disparut dintre traci co#orind in adincimea incaperilor su#terane unde a stat ascuns trei ani. *racii l! au regretat si l!au #ocit ca pe un mort. /ar in al patrulea an a aparut iarasi dinaintea tracilor facindu!i astfel sa creada tot ce le spunea. 7ata ce istorisesc +elenii ca ar fi facut. 7ntrucit il priveste pe Zamolxe ca si locuinta lui de su# pamint eu nici nu tagaduiesc toate cite s!au spus nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de 1itagora. /ar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile $etiei il parasesc" %3erodot 7storii 7; '6O'9) "=a fel este si acum cu descintecul nostru. =!am invatat acolo inarmata de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori. 7ar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din 3ellada sa spri2in ceea ce ziceau adineauri. /ar a adaugat el Zamolxe care e regele nostru dovedeste ca un zeu ce este ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca oc+ii fara sa fi vindecat capul nici 8a tamaduim capul fara sa www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z tinem seama de trup cu atit mai mult nu tre#uie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul K pricina pentru care cele mai multe #oli nu se supun artei medicilor 3elladei este ca ei nesocotesc intregul pe care ar tre#ui sa!l ingri2easca iar daca acestui intreg nu!i merge #ine nu poate sa!i mearga #ine nici partii. " %1laton C+armides (69 dOe)O8ocrate intr! un dialog

platonician. "ZamolxeOpretindea ca lui ii daduse legile 3estia" %/iodor din 8icilia) Zamolxe mai este amintit de Apulius de =ucian din 8amosata de "nea din $aza .rigene%Contra Celsum 777 64) 1orp+irius %&:&!:<4) 7am#lic+os 7ulian Apostatul 3es?c+ios din Alexandria Clement Alexandrinul%8tromateis ; &(:) 7ordanes %$etica ; 4<) 7n plus 1laton il mai compara pe Zamolxe cu +iper#oreul A#aris socotindu!i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei. /in reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get %3erodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice%magia psi+omedicala!P1latonQ si mitul unitatii trup! spiritPdivinitateomenireQ confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic si de asemenea cu trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a t+anatofo#iei la geto!daci su#liniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano!solar este su#liniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice zeul era adorat pe virfuri de munte%Kogaion) de ritualul funerar%incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe care soli aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite se credea ca vor a2unge sus la zeu in cer nu ca um#re ci corporal%trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur dupa 2ertfa trupul era ars pe rug) 3erodot ne arata si ritualul trimiterii solului, "tot la al cincilea an ei %geto!dacii )trimit la Zamolxe un sol tras la sorti cu porunca sa!i faca cunoscute lucrurile de care de fiecare data au nevoie. 7ata cum il trimit pe sol. Gnii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite%cu virful in sus) iar altii apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si ridicindu!l in sus il arunca in sulite. /acaOstrapuns de sulite!!!acesta moare getii socot ca zeul le este #inevoitor. 7ar daca nu

moare aduc invinuiri solului zicind ca este un om ticalos si dupa invinuirile aduse trimit pe altul caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci cind tuna si fulgera trag cu sagetile in sus spre cer si ameninta divinitatea%care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" %3erodot 7storii 7; '4) Multitudinea de aspecte ne pot a2uta sa construim un portet mitic astfel Zamolxe a fost , /A7M.@ $"*7C%3erodot) 7@7*7A*%8tra#on 7ordanes 3erodot) M"/7C 1873.*"BA1"G*%1laton) ="$78=A*.B%/iodor din 8icilia) 1B.0"*%8tra#on) MAB" 1B".* 87 B"0.BMA*.B B"=7$7.8%3erodot 7ordanes 8tra#on) Z"G= CAB1A*7C A= @"MGB7B77%Al. -usuioceanu) Z"G *.*"M7C GB8%B. ;ulcanescu) Z"G=!M.8 %@. /ensusianu) 7n linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii,nemurirea ca atare%3erodot) sau imortalitatea sufletului%neexistind credinta celtica in metempsi+oza)Kvindecarea prin corelatia trup!spirit ceea ce indica omul integral%1laton)KascetismulOurmarind sa nu foloseasca nimic viu in +ranaKpredicarea cura2ului cel putin la >tistai%8tra#on)Kcunoasterea astrelor%7ordanes)Kmorala dreptatii si a cinstei%3erodot) /up unii scriitori Zamolxis a fost daimon getic %3erodot) sclav al lui 1?tagora %3erodot 8tra#on Celsus .rigene) inEelept iniEiat %8tra#on www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 7ordanes) inEelept prepitagoreic %3erodot) erou civilizator zeificat %3erodot 8tra#on) mag i medic psi+oterapeut sau rege a2uns zeu %1laton) legislator %/iodor din 8icilia) filosof savant %7ordanes) profet %8tra#on) reformator religios cultural i politic %3erodotK 7ordanes) mare preot al divinitEii dacogetice supreme %8tra#on) persona2 mort i inviat %Celsus) divinitate feminin %8uidas) 3iper#oreu %Clemet Alexandrinul) 8aman %". B. /odds) zeu d?onisiac dup modelul 8a#azius %$. $. *ocilescu) zeu celest i atmosferic %;. 1arvan) zeu uranian %M. "liade) zeu urano!solar evoluat dintr!un zeu +tonic %3. /aicoviciu) zeu +tonic %7. 7. Bussu) divinitate iniEiatic %*. 3erseni)

profet +tonic naturist i iniEiatic al unui zeu suprem %B. 0lorescu) zeul carpatic al nemuririi %Al. -usuioceanu) zeu totemic intruc+ipand ursul %B. ;ulcnescu) un zeu care reapare periodic %Al. 1opescu) Zeul!Mo %@. /ensuianu B. ;ulcnescu). "ste cert c acest cult a influentat sau a fost influentat de celEi. . dat la 4%6) ani se sacrific un sol sacrificiul nu se producea pe pmant ci in aer iar solul era ales in urma unor teste. /ac solul nu murea era invinuit i se trimitea alt sol. /octrina zamolxian avea in linii mari urmtoarele principii, !nemurirea ca atare %sau numai imortalitatea sufletului). !vindecarea prin corelatia trup!suflet !ascentismul !predicarea cura2ului mai ales la caste >tistailor ai cror mem#rii erau lipsiti de team !cunoasterea astrelor !morala dreptEii i a cinstei Conturul personalitEii marelui zeu dac este a#solut original in panteonul antic european prin sistemul de mistere iniEiatice magia psi+omedical mitul unitEii spirit!trup respectiv divinitate!umanitate %confirmat de trimiterea ritual a solului in cer) mitul unitEii astrale %confirmat de calendarul specific al dacilor) ca i a#senta total a t+anatofo#iei %confirmat de constiinta dacilor c iniEiati intre Zamolxe ei a2ung nemuritori cu adevrat). Grme ale cultului zamolxian se gsesc in folclorul romanesc %MosiiK Caloianul) dar dintre toate cultele antice aceste s!a pretat cel mai mult la cretinare. Crestinismul ortodox a preluat odata cu enoriasii si ma2oritatea conceptelor zamolxiene trecerea facindu!se lin si organic. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut raz#oaiele religioase. 87M7=7*G/7@7 Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai nici unul din urmasii acestora nu vor muri ci vor merge intr!un loc anume unde vor trai pururi si vor avea

parte de toate #unataturile lumii" %0ontes 77 (' ) 7sus Cristos invata "cel ce crede in mine c+iar de va muri va trai. "u le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata PRQ dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" %"v. Matei &6 49) M.8*"@7*.B77 8*"="=.B 3erto;alus %aprox. 95: i.d.+) Cam la amurg in 2urul focului Artemis si suratele ei -atrini #ar#ati femei copii ;eg+eaza in mila cerului www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z *ot intre#ind!o Artemis spune, 0ericiti cei cutezatori Ca a lor este victoria 7n plaiurile cele sfinte 0ericiti cei ce pling ca aceia 7n dal#e ceruri se vor mingiia 0ericiti cei #linzi ca aceia ;or mosteni intreg pamintul. 0ericiti acei ce flaminzesc 8i acei ce inseteaza de stiinta Ca aceia se vor satura 8i niciodat anu vor mai ra#da 0ericiti aceia care muncesc 1amintul facindu!l gradina Ca ei vor culege roadele 7n gradinile cerurilor 0ericiti vor fi cei milostivi Ca aceia se vor mintui 0ericiti cei curati in suflet Ca s!or +rani doar cu lumina 0ericiti facatorii de pace Ca fii cerului se vor c+ema 0ericiti cei prigoniti pentru /reptate ca a lor este cerul. 0ericiti veti fi voi initiati 7n =egamintul *ainic si @ou Ca voi veti #ea din Apa vie 8i veti gata renasterile 1rimind pe veci ca mostenire 0iecare cite o stea in dar ;eg+ind /ivina Binduire 7nvestiti cu glorie si darN 3erto ;alus LCartea 8ecretM 1B"/7CA /" 1" MG@*" A =G7 78G8 %aprox.

:< en. ) ;azind multimile 7sus 8!a suit in munte si asezindu!se Gcenicii lui au venit la el 8i desc+izindu!si gura 7i invata zicind, 0ericiti cei saraci cu du+ul Ca a lor este imparatia cerurilor 0ericiti cei ce pling ca aceia se vor mingiia 0ericiti cei #linzi ca aceia ;or mosteni pamintul 0ericiti cei ce flaminzesc 8i inseteaza de dreptate Ca aceia se vor satura 0ericiti cei milostivi Ca aceia se vor milui 0ericiti cei curati cu inima Ca aceia vor vedea pe /umnezeu www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z 0ericiti facatorii de pace Ca aceia fiii lui /!zeu se vor c+ema 0ericiti cei prigoniti pentru dreptate Ca a lor este imparatia cerurilor 0ericiti veti fi voi cind va vor ocari 8i va vor prigoni si var zice tot Cuvintul rau impotriva voastra Mintind din pricina mea. -ucurati!va si va veseliti Ca plata voastra mult aeste 7n ceruri ca asa am prigonit 1e proorocii cei dinainte de voi. @oul testamentK "vang+elia dupa Matei cap. 6 (O(& %scrisa aprox. sec :en) @iciodat adoratorii lui Zalmoxis n!au inEeles s cedeze fr luptS afirma un istoric contemporan. Aceast credinE in nde2dea existenEei rz#oinice vine din adancul unui crez deose#it de alte popoare ale timpului. ;asile 1arvan il surprinde esenEial in $etica M...sufletul e nemuritor. *rupul e o impiedicare pentru suflet de a se #ucura de nemurire, de aceea el nu are nici un preE poftele lui nu tre#uie ascultate la rz#oi el tre#uie 2udecat fr prere

de ru. .mul nu poate a2unge la nemurire decat curEandu!se de orice fel de patimi carnea vinul femeile sunt o murdrire a sufletului. 1rin ascez i monoteism dacii respectau precepte cretine inainte de cretinism. S 1entru daci odiseea sfantului Andrei a venit in intampinarea et+osului zalmoxist. . viziune a modelelor exemplare confirmat de 1orp+irios atunci cand relateaz c pe Zalmoxis daco!geEii Mil adorca pe 3eraclesS. @i se dezvalule astfel un alt aspect al principiului zalmoxist care duce la existenE unui cult al eroismului Mla cele mai r#oinice populaEiS ! cum numea 1liniu cel *an pe stroi nori. 7storiografia a dat numeroase valenE timpului, ciclic spiral vertical. Mircea "liade vor#ea despre un timp al oamenilor cavernelor precum de unul al grecilor ca un timp ciclic mitic al eternei reintoarcei. 1ierre C+aunu in lucrarea sa 7storie decadenEu&6' . creioneazun timp al verticalitu:66 .ii considerand timpul iudeo!crein timpul nostru contemporan. M/in traci s!au ncut romaniiS spunea Mi+ai "minescu intuind esenE etnica poporului roman. Bomanii au moenit de la daci ramura nordica tracilor tipul trurile de suflet intru Zamolxis. Constantin -rancu sculptorul roman al universalitu:66 .ii moenit a insufleEt intr!o #inecunoscutsculptura sa MCuminEnia 1antuluiS o truringenude #un simEincarnat din spiritul neamului nostru. 1opor cu adanci rini Eu&6' .rei in spaEul mioritic romanii au cultivat #unul simE smerenia #una vecinate. 1este ei de!a lungul istoriei au trecut toate invaziile #ar#are din spaEul euro!asiatic. "i au ramas aici ca o piatrdin muntele Kogaionullui. Aceasttrnicie teluricizvoru:6( .te din originea milenar de la inceputul vieEi umane a strolor neamului romanesc pe aceste meleaguri carpato!danu#iano!pontice. /in aceastexperienEu&6' . milenars!a ncut inElepciunea MCuminEnia 1antuluiS. ;iaE pe aceste meleaguri Mgurde raiS a fost supuspermanentei incursiuni #ar#aro!satanice. /aco!romanii s!au apat r#oit rculat numai

atunci cand Ma a2uns cuEtul la osS. . altfaEta spiritului nostru o gim in acel weltansc+aung r#oinic +aiducesc Ma se face nemuritorS %3erodot), care este sufletul zalmoxist su# semnul lupului. =up !SdaosS! este numele de origine indo!europeana dacilor www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z ca temelie a MCuminEeniei 1mantuluiS. /e la daci romanii au motenit aceast sintez intre McuminEenia pmantuluiS i spiritul tririi rz#oiniceS. .vidiu exilatul do la *omis a intuit aceast trire spiritual in cele dou poeme din M*risteleS i M8crisori din 1ontS. 7at versunile din M*risteleS dacii, au glas aspruFc+ip sl#atic i sunt cea mai adevrat intruc+ipare a lui MarteF 1rul i #ar#a lor n!au fost tunse niciodatF Mna lor dreapt e totdeauna gata s infing cuEitul F pe care il are legat la old orice #ar#ar. S 7n M8crisori din 1ontS .vidiu spunea, M...un #tran care intampltor se afl in acea adunare F rspunse vor#elor mele astfel F Ji noi #unule oaspe cunoatem numele prieteniei F noi care locuim departe de voi la 1ont i la 7struS. 1rin aceast motenire ancestral zalmoxist romanii s!au ridicat intotdeauna la lupt rzvrtire rz#oi de cate ori fiinEa lor a fost agresat de factori externi. Astfel din adancul metafizic at tririi romaneti s!au nscut sim#oluri naEionale unice colectivitEi unite in individualitate persona2e tragice prin destinul lor, -ure#ista /ece#al $elu Mircea Jtefan Mi+ai 3orea *udor Avram 7ancu Antonescu. 8unt numai suflete din irul lung a7 eroilor neamului. Bomanii au creat propriul lor timp cel al tririi telurice c+tonice ancestrale metafizice ! *impul transcendenEei ce leag pe 1mant i in Ceruri omul i neamul cu /umnezeu intr!o trinitate a veniciei. 7isus ne!a relevat c neamurile se infEieaz in faEa /omnului neamurile ca o creaEie fireasc divin venic opuse contopirii cosmopolite federative. Grmand linia individ!neam!/umnezeu unit prin forEa esenEial a

iu#irii cretine avem a contopire a implinirii individului i neamului intr!o unitate insepara#il. 7nvierea i misionarismul individului au conEinut numai atunci cand omul se 2ertfete pentru mantuirea sufletului neamului su. 7isus ne!a relevat puterea sacrificiului. 1entru neam sacrificiul eroului reprezint mantuirea sufletului colectiv. 7n acest fel se explic sacriflciul individual al celui mai #un i frumos fiu al neamului pe altarul credinEei lui Zalmoxis %fapt consemnat de 3erodot) pentru victoria in rz#oi ! 0iinEa .mului pentru perenitatea fiinEei @eamului intr!o sim#ioz indestructi#il. 1entru romani urmaii dacilor mitul credinEa in Zalmoxis in Ma te face nemuritorS se su#stituie ;ec+iului *estament devenind temelia inEelegerii i tririi fireti a sensurilor @oului *estament. Bdcina ancestral zalmoxist este un izvor spiritual ce druiete viaEa perpetu spiritualitEii noastre ortodoxe. 1ornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vec+ii daci putem descoperi ci ne#nuite ale sufletului strmoilor notri. /acii sunt cel mai deose#it popor din spaEiul european i universal. . sintez unic de cultur i civilizaEie originar. "i sunt dup @icolae /ensuianu o#aria pant+enonului grec scuar al zeilor. /acii Mcum ii spun ei inii i cum le zic i romaniiS %/io Cassius) au fost cu siguranE Mcei mai vite2i i mai drepEi dintre traciS %3erodot). .riginea lor a nscut multe controverse dar datorit cercetrilor din ultimii ani in special ale lui @icolae Miulescu prin cartea L/acia ! *ara ZeilorM s!au dezvelit multe secrete despre trecutul strmoilor notri. @icolae Miulescu afirm c populaEia continentului nostru are la #az dou mari grupuri de europeni care avand aceleai rdcini de la omul erei glaciare s!au diferenEiat unul de cellalt pan au format astfel dou mari familii inrudite. Bamura nordic pe care o numim #altic ! masurian %...) popoarele germanice i cele slave %R) cea de!a doua ramur ramura de sud era format

din acea populaEie care s!a dezvoltat in #azinele mai 2oase i a devenit ceea ce am numit noi carpato!dunrenii %carpato!istrieni)...S M/acii s!au nscut su# semnul lupului al rz#oiu7ui inca din timpuri imemora#ile legendare. M$rupul www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z carpato!dunrean dezvoltandu!se ca un prim nucleu in Eara din urul munEilor %...) de unde cele mai frumoase rauri se indreptau spre /unre %7strul) care le aduna in apele ei curgtoare dup ce a adoptat viaEa de tip pastoral a inceput s se simt tot mai ing+esuit intre dealurile nataleS %@icolae Miulescu). Aa cum grecii au prin 3omer legenda rz#oaielor *roiei @icolae Miulescu vine cu teoria unui raz#oi un fel de $oterdamerung al dacilor susEinand o cucerire de ctre stramoii notri a su#continentului indian aducand pentru aceast afirmaEie dovezi de asemnare intre lim#a dac i cea sanscrit. @icolae Miulescu aeaz epopeea raz#oinic din Ma+a#+arata si Bama?ana la originea spiritului rz#oinic al dacilor. 7on 3oraEiu Crian in LCivilizaEia geto!dacilorM vor#ete despre influenEa micenian asupra caracteristicilor armelor de lupt dace in epoca #ronzului. /ar mergand pe linia teoretic care o impune @icolae /ensuianu in M/acia preistoricS vom putea susEine c topoarele de lupt din tezaurul de la *uflu sau sa#ia de la 1eriani ! toate cu profunde caractere miceniene ! dup 7. 3. Crian ! pot fi considerate prin teoria lui @icolae /ensuianu ca originare din spaEiul carpato!dunrean. Gn model al mi2loacelor de lupt pe care micenienii vec+i greci il preiau de la daci. 7n acest mod au preluat i orfismu7 sau smanEa filosofic a lui 1itagora. /acii ! in semnul lupului ! dup o ipotez a lui 7. 3. Crian ii trag denumirea Mdintr!un cuvant ! daca ! ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama cur# arma specific a geto!dacilor numai c un asemenea cuvant nu este

atestat in texte literare sau inscripEii. Arma specific dacilor in textele de lim#a latin se numete sica. S Mai degra# exist o apropiere intre denumirea dacilor cu indo!europenismul Md+au>osS ce inseamn lup. /eci aceast asemnare 2ustific apropierea pe care o face 7. 3. Crian c Mlegtura intre numele dacilor prin lup sugereaz originea totemic ce ar putea fi susEinut i de stindardele in form de cap de lup intalnite pe Columna lui *raian sau pe ceramicS. =a daci religia se interfera intr!o sintez insepara#il cu doctrina militar. . 3erodot remarca dou lucruri la daci Mdac ar avea a singur conducere i s!ar inEelege intre ei ar fi dup prerea mea de neinfrant i cu mult mai puternici decat toate seminEiile pmantuluiS i faptul c Mstpanesc meteugul de a te face nemuritor. %...) i faptul c ei nu mor i c cel care piere se duce la ZalmoxisS. @umai aceast credinE organic explic marile victorii ale dacilor in luptele cu sciEii persanii macedonenii celEii sau romanii. 8unt interesante de analizat dou texte ale unui istoric antic 8tra#on pentru a surprinde stransa legtur intre cele trei elemente de rezistenE ale neamului dac, Zalmoxis rege armat. 8tra#on face urmtoarele referiri la -ure#ista M...a2ungand in fruntea neamului su care era istovit de rz#oaie dese getul -ure#ista i!a inlEat atat de mult prin exerciEii a#Einerea de la vin i ascultare faE de porunci incat in ultimii ani s!a fcut un stat puternic i a supus geEilor cea mai mare parte din populaEiile vecine. -a inc a a2uns s fie temut i de romaniS. /enumirea de geEi a fost dat dacilor de greci care aveau o#iceiul s dea denumiri diferite de numele pe care i!l ddeau popoarele siei. /up 8tra#on dacii se numeau MdaoiS. 7ar a tradiEie consemnat de 3es?c+ios ne informeaz ca daos era numele frigian al lupului. /up Mircea "liade dacii

se numeau ei inii mai demult MlupiS sau Mcei care sunt asemeni lupilor cei ce seaman cu lupiiS. *ot dup "liade numele lor etnic deriv foarte pro#a#il din iranianul Mda+oeS ce inseamn MlupS. =upul in antic+itate era sim#olul TfugaruluiS o ipotez suscepti#il de a explica numele dacilor scoate in evidenE capacitatea de a se transforma in lupi %...). 7mitarea ritual a lupului caracterizeaz indeose#i initierile militare i prin urmare ale celor Manner#unde confreriile secrete de rz#oiniciS %Mircea "liade). www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z "liade afirm c datorit eroismului i tenacitEii tineretului raz#oinic al unui tri# epitetul lor ritual MlupiiS a devenit numele intregului tri#N Mai departe "liade crede c Mepitetul acestor tineri imigranEi victorioi a fost acceptat de a#origenii invini i supui. Continuand putem afirma c numele lor de daci vine de la un grup de tineri rz#oinici rzvrtiEi purttori de sa#ie care la romani sunt cunoscuEi ca +aiduci ce impun societEii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conductorul acestui grup a fost pro#a#il un tanr cu numele de Zalmoxis care a druit dacilor un principiu religios ascetic monoteist monogam precum i credinEa in nemurireK un principiu compati#il cu spiritul rz#oinic al oamenilor locului. 8!a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invinci#ile cu un rol +otrator in formarea statului dac centralizat al lui -ure#ista. Aceast credinE nate tipul de rege ! zeu ! conductor suprem al armatei. Bemarca#il este descoperirea in anii T6< ai secolului DD a unei inscripEii datand din 2urul anului :<< inainte de 3ristos cu numele regelui dac Zalmodege>os. Aceste nume ale regelui sintetizeaz funcEia politicp de rege cu cea spiritual intru Zalmoxis. Begele dac devine sim#olul unui principiu spiritual i credinEei in nemurire i vite2ie. . dat cu -ure#ista se produc mutaEii importante privind rolul regelui in spiritualitatea dacic. Cu dou secole inainte de -ure#ista dupa victoriile lui

/romic+aites impotriva lui =isima+ datorit influenEelor negative ale coloniilor greceti de la 1ontul "uxin asupra moravurilor i credinEei dacilor se remarc o decdere a spiritului com#ativ din cadrul armatei dace al rz#oinicilor lupi. Aceast pervertire a credinEei tradiEionale dace s!a sfarit odat cu -ure#ista. 1erioada o putem incadra cronologic intre &'< i 5< inainte de 3ristos. 7nc pe vremea lui /romic+aites cel care l!a invins pe regele macedonian. /iodor din 8icilia ne arat cum dacii i!au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese #ogate iar ei dei erau invingtori au pstrat atitudine rezervat i modest deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai plcerilor ci de oameni ro#uti puternici capa#ili s indure foametea i setea s reziste durerilor fizice i s infrunte moartea cu neasemuit cura2. /acii aa cum ne arat Iordanes dup victoria asupra generalului roman 0uscus Mi!au numit pe conductorii lor semizei adica ManziS i nu simpli oameni.S 1orp+irios relateaz c pe Zalmoxis dacii "il adora ca pe 3eracles". .dat cu -ure#ista are loc o renatere a credinEei tradiEionale dace. -ure#ista cu a2utorul marelui preot /eceneu repune in drepturi vec+ea religie a lui Zalmoxis vec+ile rituri tradiEionale oarecum uitate i datorit rz#oaie#or intestine intre daci precum i a influenEei celEilor. 7n vremea lui -ure#ista are loc o revoluEie a fondului auto+ton autentic. 8tra#on in $eografia arat c /eceneu era M#r#at vr2itor care um#lase prin "gipt i invEase oarecare semne de proorocire lsand a se crede ca ii sunt cunoscute tainele divine. /up catva timp era socotit c+iar zeu %R). Ca dovad de cat il ascultau geEii e ca s!au lsat convini s!i starpeasc viile i s!i duc viaEa fr vinS. Belatarea ne dovedete c Zalmoxis era un principiu o stare de spirit ascetic unificatoare creatoare de religie i stat. /educem din text cum dacii inltur influenEele orgiastice ale cultului lui /?onisos care contri#uiau la o

scdere a com#ativitEii rz#oinice. 7n acea perioad are loc o regenerare moral prin Zalmoxis. $rigore *ocilescu afirm c in /acia ar fi existat familia poligam. -ure#ista i /eceneu a interzis tocmai pentru a feri de moleeal soldatul dac. 8!a dus o lupt acut impotriva dezintegrrii i disoluEiei valorilor tradiEionale dace de sorginte zalmoxist. 1e /eceneu il interpretm ca pe un restaurator nu ca pe un creator de religie. .dat cu epoca lui -ure#ista regele pstreaz funcEia politic i militar dar pierde din prerogativele spirituale care trec in www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z seama marelui preot /eceneu care devine un fel de patriar+ al dacilor ! funcEia spiritual ce precede 1atriar+ia ortodox la romani. 7n 2urul anului 5< inainte de 3ristos a avut loc o revigorare a spiritului raz#oinic al dacilor. .vidiu il surprinde in *ristele. 8pirit rz#oinic Zalmoxis persona2 consu#stanEial a druit /aciei o religie compati#il cu sufletul rz#oinic al strmoilor notri. Zamolxis precede eroii notri naEionali Mircea Mi+ai 3orea *udor Avram 7ancu i #ineinEeles i multi alEii. Aceti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al +aiducului din acel ceva 2ertfit intru nemurirea lui Zamolxis. @umeroase sunt reprezentrile clreEului pe plcuEele de argil de la =etniEa. "l este im#rcat in armur cu suliEa in man atacand un urs ce st inaintea calului. Ji su# cal este reprezentat un lup. Acest persona2 il putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis su# c+ip de 8fantu $+eorg+e. /acii s!au cretinat repede i datorit preceptelor #ui Zamolxis, monoteism nemurire lumea de dincolo care au fcut din daci cretini inainte de cretinism iar din Marele1reot un patriar+ inainte de patriar+ie. 1oporul roman urmaul dacilor a preluat matricea de la Zalmoxis intr! o treime mitic a spiritualitEii neamului sintetizat in cio#anul din MioriEa care accept moartea cu senintatea unui dac a Meterului Manole ce!i sacrific cea mai drag fiinE pentru #iserica cretin sim#ol at temeliei i

triniciei neamului romanesc. @u in ultimul rand Zalmoxis se regsete in *oma Alimo ca spirit de dreptate revolt i neatarnare cretin ! un Zalmoxis ce revine azi in sufletele noastre.