Sunteți pe pagina 1din 3

Luceafarul

Mihai Eminescu Personaje si simboluri Luceafarul este, asa cum remarca Tudor Vianu, in studiul sau despre acest poem, din volumul Eminescu, o sinteza a categoriilor lirice mai de seama pe care poezia lui Eminescu le-a produs mai inainte ! "firmatia lui Vianu pune in evidenta comple#itatea acestei creatii eminesciene, fapt demonstrat chiar si numai de geneza poemului si de izvoarele folosite de marele poet! Poemul Luceafarulu a fost conceput din timpul studiilor la $erlin, iar din perioada %&&'%&&( dateaza ce)e cinci variante, in timp ce forma sa definitiva a fost publicata in aprilie %&&( in "lmanahul *ocietatii "cademice *ocial-Literare +omania juna de la Viena, apoi in ,onvorbiri literare din august, acelasi an, si in volumul de Poesii editat de Titu Maiorescu in decembrie %&&(! -nele dintre izvoarele Luceafarului sunt folclorice, si anume basmul .ata din gradina de aur si mitul zburatorului, prezent in prima parte a poemului /visul fetei0, dar intalnit si in poemul ,alin /.ile din poveste0! Poetul are in vedere si surse de inspiratie filozofice! 1e pilda, modul in care Eminescu prezinta raportul dintre omul comin si cel de geniu isi are punctul de plecare in opera lui *chopenhauer Lumea ca vointa si reprezentare! 2eniului ii sunt caracteristice inteligenta, capacitatea de a-si depasi sfera, aspiratia spre cunoastere, puterea de a se sacrifica pentru atingerea scopului obiectiv si singuratatea, pe cand pe omul comun il caracterizeaza instinctualitatea, subiectivitatea, incapacitatea de a-si depasi conditia, vointa de a trai, dorinta de a fi fericit si sociabilitatea, trasaturile lor fiind antitetice! .ilozofia greaca /Platon, 3esiod0, cea indiana /Vedele0 si mitologia crestina sunt alte izvoare folozofice care stau la baza poemului! Tema poemului o constituie destinul omului de geniu intr-o lume marginita si meschina, incapabila de a-l intelege si ostila acestuia! "stfel, poemul evine o alegorie e#plicata chiar de Mihai Eminescu! La nivelul structurii poemului, se observa compozitia simetrica, realizata prin alternarea planurilor cosmic /tabloul intai si tabloul al treilea0 si terestru /tablourile al doilea si al patrulea0, care se suprapun elementului universal, vesnic si, respectiv, celui uman, efemer! "sa se e#plica si natura duala a unora dintre personaje, mai ales a celor care apar in tablouri diferite4 Luceafarul 5 36perion, fata de imparat 5 ,atalina! ,atalin apare doar in postura de fiinta muritoare si reprezinta prototipul indragostitului etern intr-o lume care isi cunoaste si accepta limitele! 1emiurgul este parintele tuturor lucrurilor, creatorul lumii, prezent doar in tabloul cosmic! ,atalin se afla in opozitie cu Luceafarul, deosebindu-se prin origine, prin conceptii si prin ceea ce semnifica in planul poemului! 1ualitatea celorlalte personaje, Luceafarul si fata de imparat, se datoreaza incercarii lor de asi descoperi propriile esente! "stfel, Luceafarul devine 36perion abia atunci cand constientizeaza natua sa eterna, oar fata de imparat, devenita ,atalina, duce dorul Luceafarului pana ce isi da seama de propria limita, de propria neputinta de a patrunde in lumea idealurilor inalte4 7n veci il voi iubi si-n veci 8 Va ramane departe ! Poemul Luceafarul ramane insa unic prin multitudinea semnificatiilor sale, caci aproape fiecare moment al lui poate fi descifrat in mai multe feluri! "stfel, 36perion are trasaturile omului de geniu, fiind o fiinta superioara care raspunde totusi primelor chemari ale fetei de imparat, de care se indragosteste, metamorfozandu-se in inger si demon ! ,hiar aceste metamorfoze pun in evidenta capacitatea geniului de a lua un chip concret, pastrand, in acelasi timp, unitatea contrariilor si esenta superioara! 3otararea lui de ase sacrifica e#prima dorinta de cunoastere, al carei obiect este dragostea pentru fata de imparat! 7ubirea dintre cei doi nu se implineste si ramane, ca in multe poezii eminesciene, doar la stadiul de dorinta, reprezentand atractia contrariilor care cauta prin cunoastere reciproca sa se implineasca! 1orinta lui 36perion de a fi dezlegat de nemurire pentru a se realiza prin iubire este sinonima cu aceea de a primi o alta structura, compatibila cu ideea de dragoste, pentru ca, altfel, el va ramane forma individualizata a absolutului! Perseversenta sa in incercarea de a se adapta devenirii pamantene va conduce la drama! 7zvorata din neputinta realizarii cunoasterii in plan uman

si a implinirii afective, drama Luceafarulului tradeaza faptul ca si geniul are propriile limite, 36perion devenind astfel un personaj tragic! +aspunsul final al Luceafarului la ultima chemare a fetei, a ,atalinei, cuprinde constatarea obiectiva, nelipsita totusi de un oarecare fior liric, a diferentelor fundamentale dintre cele doua lumi4 cea a contemplatiei pure si cealalta, a instinctualitatii oarbe! .ata de imparat simbolizeaza, deopotrica, varsta delicata a primelor iubiri, cand poate fi tulburata de zburator si de omul comun, caci visul ei de iubire nu este decat criza puberala, o dorinta de realizare prin dragoste! 1ragostea pentru Luceafar semnifica aspiratia spre absolut in iubire, dorinta omului comun de as-i depasi conditia de muritor, in timp ce refuzul de a-l urma in adancul oceanului sau in sferele inalte reprezinta spaima de nemurire, care pentru fata de imparat inseamna moarte! *enzatiile de frig si de ardere pe care fata de imparat le incearca in fata celor doua intrupari ale Luceafarului sunt rezultatul descoperirii intuitive a deosebirilor dintre geniu si omul comun! "tunci cand fata de imparat devine ,atalina, ea reprezinta un e#ponent al lumii comune, iar, impreuna cu ,atalin, intruchipeaza perechea in plan uman! +efuzul ,atalinei de a-l urma pe Luceafar semnifica o ruptura intre ideal si real, acesta fiind momentul de rascruce in optiunea ei afectiva, care se va indrepta catre aceleiasi lumi! 1e aceea, a treia si cea din urma convocare a Luceafarului de catre fata are cu totul alta semnificatie decat primele doua 5 dorinta superstitioasa a unei fiinte pamantene de a fi fericita, aflandu-se sub protectia unei stele norocoase! 1emiurgul intruchipeaza absolutul, ideea de materie superior organizata, iar refuzul sau de a-l face pe 36perion muritor e#prima imposibilitatea obiectiva ca acesta sa mai coboare treptele de organizare a materiei universale! ,atalin, consecvent in pastrarea conditiei sale comune, este celalalt component al perechii in plan uman, iar lectia pe care i-o da ,atalinei este o forma de magie erotica, de initiere in miracolul iubirii! 7dila celor doi este, de fapt, o modalitate de a atinge fericirea, posibilia atata vreme cat ,atalin devine, din tanarul candid, aparent usuratic, barbatul capabil sa implineasca un vis de iubire, comuna, nu serafica, ideala! *emnificatiile amintite ale poemului isi au izvorul in diversitatea de teme si motive intalnite in opera, in afara temei principale 5 menirea si locul geniului in lume! "stfel, se intalneste mai intai tema spatiului, care ilustreaza relatia dintre spatiul terestru si cel cosmic, apoi tema timpului, atat a celui individualizat, cat si a celui universal, cu atributele lor4 unul limitat si ireversibil, altul nesfarsit si incomensurabil! 9pozitia dintre cele doua timpuri impune antiteza dintre conditia efemera a omului, pe de-o parte, si entitatile eterne, pe de alta parte! :u putea lipsi tema naturii, ilustrata printr-o diversitate de motive tipic romantice4 luna, noaptea, Luceafarul, cerul, stelele, zborul intergalactic, geneza s!a! -ltimele trei motive se subordoneaza insa si temei creatiei divine, demiurgice, atata vreme cat sunt prezente ideea nasterii si stingerii universului, cea a universalitatii timpului si a spatiului /cosmic0 si cea a conditiei omului de geniu, care apartine acestor determinari universale! -na dintre temele centrale ale poemului este tema iubirii, atat in forma ei ideala, care presupune ideea de absolut, cat si in cea obisnuita, care se implineste printr-un joc al dragostei vazut ca ritual! "laturi de marile teme enumerate, o varietate de motive contribuie la desavrsirea poemului4 motivul oglinzii si al vislui, ca modalitati de relevare a sentimentului, motivul ferestrei, ca singura posibilitate de comunicare intre cele doua lumi, si motivul pacatului originar, din moment ce Luceafarul consimte sa se nasca din pacat! $ogatul continut de idei a dus la numeroase interpretari ale poemului Luceafarul! "stfel, pentru ,onstantin :oica, Luceafarul este un basm al fiintei , deoarece tot poemul descrie nefericirea generalului de a nu putea prinde fiinta aievea) Edgar Papu porneste in descifrarea sensurilor poemului de la ipostazele poetice ale verbului a fi , discutandu-le chiar si pe cele din primele strofe4 a fost odata!!! a fost ca niciodata!!! si era una!!! cum e .ecioara , remarcand inaltele lor potente de a genera noi si insemnate semnificatii) :icolae Manolescu descopera in poem mai multe voci lirice, cu care poetul se identifica in totalitate, el putand fi, deopotriva, 36perion,

,atalina, 1emiurgul sau ,atalin4 1ialogul vocilor e#prima aventua metafizica4 aspiratia si renuntarea, suferinta si e#tazul, increderea si dezamagirea, usurinta si pasiunea, resemnarea si sarcasmul ! Toate aceste interpretari, ca si multe altele, pun in evidenta valoarea si originalitatea poemului lui Mihai Eminescu, considerat o capodopera intre operele eminesciene!